Guvernul a ajuns în punctul în care trebuie să ia o decizie legată de modificarea sau nu a schemei de plafonare - compensare a prețurilor la energie electrică și gaze naturale. Financiar, a devenit tot mai greu de susținut, fiind vorba de miliarde de lei care trebuie acoperite de către Ministerul Energiei și Ministerul Muncii, în condițiile în care golurile de la bugetul statului sunt tot mai mari, iar Guvernul plănuiește suprataxarea mediului de afaceri pentru a le acoperi. Furnizorii nu ar fi împotriva unei modificări a schemei, prin eliminarea unor beneficiari, însă cer predictibilitate, astfel încât o decizie să fie luată cu cel puțin șase luni înainte de aplicarea ei. În condițiile în care piața nu mai este liberă, nu pot fi făcute predicții de preț în cazul ajustării schemei.

ElectricitateFoto: Agerpres

Informația pe scurt:

• Guvernul este între ciocan și nicovală. Pe de-o parte, presiunea pe banii de la stat este uriașă. Pe de altă parte, vine un an electoral în care măsurile nepopulare sunt evitate. Guvernul nu știe care este soluția cea mai bună. În plus, o ajustare poate însemna noi scumpiri de produse și creșterea inflației.
• În lipsa unei tranzacții pe piața liberă, în acest moment nu există un semnal de preț al energiei electrice și gaze naturale, pentru o perioadă de 2-3 ani de acum înainte. Practic, nu pot fi făcute predicții legate de impactul asupra prețurilor, dacă ar fi modificată sau chiar eliminată schema de plafonare-compensare.
• Furnizorii mai au de recuperat vreo 3 miliarde de lei ca să ajungă cu plățile la nivelul lunii iunie. Operatorii de pe piață se plâng că în așteptarea sumelor restante, se văd nevoiți să facă împrumuturi la bănci, iar "banii costă".
• Operatorii cer ca aceste miliarde de recuperat să fie asigurate la următoarea rectificare bugetară.
• Pentru a continua schema de finanțare în forma actuală, Guvernul trebuie să găsească modalități de finanțare a acesteia, însemnând multe miliarde de lei.
• Cei mai mulți bani de compensare sunt pentru finanțarea energiei consumate de non-casnici, adică de către firme.
• În cazul în care Guvernul va renunța la ajutoarele pentru unii consumatori, furnizorii ar dori să afle din timp de o astfel de decizie, pentru a putea să-și facă planurile și calculele de piață.
• Actorii din piață preferă o ajustare graduală a schemei, în cazul în care Guvernul va decide modificarea ei.

Sunt analizate scenarii pentru modificarea schemei de sprijin, dar nu se conturează nicio decizie

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a recunoscut, recent, că ar fi nevoie de modificarea schemei, fiindcă este presiune mare pe bugetul statului, și că este necesar să existe discuții cu specialiștii pentru reducerea numărului de beneficiari, astfel încât măsurile de sprijin să fie țintite către consumatorii vulnerabili. Însă, această declarație pare să nu fi fost pe placul întregului Executiv, fiindcă a doua zi ministrul a revenit spunând că nu se pune problema renunțării la ajutoare, iar la iarnă „românii nu vor tremura nici de frig, nici de frica facturilor”.

Există discuții la care participă actorii de pe piață, furnizori, autorități, despre o eventuală modificare a schemei de plafonare-compensare, sunt analizate scenarii, însă nu se conturează nicio decizie.

Daniela Dărăban, director executiv al Federației Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE), a spus, într-o discuție cu presa, că furnizorii cer decizii anunțate din timp, cu cel puțin șase luni înainte. Mai simplu spus, cer ca în cazul în care este menținută schema în forma actuală, atunci Guvernul să asigure la timp finanțarea, deoarece întârzierile la plată sunt costisitoare pentru operatorii din piață, din cauza împrumuturilor bancare. Dacă se dorește ajustarea schemei, atunci trebuie predictibilitate în luarea deciziilor, spun reprezentanții ACUE. Aceștia nu presează Guvernul într-un sens sau altul, ci solicită doar clarificarea situației.

Nu există predicții pentru prețurile la energie

În acest moment, în condițiile în care aproape toate cantitățile de energie electrică și gaze sunt cuprinse în această schemă de plafonare și în lipsa unor tranzacții libere, nu poate fi anticipată dinamica pieței în cazul unei ajustări a sprijinului. Este posibil ca în momentul în care sunt scoși din schemă anumiți consumatori, fiind eliberate cantități de energie și gaze pe piața liberă, să se producă o oarecare „buluceală” la tranzacții, ceea ce înseamnă o creștere a prețului. Însă totul depinde de cerere, de cantitățile puse în vânzare etc.

Daniela Dărăban spune că prețurile de pe Piața Zilei Următoare (PZU) nu reprezintă un semnal de preț. În acest sens este nevoie de o piață la termen, care în acest moment aproape că lipseșete din cauza lipsei tranzacțiilor. În această perioadă, prețurile de pe PZU se învârt în jurul a 500 lei/MWh, dar sunt irelevante pentru estimarea unei dinamici a pieței.

În cazul în care Guvernul ar redimensiona schema, s-ar pune problema care sunt consumatorii care vor rămâne fără sprijin. Potrivit datelor de la Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), cei mai mulți bani se duc către non-casnici, adică firme. În acest moment, toată lumea, bogați și săraci, este beneficiară.

Mai exact, sumele de decontat au ajuns până în mai 2023 la nivelul de 18,7 miliarde lei. Pentru perioada aprilie 2022-mai 2023, suma transmisă pentru consumatorii non-casnici a fost de 9,7 miliarde lei, iar pentru cei casnici a fost de 6,2 miliarde lei. La acestea se mai adaugă sumele transmise pentru perioada noiembrie 2021-martie 2022.

Dacă va fi ajustată schema pe partea de consumatori non-casnici, se pune problema care dintre beneficiari să fie eliminați. Toți sau doar unii dintre ei? Renunță Guvernul la beneficiari precum un mall sau un restaurant, păstrând, de exemplu, producători de pâine sau lapte? Dacă renunță la toți, atunci ne putem aștepta la noi scumpiri de produse, ceea ce înseamnă din nou creșterea inflației.

Indiferent care ar fi calculele pe care le-ar face Guvernul și deciziile pe care le-ar lua, operatorii din piață doresc predictibilitate și evitarea unor situații precum cele de anul trecut când legislația primară și secundară a fost modificată de 19 ori.

Care sunt prețurile pe care le plătesc acum consumatorii

Consumatorii casnici de energie electrică, până pe 31 martie 2025:

• Maximum 0,68 lei/kWh, la un lunar între 0 și 100 kWh inclusiv
• Maximum 0,80 lei/kWh, la un consum lunar între 100,01 și 255 kWh inclusiv
• Între 0,8 lei/kWh și 1,3 lei/kWh, la un consum lunar peste 255 kWh, dar sub 300 kWh, primii 255 vor fi facturați la 0,8 lei/kWh, iar restul la 1,3 lei/kWh
• Maximum 1,30 lei/kWh, la un consum lunar peste 300 kWh

Consumatorii noncasnici de energie electrică, până pe 31 martie 2025:

• Maximum 1 leu/kWh, pentru 85% din consumul lunar realizat la locul de consum, diferenţa de consum fiind facturată la maximum 1,3 lei/kWh
• Maximum 1 leu/kWh pentru spitale, școli, gradinițe, creșe, centre de servicii sociale

Consumatorul casnic de gaze naturale, până pe 31 martie 2025:

• Preț plafonat de 0,31 lei/kWh

Consumatorul noncasnic de gaze naturale, până pe 31 martie 2023:

• Maximum 0,37 lei/kWh, la un consum anual de cel mult 50.000 MWh și pentru producătorii de energie termică.

Citește și: Peste 18,7 miliarde de lei de la bugetul de stat intră în conturile furnizorilor de energie și gaze