Intre municipiul Sighisoara si comuna limitrofa Albesti nu exista o granita stabila. Cele doua localitati sunt in litigiu din cauza unui decret prezidential din 1976, prin care 70 de hectare din teritoriul comunei Albesti erau atribuite Sighisoarei. Locuitorii din "no man's land-ul" sighisorean sunt dublu impozitati.

Pe terenul in litigiu se afla platforma industriala a Sighisoarei, dar si un cartier rezidential unde si-au ridicat vile multe dintre VIP-urile sighisorene.

Potrivit Legii 2/1968, comuna Albesti se situeaza, ca limite teritoriale naturale, intre Valea Hotarului, la est, si Valea Dracului, la vest. Aceasta din urma marcheaza, conform aceleiasi legi, granita intre Albesti si municipiul Sighisoara.

Lucrurile stau in acest fel doar pe hartie, pentru ca, in realitate, Sighisoara administreaza din anul 1982 o suprafata de 70 de hectare peste "granita", teren pe care a fost ridicata platforma industriala a municipiului, dar si, mai nou, un cartier rezidential unde si-au construit case multe dintre VIP-urile Sighisoarei.

Trecerea terenului din administrarea comunei Albesti in cea a municipalitatii sighisorene s-a facut pe baza unui decret prezidential din 1976, privind aprobarea platformelor industriale si amplasamentul pentru obiectivele industriale ce urmau a se realiza in perioada 1976-1989 in judetul Mures.

La art.3, decretul lui Ceusescu stipuleaza ca "terenul aferent platformei industriale din municipiul Sighisoara (…) se include in perimetrul construibil localitatii respective, formulare interpretata de autoritati drept o punere in posesie a municipiului asupra terenului respectiv.

Cartier cu forta

Cu toate acestea, potrivit primarului din Albesti, Toader Stroian, lucrurile nu stau deloc asa, iar decretul cu pricina nu avea cum sa modifice limitele teritoriale ale comunei si nici Legea 2/1968.

In argumentul sau, Stroian sustine ca pana in 1990 in toate schitele de sistematizare ale Sighisoarei, mai exact cele din 1973 si 1975, la care face referire Decretul Prezidential 63/1976, satul Albesti, centrul de resedinta al comunei Albesti, apare ca si cartier al municipiului Sighisoara, ceea ce reprezinta o eroare, pentru ca localitatea Albesti nu a fost niciodata cartier al Sighisoarei, ci a avut statut de comuna suburbana.

In aceste conditii, sustine Stroian, decretul nu avea cum sa modifice limitele teritoriale ale localitatii, pentru ca aceasta competenta nu intra in sfera de atributii ale presedintelui, fiind de competenta Marii Adunari Nationale.

In plus, sustine primarul din Albesti, sub aspect juridic, un decret prezidential, fie el si semnat de Ceusescu, nu putea modifica implicit o lege, cea care stabilise in 1968 limitele celor doua localitati, prin urmare Decretul 63 ar fi nul, de drept, ca si consecinte patrimoniale pentru cele doua localitati.

In Justitie

Pentru a recupera terenul acaparat in 1982 de "Imperiul Sighisoarei", Stroian a apelat la justitie, declansand la finele anului 1998 un proces prin care Primaria Albesti solicita delimitarea administrativ-teritoriala a comunei fata de municipiul Sighisoara, asa cum s-a facut prin Legea 2/1968, obligarea municipalitatii sighisorene sa permita exercitarea atributiilor administrativ ale comunei Albesti pe respectivul teritoriu, precum si sa constate inaplicabilitatea DP 63/1976, act pe care Primaria Sighisoara l-a invocat de fiecare data cand s-a discutat pe marginea acestui subiect.

Potrivit primarului Stroian, tinand cont de situatia reala la momentul respectiv, reiese foarte clar intentia legiuitorului de a schimba doar destinatia terenului din teren agricol in teren cuprins in perimetrul construibil in vederea construirii obiectivelor industriale, in contextul in care comuna Albesti, printr-o eroare, era considerata ca parte integranta a municipiului Sighisoara, si nu de a schimba limita teritoriala, lucru pe care, asa cum precizam mai sus, potrivit legii nu avea abilitatea sa-l faca decat Marea Adunare Nationala.

