Președintele Klaus Iohannis și-a explicat, miercuri, intrarea în cursa pentru șefia NATO, alături de premierul Olandei, Mark Rutte, prin „aspirația legitimă” a țărilor din Flancul Estic al alianței nord-atlantice „pentru o reprezentare mai semnificativă în structurile de conducere ale NATO a unei întregi regiuni care, de-a lungul istoriei, s-a confruntat permanent cu pericolul rusesc”.

Klaus Iohannis si Mark RutteFoto: Hollandse Hoogte / Shutterstock Editorial / Profimedia

Klaus Iohannis a făcut aceste declarații la un eveniment organizat la București pentru a marca împlinirea a 20 de ani de la aderarea României la NATO.

• „Țările din Flancul Estic al NATO sunt, în aceste vremuri, în prima linie aliată de descurajare și apărare pentru menținerea securității euroatlantice în fața posturii agresive a Rusiei.
• Este, de aceea, o aspirație legitimă pentru o reprezentare mai semnificativă în structurile de conducere ale NATO a unei întregi regiuni care, de-a lungul istoriei, s-a confruntat permanent cu pericolul rusesc.
• România a primit recunoașterea tuturor aliaților pentru performanțele și profesionalismul militarilor noștri și și-a consolidat statutul de partener de încredere în interiorul NATO.
• Acestea au și fost, de altfel, argumentele intrării mele în competiție pentru funcția de secretar general al NATO, având convingerea că experiența și înțelegerea aprofundată a specificului acestei regiuni complicate reprezintă atuuri semnificative pentru deciziile viitoare pe care Alianța va trebui să le ia astfel încât să asigure securitatea euroatlantică”, a declarat Klaus Iohannis.

Klaus Iohannis a anunțat oficial în 12 martie că își asumă o candidatură la funcția de secretar general al NATO din partea României, după ce informația a apărut inițial în presa americană, în 22 februarie. În cursă era deja înscris premierul Olandei, Mark Rutte.

Suedia și Italia s-au alăturat săptămâna trecută țărilor membre NATO care și-au exprimat public susținerea pentru ca premierul olandez Mark Rutte să devină noul secretar general al Alianței, anunțurile guvernelor celor două țări venind la doar o zi după ce președintele Klaus Iohannis afirma că are șanse „rezonabile” să obțină postul.

Într-un articol publicat tot săptămâna trecută, Financial Times enumera și care sunt țările pe care premierul olandez nu se poate baza încă: Turcia, Ungaria, Slovacia și, evident, România.

„Candidatura lui Iohannis nu e considerată însă o alternativă autentică la cea a lui Rutte, de către aproape toți membrii, lucru care, afirmă diplomați NATO, înseamnă că va crește presiunea asupra celor patru pentru a-l susține pe premierul Olandei în numele unității alianței”, mai nota publicația britanică.

Președintele României a declarat într-o conferință de presă susținută alături de președintele Consiliului European, Charles Michel, că nu are de gând să se retragă din cursa pentru șefia NATO și că nici nu negociază pentru o altă funcție la nivel european.

„Nu intenționez nici să mă retrag, nici să negociez altceva. Mă concentrez pe NATO”, a declarat Klaus Iohannis în condițiile în care în presă au apărut speculații potrivit cărora el ar urma să își retragă candidatura în schimbul obținerii unei funcții importante în UE după încheierea mandatului de președinte.

„Şi da, sunt câteva afirmaţii în spaţiul public. În continuare, consider că șansele mele sunt rezonabile”, a punctat președintele român.