La finalul acestui an, in jur de 120 de sate din Romania ar fi trebuit sa aiba fie drumuri comunale asfaltate, fie alimentare cu apa sau canalizare, facute cu fonduri europene nerambursabile prin programul SAPARD. Cu o singura conditie: cei 150 de milioane de euro acordati de Uniunea Europeana in prima transa sa fie cheltuiti pina la 30 septembrie 2004.

Cu trei luni inainte de termenul-limita, s-au efectuat lucrari de aproape 40 de milioane de euro, adica mai putin de o treime din banii alocati. Daca autoritatile romane nu vor reusi sa finalizeze toate lucrarile si sa cheltuiasca banii europeni in iulie, august si septembrie, fondurile ramase vor fi returnate la Bruxelles si nu vor mai putea fi folosite.

Conform unor specialisti in domeniul constructiilor, in urmatoarele trei luni, chiar daca se va lucra in foc continuu pe santierele SAPARD, tot nu se vor mai putea cheltui decit inca maximum 50-60 de milioane de euro.

Ceea ce inseamna ca autoritatile romane nu vor reusi sa absoarba decit cel mult doua treimi din banii SAPARD, iar aproximativ 40 de sate nu vor avea sansa sa se apropie cit de cit de mediul rural european al secolului XXI.

Prin SAPARD sau Programul special de pre-aderare pentru agricultura si dezvoltare rurala, Uniunea Europeana doreste sa sustina financiar rezolvarea problemelor din sectorul agricol si atingerea exigentelor comunitare pentru zonele rurale ale tarilor candidate la integrare.

SAPARD este impartit in mai multe subcapitole (sau masuri, cum sint denumite oficial), in functie de sectorul pe care il sprijina. Masura 2.1, “Dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii rurale” acorda bani pentru asfaltarea de drumuri comunale, alimentari cu apa si canalizare.

Pina in 2007, Romania are la dispozitie aproape jumatate de miliard de euro pentru aceste investitii, bani europeni nerambursabili. Ceea ce la prima vedere este o mana cereasca pentru satul romanesc se dovedeste a fi, de fapt, un mijloc prin care administratia locala si cea centrala, precum si o parte din mediul de afaceri privat sau de stat isi pot dovedi incompetenta.

Pina la 30 septembrie 2004, Romania trebuie sa cheltuiasca 150 de milioane de euro, din care pina in prezent nu “a tras” decit aproape 40 de milioane. “Sa nu ai capacitatea sa cheltuiesti toti banii pe care UE ti-i ofera este un exemplu clar al ineficientei administratiei”, au spus in nenumarate rinduri oficialii europeni.

In cazul acestui an, firmele trebuie sa termine lucrarile pina la 30 septembrie, in caz contrar lucrarile nu vor mai fi decontate complet. Pina acum doar putin peste 10a din lucrari au fost finalizate. Restul se afla in diverse stadii de executie. O mare parte din acestea sint cel mult la jumatate.

Cum o asemenea lucrare se face in minimum un an, inseamna ca mai este nevoie de inca sase luni pentru finalizare. Or, pina la termenul-limita mai este doar jumatate din acest timp.

Cum se atribuie banii

1. Consiliul Local al comunei respective depune o cerere de finantare si proiectul pentru lucrarea respectiva.

2. Agentia SAPARD aproba respectivul proiect.

3. Consiliul Local face o licitatie pentru atribuirea lucrarii.

4. O firma de constructii este selectata drept cistigatoare a licitatiei si incepe lucrarile. SAPARD nu face plati in avans, ceea ce inseamna ca respectivul Consiliu Local trebuie sa contracteze un credit pentru a putea plati demararea lucrarilor.

5. Dupa ce s-au realizat circa 30a din lucrare, banii incep sa fie decontati de agentia SAPARD.

6. Dupa ce lucrarea este finalizata se face ultima plata din fonduri SAPARD.

Unde au aparut problemele si cine sint responsabilii

Responsabil: Autoritatile locale (primar, Consiliul Local)

Unde au aparut problemele:

1. Nu au stiut sa faca proiecte si prin urmare intirzierile au fost mari.

2. Unii participanti la licitatii le-au acuzat de acordarea de favoruri pe criterii politice.

3. Din cauza campaniei electorale si a delasarii nu au supravegheat derularea lucrarilor. In multe cazuri, firmele cistigatoare nu au respectat termenele insa nu au patit nimic.

Responsabil: Autoritatile centrale (Agentia SAPARD, structuri din Ministerul Finantelor si cel al Transporturilor)

Unde au aparut problemele:

1. Nu au stiut sa se organizeze pentru a gestiona relatia cu autoritatile locale.

2. Descentralizarea structurilor si invatarea de la A la Z a procedurilor si practicilor SAPARD de catre autoritatile locale au inceput in al doisprezecelea ceas, adica in aceasta primavara.

3. Controlul corectitudinii derularii Programului SAPARD a scirtiit din greu. Este suficient sa amintim cazul conflictelor de interese de la Suceava. Din aceste motive, unele proiecte au fost mult intirziate.

Clientela PSD a frinat programul

“Din punctul meu de vedere, Programul SAPARD in Romania a fost cel mai intirziat program dintre cele derulate in tarile candidate. Constructia institutionala a fost corecta. Insa resursa umana cu care s-a populat aceasta structura a fost clientela a PSD. Din acest motiv, aceasta structura a avut acelasi reflex de a bloca informatia.

Autoritatile locale au stiut numai anumite elemente din oferta, marind dependenta de functionari. Sistemul de achizitii publice a fost manipulat ca sa se cistige licitatii de catre clientii politici, dar care nu aveau dotarea necesara pentru aceste lucrari. Iar primarii PSD au fost preferati in acceptarea proiectelor, dar nu s-au priceput, iar investitiile nu au putut fi absorbite.

Insa cel mai grav lucru este ca sumele nealocate se retin. Iar ce n-a consumat Romania este posibil sa se realoce catre alte tari. Ca sa nu mai vorbim de faptul ca randamentul scazut al absorbtiei fondurilor SAPARD se poate rasfringe si asupra acordarii altor fonduri europene”, a spus Adrian Ciocanea, presedintele Comisiei de integrare europeana a Partidului National Liberal.