ICCJ nu taie nodul gordian

In cadrul actiunii judecatoresti intentata in 1998 de primarul Stroian, Inalta Curte de Casatie si Justitie a respins ca nefondat recursul formulat de administratia comunei impotriva deciziei Curtii de Apel Mures din aprilie 2001, care dadea castig de cauza Primariei Sighisoara, motivand ca "obiectul pricinii (…) nu intra in sfera de jurisdictie a instantelor judecatoresti, organizarea administrativ teritoriala si delimitarea administrativa a localitatilor sunt atribute care apartin in exclusivitate puterii legislative si executive".

In aceste conditii, ICCJ nici macar nu a mai examinat probele prezentate de Consiliul local Albesti, considerand ca neavand competenta sa judece cauza nu o avea nici pe aceea de a verifica probele oferite de parti si de a interpreta dispozitiile DP 63/1976.

In prezent, dupa opt ani de la declansarea procesului, situatia este la fel de confuza ca inainte. Practic, fiecare dintre cele doua localitati isi poate fixa granita acolo unde doreste, iar oamenii sunt impozitati de ambele parti.

Pentru solutionarea conflictului s-au implicat de-a lungul timpului atat fostul prefect Ioan Toganel, cat si subprefectul Burkhardt Arpad.

S-au purtat discutii si negocieri intre cei doi primari, dar desi edilul Sighisoarei, Dorin Danesan, sustine ca problema a fost, cel putin din punctul sau de vedere rezolvata, lucrurile sunt la fel de nebuloase.

Dublu impozitati

In prezent, problema cea mai stringenta o constituie impozitarea locuitorilor de pe strada Baratilor, despre care Stroian sustine ca apartine in intregime Albestiului, iar Danesan considera ca e pe jumatate, adica partea dreapta, a Sighisoarei.

Stroian are de partea sa Legea din 1968, evidentele Oficiului de Cadastru si Organizarea Teritoriului Agricol Mures - care sustine ca, potrivit documentelor de cadastru funciar, hotarul dintre cele doua localitati este paraul Valea Dracului -, precum si faptul ca Decretul care a declansat aceasta disputa nici macar nu a fost publicat in Buletinul Oficial.

De asemenea, printr-o adresa din aprilie 1999, Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului comunica Primariei Albesti ca "din punct de vedere legal, atata timp cat legea 2.1968 este in vigoare, limita teritoriului intravilan nu poate fi modificata decat pe baza unei noi legi" si sugereaza ca pana la reglementarea legala a problemelor sa incheie un protocol cu Primaria Sighisoara, prin care sa se faca, de comun acord, o repartizare judicioasa a taxelor incasate de pe terenurile in litigiu.

Pe de alta parte, Danesan tine cu dintii de DP 63, care, de altfel, vorbeste la art. 2 de localitatea Albesti, prin urmare interpretarea primarului Stroian, cum ca Albestiul era considerat un cartier al Sighisoarei, nu este deplin motivata.

In plus, Danesan sustine ca in cadrul negocierilor mediate de Burkhardt s-a ajuns la o intelegere, pe care acum Stroian o nesocoteste, si ameninta ca va actiona in judecata Primaria Albesti pentru a-si putea recupera taxele de pe terenurile care ar apartine Sighisoarei.

De altfel, din punctul de vedere al taxelor, proprietarii de case si teren in zona ar fi avantajati daca comuna Albesti si-ar obtine terenul, pentru ca impozitele sunt mai mici decat cele municipale.

Ca o remarca de final, situatia de la Albesti-Sighisoara poate reprezenta un caz-scoala, dar si un prilej de incalcari ale drepturilor omului, pentru ca atata timp cat plata impozitului la o autoritate locala nu garanteaza ca ti-ai indeplinit toate obligatiile, din moment ce Primaria Sighisoara a demarat deja procedurile de executare a celor pe care-i considera contribuabili proprii, situatia poate degenera. Pentru ca, la fel ca intr-un "no man's land", acolo unde se suprapun doua legi, ele se anuleaza.