Președintele Klaus Iohannis a avut miercuri prima reacție în scandalul autorităților de la București cu Ucraina privind dragarea canalului Bâstroe, el spunând că nu trebuie amestecată îngrijorarea pentru prezervarea biodiversității Deltei Dunării cu diverse abordări politice de moment”. „Nu cred că în acest moment e potrivit să atacăm ucrainenii pe baza unor date incerte. Ei nu au nevoie să fie certați”, a spus Iohannis.

Tronson navigabil al canalului Bâstroe Foto: AGERPRES

El a spus că „politicienii noștri fug după notorietate, în prag de alegeri”, „comentând fără a ști exact ce se întâmplă”, iar acest conflict ar folosi Moscovei.

Iohannis a făcut aceste declarații într-o conferință de presă organizată la Varșovia la finalul reuniunii extraordinare a Formatului Bucureşti 9 (B9), fiind întrebat de jurnaliști despre scandalul privind dragarea de către Ucraina a Canalului Bâstroe.

Redăm întrebările jurnaliștilor și răspunsurile lui Klaus Iohannis în scandalul privind dragarea Canalului Bâstroe:

„Care este poziția statului român în ceea ce privește lucrările care încalcă toate convențiile bilaterale și internaționale, dragările care se fac în acest moment pe Canalul Bîstroe și pe Chilia?

  • Există o preocupare legitimă pentru Delta Dunării, însă nu trebuie să amestecăm îngrijorarea și măsurile concrete pentru prezervarea Biosferei Delta Dunării, pentru prezervarea biodiversității, nu trebuie să le amestecăm cu diverse abordări politice de moment. Dați-mi voie să vă spun că pe acel canal Bîstroe se draghează de ani de zile, fiindcă ucrainenii îl folosesc pentru navigare. Evident că aceste chestiuni sunt limitate de înțelegeri internaționale și trebuie respectate de toate părțile. Pentru a ști ce se întâmplă acolo, e nevoie să vorbim cu ucrainenii. Doar că acest lucru nu s-a prea întâmplat.
  • Am văzut că la noi o serie întreagă de politicieni s-au inflamat fără să verifice ce se întâmplă în fapt acolo și afirmațiile făcute de dumneavoastră sunt preluate, sigur, de la unii politicieni de-ai noștri care cred că au simțit o ocazie să se profileze un pic mai mult în spațiul public românesc, probabil în vederea alegerilor care vor avea loc anul viitor.

„Este foarte bine ca politicienii noștri, înainte să țină discursuri inflamate, să lase experții și specialiștii să vadă ce se întâmplă real acolo”

  • Ucrainenii au solicitat să existe discuții la nivel de expert și cu Ministerul Transporturilor, și cu Ministerul Mediului, și pe alte paliere, pe Externe, evident. Aceste discuții nu au avut loc, dar ai noștri, inflamați și hotărâți, fac afirmații care nu au încă un fundament dovedit. Ucrainenii afirmă că ei draghează pentru întreținere și nu pentru altceva. Dacă este așa sau nu, e bine să se verifice, dar cred că este legitim să se verifice împreună cu ei. Până la urmă, este teritoriu național ucrainean.
  • Și cred că este foarte bine ca politicienii noștri, înainte să țină discursuri inflamate, să lase experții și specialiștii să vadă ce se întâmplă real acolo, dacă se respectă sau nu se respectă legislația internațională, să se discute în bilateral, dar și cu Comisia Europeană, pentru a lua măsurile care se impun. Nu cred că în acest moment este potrivit să atacăm ucrainenii pe baza unor date incerte. Ei acum nu au nevoie să fie certați, au nevoie de sprijin, tocmai asta am spus înainte și tocmai asta am discutat la Summit.
  • Nu mă înțelegeți greșit, nu vreau absolut deloc să se tolereze lucrări care pun în dificultate biodiversitatea Deltei Dunării, dar nici nu pot să cred că este bine să ne ambalăm fără să știm exact despre ce vorbim aici. Eu cred că multe declarații care s-au făcut în ultimele zile sunt și nepotrivite, și neproductive, și invit pe toți cei care sunt preocupați să aștepte până când experții se întâlnesc, discută, verifică, concluzionează și vin cu un plan de măsuri. Este, după părerea mea, abordarea cea mai corectă și, până la urmă, cred că este și abordarea care ne duce la rezultate. Și ucrainenii probabil fac lucrări că vor ceva, și noi știm foarte bine ce vor. Cum porturile lor la Marea Neagră sunt blocate de ruși, ei vor să iasă undeva cu marfa lor. Cred că este de înțeles.
  • Dar și noi avem pretenții ca Delta Dunării să fie prezervată și protejată. Și asta este foarte bine de înțeles, dar calea pentru asta este, ca de obicei, calea diplomatică, calmă și cu experți.

Când ați fost înștiințat despre lucrări?

„Cei care au încercat să facă o mare problemă din asta nu cred că au înțeles miza acestei perioade”

  • Despre lucrări voi fi înștiințat atunci când îmi confirmă experții ce anume lucrări se fac. Așa, că se fac lucrări, ştim, știe și Ministerul Transporturilor cam din octombrie. Deci nu e nicio noutate.
  • Ei ne-au anunțat oficial că vor să facă lucrări de dragare, de întreținere și că vor să folosească canalul Bîstroe pentru a-și exporta marfă și noi le-am dat un acord provizoriu până când lucrările se clarifică și această chestiune a fost comunicată și Comisiei Europene. Deci nu-i absolut nimic nou aici.
    Cei care au încercat să facă o mare problemă din asta nu cred că au înțeles miza acestei perioade și nici nu mi se pare că preocuparea pentru Deltă este preocuparea numărul unu pentru ei.

