​HotNews.ro a stat de vorbă cu conducătoarele organizației Girl Up, o rețea formată din peste o sută de elevi de liceu din 21 de localități din România, care și-a propus să lupte împotriva abuzurilor sexuale din școli, pentru dreptul la educație sexuală „accesibilă și realistă” și egalitate de gen.

Protest Girl UpFoto: Arhiva personala

Misoginismul și abuzurile împotriva femeilor sunt în continuare obișnuite în România, după cum o demonstrează cazuri recente care au atras atenția opiniei publice.

În acest context există unele inițiative din partea noii generații pentru a conștientiza aceste probleme și a le rezolva. Așa a apărut Girl Up România, o rețea formată din peste 100 de elevi de liceu, din 21 de localități, care luptă pentru drepturile fetelor și femeilor, dar și pentru o egalitate de gen reală, în rândul adolescenților și nu numai.

Am stat de vorbă cu Cati Olariu, vice-președinta organizației și cu Irina Echim, președinta Girl Up, pentru a afla mai multe despre demersul lor.

Ce înseamnă inițiativa Girl Up România și cum poți face parte din ea

Girl Up a apărut prima oară în America, în 2010, ca o inițiativă a Fundației Națiunilor Unite. În timp, ONG-ul a ajuns să fie prezent în mai multe țări din lume, „odată cu creșterea mișcării feministe”, după cum explică cele două tinere.

În România, asociația a fost creată de Sofia Scarlat (actualmente studentă la Stanford University), în 2018, când avea doar 15 ani. La acea vreme, inspirată de discursul actriței Emma Watson despre egalitatea de gen, în cadrul Națiunilor Unite, a scris organizației cu speranța de a începe o filială în plan local, iar două luni mai târziu cererea i-a fost aprobată.

În prezent, comunitatea a crescut foarte mult în mediul online și a devenit o platformă unde adolescenții pot găsi un suport pentru problemele lor, cât și o bază de subiecte de actualitate în ceea ce-i privește.

„Girl Up România este o organizație care promovează informarea și deschiderea oamenilor către mișcarea feministă și mai ales către o înțelegere mai bună a acesteia. Noi considerăm că este important să ne folosim de rețelele de social media, și nu numai, pentru a scoate în evidență problemele cu care se înfruntă fetele și femeile în România.

Scopul nostru este ca puțin cu puțin, prin demersuri, proteste si campanii, să facem o schimbare, fie din punct de vedere legislativ, fie al perspectivei societății din această țară”, spun Cati și Irina.

Mai mult, tinerele țin să sublinieze cum termenul „feminist” este de multe ori înțeles greșit la nivel de societate și multe persoane „se tem” de el, „pentru că a devenit o insultă în cultura românească.”

Cu toate astea, adaugă ele, „pentru noi, a fi feminist/a/x înseamnă motivația pentru a lupta în continuare pentru egalitatea de șanse în toate formele ei.”

Reprezentantele Girl Up precizează că organizația lor are și membri și de gen masculin, deoarece cred cu putere că „toți indivizii dintr-o comunitate (indiferent de gen), trebuie să lupte pentru egalitatea de șanse.”

Asociația operează în baza unei echipe de membri (toți cu domiciliul în București), dar și o rețea de ambasadori (din afara Capitalei), care se extinde aproape în fiecare județ din România.

Fetele mai spun că cei care vor să facă parte din această mișcare trebuie să știe că perioada de înscrieri este de obicei în iulie și august, apoi trebuie să completeze un formular care le ajută să-și dea seama dacă au sau nu lucruri în comun cu activitatea lor, iar în cele din urmă să participe la un interviu.

„Oricât de proastă credeam că este situația din România în legătură cu abuzurile sexuale, este mult mai rău”

Cati Olariu și Irina Echim vorbesc și despre cele mai actuale probleme ale adolescenților din România, cum ar fi nenumăratele cazuri de abuzuri sexuale în școli, cât și lipsa unei educații sexuale accesibile și realiste, „unde discuțiile despre consimțământ, răspândirea bolilor sexuale, prevenția acestora și a sarcinilor nedorite și accesului la avort sigur nu sunt tabuuri sau subiecte de luat în râs.”

Asociația a participat la discuții cu parlamentara Simina Tulbure, unde a avut ocazia să exprime exact ce și-ar dori de la o programă școlară care ar include educația sexuală, cum ar funcționa și cum ar fi implementată.

Legat de abuzuri, în iunie au avut pe pagina lor de Facebook o campanie de postări cu testimoniale primite de la victime, care a culminat într-un protest pe care l-au ținut pe 8 iunie în fața Inspectoratului Școlar al Municipiului București.

Iată una dintre mărturiile trimise pe Facebook:

„Sunt la o facultate de medicină de renume din România unde un cadru universitar a făcut de multe ori comentarii cu tentă sexuală vis a vis de pacientele lui sau chiar cu colegele mele, cum ar fi: „nu mai vorbiți veverițelor, că vă iau și vă prind de coadă și apoi mă excit”.

(...) Când am întrebat ce se poate face în legătură cu acest cadru universitar, mi s-a răspuns că nimic în afară de chestionarul de feedback al profesorilor (unde nu există opțiune să adaugi comentarii sau observații. P.S. Mai rău, bărbatul respectiv este ginecolog.”

„Ceea ce am observat în urma acestui demers este faptul că oricât de proastă credeam că este situația din România în legătură cu abuzuri sexuale, este mult mai rău. Noi în continuare primim testimoniale de la adolescenți și tineri care își povestesc experiențele din liceu, gimnaziu, și chiar școala generală”, adaugă ele.

La protestul de pe 8 iunie, o membră Girl Up a fost primită în interiorul Inspectoratului, unde au stabilit să participe alături de ele și alte câteva organizații de elevi, cum ar fi Consiliul Național al Elevilor, pentru a discuta soluții sistemice.

„Din reacția Inspectoratului față de protestul nostru reiese faptul că vor să rezolve problema ca să nu le mai deranjăm pacea. Este adevărat că până la urmă au acceptat un dialog deschis cu noi, însa noi a trebuit să protestăm pe un trotuar minuscul, deoarece porțile curții interioare ISMB erau închise, iar jandarmii nu au dorit să ne închidă strada pentru acțiune”, au adăugat fetele.

Pe 29 iunie, reprezentanții Girl Up România s-au întâlnit cu secretara de stat Antoaneta Bolchilș, din cadrul Ministerului Educației, unde au stabilit câteva soluții precum:

  • dezvoltarea unui ghid despre abuzul în școli și abordarea hărțuirii sexuale, care va fi distribuit profesorilor și elevilor
  • începerea unor demersuri pentru modificarea structurii Comisiilor de Disciplină din școli
  • creșterea penalităților pentru profesorii abuzatori

„Nu se pune problema să ne oprim”

Cati și Irina consideră extrem de important un spațiu sigur pentru adolescenți și subliniază că Girl Up este unul, atât pentru membrii săi, cât și pentru cei care vin să le ceară ajutorul.

Noua generație, consideră ele, are șansa de a schimba pattern-urile societății, deoarece a crescut odată cu internetul și este mult mai deschisă către informații și perspective noi, deoarece a avut contact dintotdeauna de opinii diferite despre subiecte diverse.

„Feminismul în sine a ajuns să nu fie o chestie acceptată și promovată de una, două persoane, iar acum foarte multe fete din zonele urbane se consideră feministe. Asta demonstrează că progresul nu este imposibil, chiar și într-o țară atât de conservatoare cum este România. Noi intenționăm să mărim mișcarea noastră și să evoluăm constant”, exprimă ele.

Reprezentantele Girl Up consideră că transformarea societății poate fi posibilă dacă ideile și schimbările pe care ei le propun sunt valorificate, în loc de cele aduse în discuție de „niște oameni care nu au trecut prin experiențe precum hărțuire stradală, abuz domestic, abuz sexual, revenge porn, sexism din partea familiei sau a oamenilor apropiați. Lupta continuă cât timp oamenii nu vor să ne ia în serios și nu se pune problema să ne oprim.”

Ce înseamnă misoginia internalizată și cum putem scăpa de ea

Așa cum susțin reprezentantele Girl Up, în societatea generală, dar mai ales în România, adolescentele sunt hipersexualizate de mici, iar pe urmă, „dacă se exprimă în modul în care au fost îndrumate de lumea din jurul lor, sunt etichetate drept „curve.”

În general suferă mult de misoginie internalizată și și-o exprimă prin prejudecăți față de alte persoane diferite de ele”, adaugă ele.

Practic, explică Cati și Irina, asta înseamnă „acumularea misoginiei din jurul tău ca femeie până când prinde rădăcini în subconștientul tău și nu te poți îndepărta de ideile sexiste care vin cu ea. Într-o oarecare măsură, fiecare fată/femeie are de-a face cu acest lucru și la multe persoane rămâne, deoarece, de multe ori, e greu de recunoscut că este acolo. Trebuie să-ți schimbi total mindset-ul pe care îl ai de mică.”

Cu toate astea, cele două țin să sublinieze că un grup atât de mare și divers nu poate fi generalizat în câteva rânduri, deoarece asta ar fi superficial din partea lor, lucru pe care nu și-l doresc.

Ele sunt conștiente că fiecare fată are propriile experiențe de viață, ca orice alt om, și este esențial, zic ele, „să nu uităm că și noi suntem oameni, nu doar niște obiecte de sexualizat sau copile de batjocorit.”

În tot acest context, completează tinerele, informarea este esențială. „Trebuie să fim familiarizate cu astfel de concepte, cum se manifestă sau de ce apar. Mai ales în ziua de azi, când avem foarte multe studii pe care ne putem baza pentru a demonstra genul ăsta de concepte.”

Girl Up va continua să-și folosească vocea, chiar dacă „de multe ori este subestimată sau nu este luată deloc în serios.” Ele au încrederea necesară schimbării, mai ales când văd exemple ale altor tineri activiști din lume. „Ne trebuie schimbări mari sistemice, pentru a nu face pași în spate, ci doar în față”, încheie ele.

PS: cartea „Oriunde, Oricând, Oricui”

În 2019, Girl Up a publicat cartea „Oriunde, Oricând, Oricui”, unde au adunat mai multe testimoniale de hărțuire și abuz sexual primite de la urmăritorii lor din social media, de-a lungul anilor.

Publicația este o versiune fizică a contului de Instagram cu același nume, iar scopul său principal este acela de a „sublinia faptul că hărțuirea și abuzul sexual sunt manifestări ale discriminării și urii împotriva femeilor și nu cazuri „individuale” influențate de alți factori.

Când am lansat cartea, am vrut ca acest mesaj să ajungă la cât mai multă lume.”