Adâncirea canalului Bâstroe din Ucraina, de la 3,9 la 6,5 m pentru navigație, ar putea cauza probleme în Delta Dunării, în România, a explicat Orieta Hulea, biolog și director WWF România.
În primul rând trebuie studiat dacă lucrările de dragare afectează nivelul pânzei freatice în anumite zone, cum ar fi Pădurea Letea, rezervație naturală foarte valoroasă care depinde de un nivel ridicat al apei. Apoi, Bâstroe și Chilia sunt una dintre rutele de migrație ale sturionului, iar lucrările ar putea afecta această specie protejată, aflată în pericol de dispariție. Lucrările de dragare ar putea afecta local și habitatele sau locurile de cuibărire ale anumitor specii de păsări, mai spune Orieta Hulea.
Hotnews.ro: Cum afectează Delta Dunării adâncirea canalului Bâstroe de la 3,9 la 6,5 m?
Orieta Hulea: Avem nevoie de mai multe date, să știm ce înseamnă de fapt această dragare, dacă este o dragare de întreținere sau se intenționează să se ajungă la adâncimi mai mari ale canalului.
Canalul Bâstroe și brațul Chilia preiau o parte semnificativă din debitele Dunării, deci se pune problema cum dragarea va afecta zona din perspectiva distribuției debitelor. Când au început lucrările pe Bâstroe, în urmă cu peste 8 ani, s-a pus în discuție cum afectează aceste adânciri nivelul pânzei de apă freatică, că s-ar putea duce mai jos și atunci nu ar exista apă suficientă pentru habitatele din vecinătate.
Deci primul impact ar fi din perspectiva redistribuirii debitelor. Dunărea se ramifică în 3 brațe la intrarea în Deltă: Chilia, Sulina și Sf. Gheorghe, brațul Chilia preluând cea mai mare parte din debite. Apoi, brațul Bâstroe este o ramificație a brațului Chilia, în delta ucraineană, delta ucraineană fiind cea mai nouă parte a deltei și cea mai dinamică, cu depuneri de sedimente și cea mai activă din acest punct de vedere.
Trebuie făcute modelări și văzut ce înseamnă această redistribuire a debitelor din punctul de vedere al pânzei freatice în anumite zone, cum ar fi zona Letea, o zonă cu protecție integrală, o zonă de patrimoniu și unde arborii de acolo depind de un anumit nivel al pânzei freatice, pentru că o adâncire a canalului poate determina scăderea nivelului de apă din pânza freatică. Dar pentru a proba acest lucru trebuie făcute modelări și avem nevoie de date din teren, care este adâncimea la care se dorește să se ajungă, pentru a vedea exact impactul.
Apoi trebuie să spunem că există o rată foarte mare de colmatare, pentru că există o cantitate foarte mare de sedimente care se duce pe Chilia și apoi și pe Bâstroe. Deci efectul acestor lucrări de dragare nu va fi pe termen lung pentru a menține o adâncime pentru a asigura un canal navigabil. Aceste lucrări trebuie efectuate în permanență.
Local, pe canalul Bâstroe sau în zonele unde se draghează, depunerea materialului dragat pe maluri poate perturba anumite colonii de păsări care cuibăresc acolo sau alte habitate care sunt afectate de depunerea locală a acestor materiale dragate.
Și mai este un aspect foarte important, migrația sturionilor, care intră prin canalul Bâstroe și apoi prin Chilia în Dunăre. Rutele de migrație pot fi afectate de aceste lucrări și de intervențiile locale. O modificare artificială a fundului Dunării și prezența umană acolo pot afecta migrarea sturionilor și zonele de reproducere și pot afecta populația de sturioni.
De ce ne afectează aceste lucrări chiar dacă nu se fac pe teritoriul țării noastre?
Pentru că delta este un complex de ecosisteme care nu țin cont de granițele administrative. Are o anumită dinamică și atunci, în special în zona asta de graniță, lucrurile trebuie transparent făcute și evaluate toate posibilele riscuri. Atunci când acționăm într-un ecosistem atât de complex, într-o zonă, e de așteptat ca impactul să se vadă și în alte zone.
Ce specii ar fi afectate de lucrările de dragare?
Vorbeam de sturioni și de anumite specii de păsări care au habitatele sau zonele de cuibărire în zonele în care se draghează: pelicani, stârci.
S-au mai făcut, în trecut, lucrări de adâncire a canalului Bâstroe? Care au fost consecințele?
