Ministrul PSD al Transporturilor, Sorin Grindeanu, cel de la care a pornit scandalul privind dragarea de către Ucraina a canalului Bâstroe, a declarat miercuri că așteaptă ca Ministerul de Externe să îl anunțe când va avea loc întâlnirea cu autoritățile ucrainene și cu experții.

Tronson navigabil al canalului Bâstroe Foto: AGERPRES

Grindeanu a făcut aceste declarații la Digi 24, spunând că atunci când a acuzat Ucraina că face lucrări de dragare a canalului Bâstroe care ar putea avea impact asupra mediului şi Deltei Dunării s-a bazat pe rapoarte ale unor structuri din subordinea Ministerului de Interne.

„Ce, trebuia să mint?”

  • „Eu nu am mers cu barca nici pe Bâstroe, nici pe Chilia. Am avut în față rapoarte ale unor structuri care țin de Ministerul de Interne, precum paza de coastă.
  • (...) Ce ar trebui să facă un ministru când are informări de acest tip, și când e întrebat de presă? Ce, trebuia să mint? (...)
  • Asta nu înseamnă că experții și măsurătorile nu trebuie să își facă treaba și să ne spună dacă aceste lucruri s-au întâmplat sau nu.
  • Ministerul Transporturilor așteaptă de la Ministerul de Externe să ne comunice când ne întâlnim cu ucrainenii (...)
  • Noi suntem pregătiți să facem măsurători și tot ce a cerut MAE de la Ucraina și asteptăm acceptul lor”, a afirmat Grindeanu.

Răspunzând unei întrebări, Grindeanu a spus că nu a vorbit pe această temă cu președintele Klaus Iohannis, care a acuzat că politicienii care au provocat scandalul Bâstroe au vorbit fără să știe care este situația reală, „în fuga după notorietate”.

Cum a izbucnit scandalul privind Canalul Bâstroe

Ucraina nu a încălcat niciun acord prin adâncirea canalului Bâstroe de la Dunăre, pentru a-şi majora exporturile de alimente de la porturile sale fluviale, şi este pregătită să-i arate României activitatea desfăşurată, a declarat în urmă cu o săptămână ministrul adjunct al Infrastructurii din Ucraina, Iuri Vaskov, citat de Reuters.

Explicațiile au venit în contextul în care Bucureștiul a cerut Kievului să stopeze imediat lucrările de dragaj pe Bâstroe în cazul în care acestea nu au ca scop exclusiv întreținerea căii de navigație și a cerut accesul de urgență în zonă pentru a verifica ce lucrări au fost făcute.

Scandalul a izbucnit în 15 februarie, după ce ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a declarat că „există semnale că în acest moment Ucraina face lucrări de dragare a canalului Bâstroe, acest lucru putând avea impact asupra mediului şi Deltei Dunării”, iar „Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Mediului trebuie să vină cu o poziţie şi să informeze”:

  • „Există nişte tratate internaţionale pe care trebuie să le respectăm. Noi am provocat această întâlnire la Ministerul Transporturilor, deşi nu e neapărat treaba MTI.
  • Este mai mult o chestiune care ţine de Ministerul Afacerilor Externe şi al Mediului, pentru că vorbim de tratate internaţionale pe care toată lumea trebuie să le respecte şi pentru că vorbim de un posibil impact pe care asemenea de lucrări de dragare pe Bâstroe îl pot avea asupra mediului şi asupra Deltei Dunării”.

A doua zi (16 februarie), Ministerul Afacerilor Externe a anunțat că va transmite Comisiei Europene că România se opune intenției Ucrainei - care nu este una nouă - de a face lucrări de dragare pe Canalul Bâstroe, precizând că până acum nu a fost informată de vreo instituție din România despre lucrări de adâncire a Canalului Bâstroe pe care le-ar face acum ucrainenii. MAE a reamintit poziția României, care nu este de acord cu propunerea de includere a brațelor Chilia și Bâstroe ale Dunării în rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T).

Premierul Nicolae Ciucă a reacționat și el în acest scandal, spunând că ambasadorul ucrainean la București a fost convocat la Ministerul de Externe pentru a fi solicitată aprobarea Ucrainei ca autoritățile române să meargă să facă verificări acolo.

Miercuri, și președintele Klaus Iohannis a avut prima reacție, spunând că „nu trebuie amestecată îngrijorarea pentru prezervarea biodiversității Deltei Dunării cu diverse abordări politice de moment”.

„Nu cred că în acest moment e potrivit să atacăm ucrainenii pe baza unor date incerte. Ei nu au nevoie să fie certați”, a spus Iohannis.

El a acuzat că „politicienii noștri fug după notorietate, în prag de alegeri”, „comentând fără a ști exact ce se întâmplă”, iar acest conflict ar folosi Moscovei.

La două zile de la intervenția lui Iohannis, premierul Ciucă a spuscă „există date şi informaţii că s-a dragat mai mult decât era agreat”, dar că „nu este firesc ca un astfel de subiect să fie preluat şi speculat politic”.

CITEȘTE ȘI: