A fost decorat cu Crucea de Merit, cea mai inalta distinctie a statului german. Mureseanul Leo Kohn are dubla cetatenie, romana si germana, si traieste in prezent la Hanovra, in Germania.

Se bucura de consideratia si aprecierea unor mari personalitati internationale: Gunther Verheugen, Henry Kissinger, Gerhard Schroeder, Steven Spielberg. De zece ani, Leo Kohn se judeca cu Statul roman pentru redobandirea proprietatilor pe care familia sa le-a avut in Romania. Leo Kohn este de fapt omul care ne trebuie.

Din experienta, influenta si relatiile pe care le are in mediul politic international, statul roman ar avea numai de castigat.

Pe Leo Kohn l-am cunoscut in urma cu cativa ani la o intalnire a filialei Mures a Asociatiei Fostilor Detinuti Politici din Romania. Este membru al acesteia si se implica activ, de fiecare data cand ajunge la Targu Mures.

Am discutat atunci, dar continuam sa discutam si astazi - ori de cate ori vine in oras -, deschis si fara nici un fel de retinere, probleme sensibile: despre Holocaust, despre despagubirile cerute de evrei de la Statul roman, despre relatiile romano-maghiare in Transilvania si multe, foarte multe alte chestiuni.

Am descoperit ca avem multe puncte comune, dar si pareri diferite. Dar inainte de toate am descoperit faptul ca "dreapta masura" si cumpatarea in abordarea problemelor este singura cale care poate sa ii apropie pe oameni.

Un om simplu, cultivat, prevenitor, cu enorm de mult bun simt. Un conviv deosebit de agreabil. Asa ar putea fi caracterizat in cateva cuvinte dr. ing. Leo Kohn, evreu muresean cu dubla cetatenie, germana si romana.

Implicat alaturi de sotia sa, Susi, in foarte multe opere de caritate, la cei aproape 80 de ani, Leo Kohn schimba des fusele orare pentru ca circula mult prin Europa si in lume. El este unul dintre cei care a avut sansa sa-i cunoasca si sa aiba relatii apropiate cu multi dintre puternicii lumii.

Intotdeauna s-a simtit un egal intre egali, pentru ca a fost tratat cu consideratie si i-a tratat intr-un mod identic pe cei din jurul sau.

Calvarul Auschwitz-ului

Leo Kohn s-a nascut in 1928 la Targu Mures, intr-o familie prospera de evrei. Pe strada Aurel Filimon, unde a locuit, si-a facut multi prieteni, romani si maghiari.

A urmat un timp scoala evreiasca din oras, locul copilariei sale, dar a venit apoi calvarul… In 1943, Leo Kohn si ceilalti 59 de membri ai numeroasei sale familii (parinti, surori, bunici si alte rude apropiate) au luat drumul Auschwitz-ului, trimisi acolo de autoritatile hortyste maghiare.

Peste un an si jumatate s-a mai intors doar el si un verisor, dar calvarul sau nu luase inca sfarsit. A inceput un altul, mai perfid si de durata. Leo Kohn are o experienta de viata halucinanta, dar nu uraste pe nimeni. A iertat, dar nu a uitat.

In schimb, a invatat sa daruiasca si sa iubeasca, pentru ca inainte de a fi ceea ce este, se considera in primul rand om. A revenit din lagar dupa un an si jumatate. Nu-si explica cum a reusit sa scape el, un copil de 15 ani, cand in jurul sau era atata moarte. "A fost cumplit.

Acum, la aproape 70 de ani de atunci, povesteste Leo Kohn, inca mai visez Auschwitz-ul. Acolo e familia mea. Ultima imagine o am de la intrarea in lagar. Acolo ne-au despartit pe unii de altii. Dupa un timp am vrut sa-l vad pe tata si pentru asta mi-am dat perechea de ghete noi din picioare unui Kapo din lagar.

Mi i-a luat, dar pe tata - ca de altfel pe intreaga mea familie - nu l-am mai vazut niciodata".

"Am trait cu totii vremuri anormale…"

Salvat in extremis, la sfarsitul razboiului s-a intors in tara, la Targu Mures, iar la Santana, cu ajutorul oamenilor din localitate, a repus in functiune moara tatalui sau, care functionase mult timp acolo. Peste mai putin de trei ani, moara si imobilele familiei au fost nationalizate de comunisti.

A fost considerat chiabur si cu foarte mare greutate, in timp ce lucra ca muncitor la SMT-ul din localitate, a urmat liceul la fara frecventa. Cu multa perseverenta, dar cu enorm de multe sacrificii, a terminat, tot la fara frecventa, facultatea de inginerie in specializarea mecanica.

Pana in 1960, anul in care a emigrat in Israel, a lucrat ca inginer mecanic la ILEFOR Targu Mures. Un timp a fost decorator de vitrine. Mi-a aratat cu mandrie nedisimulata vitrinele unor foste magazine din Targu Muresul deceniului sase pe care le decorase.

In aceasta perioada s-a casatorit si tot in aceasta perioada i s-au nascut cei doi copii, Samuel si Claudiu, primul medic si al doilea avocat, ambii stabiliti in Germania. "Am emigrat in Israel, spune Leo Kohn, pentru ca sotia mea, evreica si ea, dar din Bucuresti, avea parintii acolo.

In octombrie 1960 ni s-a aprobat plecarea definitiva. Impreuna cu sotia, am trait atunci cel mai umilitor sentiment din viata de dupa lagar. Ni s-au retras toate documentele eliberate de Statul roman si doar cu o simpla foaie de identitate colectiva - eram trecuti pe ea toti cei patru membri ai familiei - am plecat spre necunoscut.

Am fost obligati sa parasim Romania in trei zile. Atunci n-am crezut ca ma voi mai intoarce vreodata aici, la Targu Mures".

"Peste tot am pledat pentru Romania!"

Dupa trei ani petrecuti in Israel, in 1963 a fost solicitat sa lucreze pentru o firma germana chiar la ei acasa. S-a stabilit definitiv la Hanovra, in nordul Germaniei. Desi a trait o experienta marcanta in copilarie, nu a avut nici un fel de resentimente fata de germani.

A legat foarte multe prietenii cu germanii, dar nu numai cum ei. Intotdeauna si-a asumat propria identitate si considera rusinos faptul ca unii si-o ascund.

Poliglot - cunoaste cinci limbi straine, fapt care i-a facilitat comunicarea cu cei alaturi de care i-a fost dat sa traiasca - Leo Kohn spune cu mandrie ca este evreu din Targu Mures, oras din Romania.

In Germania fiind, si-a luat in mod stralucit un doctorat in inginerie si a lucrat ca inginer metalurg pana in anul 1987, cand a iesit la pensie. Se considera un om implinit, atat familial, cat si profesional si material. Banii insa ii pune pe ultimul loc.

Iesit la pensie, a hotarat sa se implice si mai mult intr-o serie intreaga de activitati cu scop caritabil, actiuni pe care le deruleaza in mai multe tari si continente.

Cu aceasta ocazie a cunoscut foarte multe personalitati politice si artistice: Henry Kisinger, Helmuth Kohl, Gerhard Schroeder, Gunther Verheugen, Steven Spielberg… Cu unii dintre ei a discutat, cu altii a stat la masa, altii i-au multumit pentru activitatea pe care a depus-o pe taram social, ei insisi fiind implicati in asemenea activitati.

"Eu cred - dar nu numai eu - spune Leo Kohn, ca exista foarte multa suferinta in aceasta lume, iar suferinta nu are ambalaj. Din pacate, constat ca de multe ori lipseste solidaritatea umana. Astazi avem nevoie de solidaritate mai mult ca oricand.

Sta in puterea noastra sa schimbam fata lumii si eu cred ca aceasta este marea provocare a timpurilor noastre. Poate ca prin ceea ce facem eu si sotia mea, dar si multi altii ca noi, facem indirect propaganda pentru Romania. Credeti-ma, eu cunosc bine Romania.

Adevaratul ei spirit l-am descoperit la Iasi, pe vremea studentiei".

Intalnirea cu Kissinger

Pe Gunther Verheugen, mureseanul Leo Kohn l-a consiliat in probleme legate de minoritatile etnice din Transilvania. S-a bucurat de consideratia si multumirile acestuia.

Experientele traumatizante pe care le-a trait in lagarul de exterminare de la Auschwitz le-a impartasit lui Steven Spielberg, caruia i-a fost unul dintre consilierii pentru filmul "Lista lui Schindler". Amintiri dureroase, dar adevarul trebuia spus.

Era revolta copilului de 15 ani care retraia din nou cosmarul unei etnii condamnate atunci la disparitie.

In februarie acest an, Leo Kohn l-a reintalnit din nou pe Spielberg. Acesta l-a invitat pe Kohn la Los Angeles, la inaugurarea unui muzeu al Holocaustului a carui constructie marele regizor a suportat-o in intregime.

Dar cel mai mult l-a incantat intalnirea cu Henry Kissinger, fostul secretar de stat american din timpul lui Nixon si Ford. Vorbind despre Henry Kissinger, Leo Kohn mi-a declarat: "Un om interesant si foarte bine documentat, care cunoaste bine realitatile romanesti. Ne-am intalnit in noiembrie 2005, la Hanovra, in Germania.

Chiar daca nu mai este la fel de activ ca acum douazeci de ani, Kissinger este inca o persoana influenta la Casa Alba si in Congres. Traieste in Kent, Connecticut, si conduce o firma de consultanta ce-i poarta numele.

Pe planul afacerilor participa si in numeroase alte consilii de conducere ale unor companii, incluzand Hollinger International, dar este in continuare interesat de politica".

Steven Spielberg

Cel mai de succes regizor din istoria Hollywood-ului, Steven Spielberg s-a nascut la 18 decembrie 1947 in Cincinnati, Ohio. A inceput sa faca filme inca de cand era copil, iar mai tarziu a studiat la California State University. La inceput a lucrat in televiziune, regizand Night Gallery, cu Joan Crawford, si cateva episoade din Columbo si Marcus Welby, M.D.

Filmul Duel, un thriller din 1971 cu Dennis Weaver, a fost considerat cel mai bun film care a fost facut vreodata pentru televiziune. Filmul E.T. (1982), povestea prieteniei dintre un baiat si un extraterestru, a fost considerat cel mai de succes film, din punct de vedere comercial, din istorie.

Dupa continuarea din 1984 a filmului Raiders of the Lost Ark, Indiana Jones and the Temple of Doom, Spielberg a regizat The Color Purple, o adaptare a nuvelei lui Alice Walker. Filmul a avut incasari de 100 milioane de dolari si a primit 11 nominalizari la Oscar. Urmatorul sau film a fost Empire of the Sun, bazat pe romanul lui J.G. Ballard, un esec la box-office.

Acelasi esec l-a inregistrat si cu Always, un remake al filmului A Guy Named Joe, dar si-a refacut imaginea cu Indiana Jones and the Last Crusade, din 1989.

Cu productia Hook (1991), care a costat 60 milioane de dolari, Spielberg a inregistrat un nou esec, dar s-a revansat cu Jurassic Park (1993), un film cu efecte speciale uimitoare, care a beneficiat de cea mai agresiva publicitate din istoria filmului.

In 1997 a primit cateva nominalizari la Oscar si la Globul de Aur pentru Amistad, unde a fost atat regizor, cat si producator. A fost producator, producator executiv sau regizor la: Artificial Intelligence (2001), Saving Private Ryan (1998), Schindlerts List (1993), Empire of the Sun (1987), E.T.

The Extra-Terrestrial (1982), Back to the Future (1985), The Goonies (1985), Gremlins (1984), Innerspace (1987), Joe Versus the Volcano (1990), Deep Impact (1998), The Mask of Zorro (1998), Men in Black (1997), Twister (1996), Jurassic Park III (2001), 1941 (1979), Twilight Zone - The Movie (1983), Schindler's List (1993) si Minority Report (2002).

Procese inutile

Reintors in Romania, la Targu Mures, Leo Kohn a sperat ca va reintra in posesia casei parintesti, dar si a altor proprietati pe care le-a avut familia sa in zona. Are procese care treneaza de ani de zile in mod nejustificat. "Cred ca am tot ceea ce mi-am putut dori in viata, imi spune Leo Kohn.

Am fost sfatuit de familie sa renunt la aceste procese, sa-mi menajez sanatatea, sa nu ma mai consum. Le-am spus ca nu voi renunta. Este vorba de un principiu de drept, restitutio in integrum. Cred ca nu este suficient sa fie afirmat la orice ocazii internationale, ci trebuie in primul respectat aici, acasa.

Va spun cu foarte mult regret ca la un moment dat am avut impresia ca sunt obiectul bataii de joc din partea justitiei romane". Cu putin timp in urma, Leo Kohn s-a adresat Curtii Europene a Drepturilor Omului pentru rezolvarea litigiilor pe care le are cu statul roman.

Henry Kissinger

Heinz Alfred Kissinger s-a nascut intr-o familie de evrei in orasul german Furth. Fortat de persecutiile regimului nazist in 1938 s-a refugiat cu familia sa in SUA. A obtinut cetatenia americana pe data de 19 iunie 1943. Chiar daca liceul l-a terminat in Manhattan, Kissinger si-a pastrat un puternic accent german.

Anii de la liceul George Washington i-a petrecut impartindu-si timpul intre cursurile serale si munca sa din timpul zilei, la o fabrica de pamatufuri.

In 1943, la scurt timp dupa obtinerea cetateniei americane, a fost recrutat in armata si trimis ca translator de germana pe langa Servicul de contraspionaj al armatei americane. In 1950 a obtinut "summa cum laude" de la Colegiul Harvard.

A pastrat locul fruntas in istoria Harvardului, avand cea mai lunga dizertatie de doctorat, cu titlul: "Refacerea unei Lumi: Metternich, Castlereagh si Problemele Pacii intre 1812-22". A obtinut titlul de doctor in anul 1954.

In timpul mandatelor lui Richard Nixon, Henry Kissinger i-a servit ca si consilier pe Probleme de Securitate Nationala, intre 1969-1973, iar mai tarziu ca si Secretar de Stat (echivalentul Ministrului de Externe in Guvernul Romaniei), intre 1973-1974.

Kissinger a ramas la Casa Alba si pe timpul administratiei lui Gerald Ford, pastrand functia de Secretar de Stat intre 1974-1977. In anul 1973 a primit Premiul Nobel pentru Pace impreuna cu vietnamezul Le Duc Tho pentru contributia lor decisiva la stabilirea unui acord de pace intre cele doua tari.

In 1973, Kissinger a negociat sfarsitul Razboiul de Yom Kippur, inceput prin invazia peninsulei Sinai de catre Egipt si a Platoului Golan de catre Siria.

Chiar daca ocazional circula acuzatii la adresa sa cu privire la aranjamente secrete cu tari straine, Kissinger a fost aproape intotdeauna o personalitate populara, reprezentand un paradox in cadrul administratiei Nixon, a carei popularitate scadea continuu pe masura avansarii mandatului acesteia.

Din fericire pentru el, Kissinger nu a avut o implicare serioasa in afacerea Watergate, acest lucru aducandu-i o reputatie de "om cinstit printre corupti". Este recasatorit si are doi copii: Elizabeth si David.