Inițial, când s-au început lucrările pe canalul Bâstroe, cu ani în urmă, atunci chiar au fost afectate anumite colonii de păsări care existau în zona respectivă prin aceste depuneri de material dragat pe margine. Acest lucru s-a semnalat la acel moment, în urmă cu 8-10 ani în urmă.
De ce este atât de importantă Delta Dunării și trebuie protejată?
Pentru că este un patrimoniu universal UNESCO, are o valoare extraordinar de mare pentru biodiversitate, avem peste 400 de specii de păsări, nu doar de interes pentru România, ci sunt de interes european și global, populațiile de pește care au acolo habitate, plantele care sunt sepcifice deltei, resursele naturale pe care delta le pune la dispozție și nu în ultimul rând, comunitățile locale care vin cu o valoare culturală foarte mare. Este a treia deltă ca mărime din lume și ca valoare pentru biodiversitate.
Despre sturioni
Sturionii sunt pești de talie mare, care ajung la dimensiuni de peste 4 metri și trăiesc și peste 100 de ani. Sturionii de la noi trăiesc în principal în Marea Neagră și migrează în amonte pe Dunăre și alte fluvii mari pentru a se reproduce.
Despre sturioni se mai spune că sunt ”dinozaurii Dunării.”
”Sturionii au apărut în apele Terrei atunci când dinozaurii încă existau pe pământ – acum aproximativ 200 de milioane de ani. Dar, între timp, dinozaurii au dispărut. Sturionii există însă! Iar 4 specii înoată încă în apele Dunării”, se arată într-un articol post pe site-ul WWF.
Caviarul pe care sturionul îl produce îl transformă în una dintre cele mai valoroase și, tocmai de aceea, braconate specii de la noi, specia fiind în pericol de dispariție la nivel mondial.
”Datorită ciclului lung de viață și maturizării întârziate, sturionii sunt deosebit de vulnerabili la exploatare și alte amenințări, inclusiv poluare și fragmentarea habitatului, iar populația are nevoie de mai mulți ani pentru a se reface”, explică specialiștii WWF.
Din 1998, toate speciile de sturioni sunt protejate de Convenția privind comerțul internațional cu specii sălbatice de faună și floră pe cale de dispariție (CITES).
Turcia a interzis pescuitul sturionilor sub 10 kg încă din 1958, iar din 1996 a fost interzis total pescuitul sturionilor. Interdicția este în vigoare și în Ucraina din 1996, în Georgia din 1967, în România din 2006 și în Bulgaria din 2011.
În lume, la ora actuală, există 26 de specii de sturion, şase dintre acestea - şipul, viza, cega, morunul, păstruga şi nisetrul, regăsindu-se şi în Dunăre până la începutul secolului trecut, potrivit Institutului Naţional de Cercetare şi Dezvoltare Delta Dunării (INCDDD). Două dintre ele, şipul şi viza, considerate specii foarte rare, au dispărut din Dunăre la începutul anilor '60.
Despre Pădurea Letea
Pădurea Letea este o arie protejată de interes național, fiind cea mai veche rezervație naturală din România. Este considerată una dintre cele mai valoroase rezervaţii din România, caracterizată prin abundenţa plantelor agăţătoare care se încolăcesc pe arbori, dând aspectul unei păduri tropicale, cu peste 500 de specii rare de plante, arbori, animale şi insecte.
Scandalul dragării canalului Bâstroe de către Ucraina
Reamintim, ministerul ucrainean al Infrastructurii anunţă că adâncimea Canalului Bâstroe a crescut de la 3,9 la 6,5 metri, „o mare oportunitate pentru capacitatea fluvială a Dunării”, deşi Ambasada Ucrainei la Bucureşti a susţinut că este vorba doar despre lucrări de întreţinere a căii navigabile.
Premierul Nicolae Ciucă a avut luni o primă reacție în scandalul privind lucrările de dragare făcute de Ucraina, spunând că ambasadorul ucrainean la București a fost convocat luni la Ministerul de Externe, pentru a fi solicitată aprobarea Ucrainei ca autoritățile române să meargă să facă verificări.
Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a anunțat joi că va transmite Comisiei Europene că România se opune intenției Ucrainei - care nu este una nouă - de a face lucrări de dragare pe Canalul Bâstroe, precizând că până acum nu a fost informată de vreo instituție din România despre lucrări de adâncire a Canalului Bâstroe pe care le-ar face acum ucrainenii.
6
27