O echipă Observator a fost ieri la Tulcea și a filmat în timpul lucrărilor de dragare acolo și sunt oficiali din Ucraina care susțin public faptul că acolo au fost efectuate lucrări majore. Să presupunem că Ucraina va accepta să măsoare specialiști români adâncimile de acolo. Concret, cum putem stopa aceste lucrări și dezastrul de acolo? Pentru că, repet, oficiali din Ucraina susțin că acolo s-au făcut lucrări majore.

  • Asta o să ne spună experții și specialiștii după ce se clarifică ce este acolo.

Păi, asta înseamnă să așteptăm rezultatul unor studii, în timp ce acolo se lucrează în continuare, nu?

  • Asta înseamnă să așteptăm rezultatele unor specialiști. Da, asta înseamnă.

Deci, până atunci nu facem nimic. Și, domnule președinte, dacă îmi permiteți, ați spus că înainte nu s-au purtat discuții. De ce nu s-au purtat discuții înainte de a ieși public cu declarații pe acest subiect?

  • Asta este o întrebare bună, care vă rog s-o puneți la aceia care au ieșit cu problema.

La un an de când a început războiul în Ucraina, și cu o intensificare a acestui tip de declarații, dumneavoastră sunteți îngrijorat că în sânul societății românești ar putea scădea sprijinul pentru Ucraina, că această retorică ar putea merge mai departe?

  • Cred că este o chestiune pe care trebuie să o vedem. Cu cât durează războiul mai mult, cu atât mai mulți oameni vor căuta alte subiecte, va apărea așa-numita oboseală. Ea este contraproductivă, fiindcă războiul, războaiele nu se câștigă de la sine.
  • Războaiele se câștigă luptând și în cazul acesta primind sprijin. Ucraina primește sprijin și de la noi, și de la mulți alții. Și este corect așa. Deci, repet, este bine, corect și oportun ca Ucraina să fie sprijinită.

„Pot să vă spun sigur că vor fi unii care se bucură și aceia se găsesc la Moscova”

  • Dar sunt, evident, în toate ţările și alte preocupări politice și, cum noi ne apropiem de alegeri, ai noștri fug după notorietate și după teme interesante.
    Nu am dat un avertisment politicienilor noștri, ci le-am făcut o recomandare să se ocupe de alte teme până când ne clarificăm ce se întâmplă acolo.
  • Întotdeauna, în chestiuni bilaterale, în chestiuni practice, chestiuni de lucrări, este bine să știm ce se întâmplă și pe urmă să comentăm, nu invers.
    Este, într-adevăr, important să păstrăm sprijinul populației pentru ce face România, adică pentru sprijinul pentru Ucraina, pentru întărirea Flancului Estic, pentru întărirea NATO, pentru a ne păstra valorile noastre.
    Dar noi știm că există oameni care vor să abordeze altfel chestiunea. Nu mi se pare oportun și nu mi se pare oportun pentru România.
  • Și cred că dacă se exagerează prea mult cu astfel de chestiuni care duc până la urmă la o oarecare tensionare a relațiilor bilaterale, atunci pot fi găsiți, și la noi, și în Ucraina, unii care vor fi mulțumiți și alții care vor fi nemulțumiți. Dar pot să vă spun sigur că vor fi unii care se bucură și aceia se găsesc la Moscova”.

Ucraina nu a încălcat niciun acord prin adâncirea canalului Bâstroe de la Dunăre, pentru a-şi majora exporturile de alimente de la porturile sale fluviale, şi este pregătită să-i arate României activitatea desfăşurată, a declarat miercuri ministrul adjunct al Infrastructurii din Ucraina, Iuri Vaskov, citat de Reuters.

Explicațiile vin în contextul în care Bucureștiul a cerut Kievului să stopeze imediat lucrările de dragaj pe Bâstroe în cazul în care acestea nu au ca scop exclusiv întreținerea căii de navigație și a cerut accesul de urgență în zonă pentru a verifica ce lucrări au fost făcute.

Scandalul a izbucnit în urmă cu o săptămână, după ce ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a declarat că „există semnale că în acest moment Ucraina face lucrări de dragare a canalului Bâstroe, acest lucru putând avea impact asupra mediului şi Deltei Dunării”, iar „Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Mediului trebuie să vină cu o poziţie şi să informeze”:

  • „Există nişte tratate internaţionale pe care trebuie să le respectăm. Noi am provocat această întâlnire la Ministerul Transporturilor, deşi nu e neapărat treaba MTI.
  • Este mai mult o chestiune care ţine de Ministerul Afacerilor Externe şi al Mediului, pentru că vorbim de tratate internaţionale pe care toată lumea trebuie să le respecte şi pentru că vorbim de un posibil impact pe care asemenea de lucrări de dragare pe Bâstroe îl pot avea asupra mediului şi asupra Deltei Dunării”.

A doua zi (16 februarie), Ministerul Afacerilor Externe a anunțat că va transmite Comisiei Europene că România se opune intenției Ucrainei - care nu este una nouă - de a face lucrări de dragare pe Canalul Bâstroe, precizând că până acum nu a fost informată de vreo instituție din România despre lucrări de adâncire a Canalului Bâstroe pe care le-ar face acum ucrainenii. MAE a reamintit poziția României, care nu este de acord cu propunerea de includere a brațelor Chilia și Bâstroe ale Dunării în rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T).

Premierul Nicolae Ciucă a reacționat și el în acest scandal luni, spunând că ambasadorul ucrainean la București a fost convocat luni la Ministerul de Externe pentru a fi solicitată aprobarea Ucrainei ca autoritățile române să meargă să facă verificări acolo.

CITEȘTE ȘI: