Primele „consultări tehnice” între autoritățile din România și cele din Ucraina privind lucrările de dragare făcute pe canalul Bâstroe urmează să aibă loc vineri, a anunțat joi ambasadorul Ucrainei la Bucureşti, Ihor Prokopchuk. În ceea ce privește solicitarea României de a face măsurători pe canal pentru a vedea ce s-a întâmplat acolo, oficialul ucrainean a spus că această cerere „este în lucru”.

Tronson navigabil al canalului Bâstroe Foto: AGERPRES
  • „Au fost o serie de paşi care s-au făcut de ambele părţi în legătură cu activităţile desfăşurate de Ucraina pentru a menţine calea navigabilă.
  • Am stabilit o comunicare oficială între cele două Ministere de Externe. Au fost schimburi de informaţii referitoare la caracterul lucrărilor pe care le-am făcut.
  • Am primit o cerere pentru a măsura lucrările pe care Ucraina le-a desfăşurat, iar această cerere este în lucru. (...)
  • Între timp, este necesar să avem consultări tehnice la nivel de specialişti cu privire la lucrările pe care Ucraina le-a desfăşurat şi sunt foarte încântat să vă spun că aceste consultări vor avea loc mâine”, a declarat, joi, la Parlament, ambasadorul Ucrainei la București, citat de Agerpres.

„O bună ocazie pentru profesionişti să schimbe informaţii concrete despre lucrări”

Potrivit acestuia, întâlnirea „va fi o bună ocazie pentru ca cei implicaţi, profesionişti, care înţeleg, să schimbe informaţii concrete despre lucrările efectuate şi despre următorii paşi".

Ihor Prokopchuk a precizat că din partea ucraineană consultările vor fi conduse de ministrul Infrastructurii, care va fi însoţit de o echipă multidisciplinară.

  • „Ne aşteptăm ca şi partea română să participe cu reprezentanţi de la mai multe instituţii abilitate”, a adăugat ambasadorul.

Potrivit unor surse diplomatice ucrainene citate de News.ro, întâlnirea va avea loc în format videoconferinţă şi se va desfăşura cu experţi din ministerul Transporturilor din cele două ţări, fiind prima dată când oficialii ucraineni acceptă o întâlnire pe acest subiect de la declanşarea scandalului.

În 23 februarie, Ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu anunţa că trei nave ale Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos Galaţi aşteaptă acceptul pentru a face măsurători pe Canalul Bâstroe şi că navele sunt dotate cu echipamente pentru măsurarea adâncimii canalelor navigabile.

Ministerul de Externe transmitea că ministrul ucrainean al protecţiei mediului a propus organizarea unei întâlniri bilaterale la nivel de miniştri ai mediului pe tema lucrărilor de dragaj pe braţele Chilia şi Bâstroe ale Dunării, iar Ministerul Mediului a informat telefonic, urmând să transmită şi în scris, disponibilitatea pentru organizarea acestei întâlniri.

Scandalul privind Canalul Bâstroe

Ucraina nu a încălcat niciun acord prin adâncirea canalului Bâstroe de la Dunăre, pentru a-şi majora exporturile de alimente de la porturile sale fluviale, şi este pregătită să-i arate României activitatea desfăşurată, a declarat în urmă cu o săptămână ministrul adjunct al Infrastructurii din Ucraina, Iuri Vaskov, citat de Reuters.

Explicațiile au venit în contextul în care Bucureștiul a cerut Kievului să stopeze imediat lucrările de dragaj pe Bâstroe în cazul în care acestea nu au ca scop exclusiv întreținerea căii de navigație și a cerut accesul de urgență în zonă pentru a verifica ce lucrări au fost făcute.

Scandalul a izbucnit în 15 februarie, după ce ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a declarat că „există semnale că în acest moment Ucraina face lucrări de dragare a canalului Bâstroe, acest lucru putând avea impact asupra mediului şi Deltei Dunării”, iar „Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Mediului trebuie să vină cu o poziţie şi să informeze”:

  • „Există nişte tratate internaţionale pe care trebuie să le respectăm. Noi am provocat această întâlnire la Ministerul Transporturilor, deşi nu e neapărat treaba MTI.
  • Este mai mult o chestiune care ţine de Ministerul Afacerilor Externe şi al Mediului, pentru că vorbim de tratate internaţionale pe care toată lumea trebuie să le respecte şi pentru că vorbim de un posibil impact pe care asemenea de lucrări de dragare pe Bâstroe îl pot avea asupra mediului şi asupra Deltei Dunării”.

CITEȘTE ȘI:Grindeanu: „Ce, trebuia să mint?”

A doua zi (16 februarie), Ministerul Afacerilor Externe a anunțat că va transmite Comisiei Europene că România se opune intenției Ucrainei - care nu este una nouă - de a face lucrări de dragare pe Canalul Bâstroe, precizând că până acum nu a fost informată de vreo instituție din România despre lucrări de adâncire a Canalului Bâstroe pe care le-ar face acum ucrainenii. MAE a reamintit poziția României, care nu este de acord cu propunerea de includere a brațelor Chilia și Bâstroe ale Dunării în rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T).

Premierul Nicolae Ciucă a reacționat și el în acest scandal, spunând că ambasadorul ucrainean la București a fost convocat la Ministerul de Externe pentru a fi solicitată aprobarea Ucrainei ca autoritățile române să meargă să facă verificări acolo.

În urmă cu o săptămână, și președintele Klaus Iohannis a avut prima reacție, spunând că „nu trebuie amestecată îngrijorarea pentru prezervarea biodiversității Deltei Dunării cu diverse abordări politice de moment”.

  • „Nu cred că în acest moment e potrivit să atacăm ucrainenii pe baza unor date incerte. Ei nu au nevoie să fie certați”, a spus Iohannis.

El a acuzat că „politicienii noștri fug după notorietate, în prag de alegeri”, „comentând fără a ști exact ce se întâmplă”, iar acest conflict ar folosi Moscovei.

La două zile de la intervenția lui Iohannis, premierul Ciucă a spus că „există date şi informaţii că s-a dragat mai mult decât era agreat”, dar că „nu este firesc ca un astfel de subiect să fie preluat şi speculat politic”.

CITEȘTE ȘI: