Turcia si Armenia au semnat sambata seara, la Zurich (Elvetia) acordurile istorice privind normalizarea relatiilor dintre cele doua tari, inghetate de aproape un secol de amintirea masacrului armenilor, potrivit AFP.
Suspansul a fost mentinut pana la capat: ceremonia de la Zurich a fost amanata cu aproape trei ore din cauza unei "dificultati de ultim moment", legata, potrivit unui diplomat turc, de discursul pe care urma sa-l sustina ministrul turc de externe, Ahmet Davutoglu.
Armenia sustine ca intarzierea a fost cauzata de problema referirii la masacrul din 1915 - 1917: "Obiectiile partii armene erau legate de formulari inacceptabile privind procesul de recunoastere a genocidului, continute in declaratia Turciei", a precizat un diplomat armen, sub acoperirea anonimatului.
In cele din urma, pentru a rezolva problema, s-a decis sa nu se mai rosteasca niciun discurs.
Negocieri, coloane oficiale intoarse din drum si trei ore de intarziere
Litigiul a provocat un adevarat tur de forta in diplomatia internationala: cu putin timp inainte de ora locala 17,00, prevazuta pentru ceremonie, masina care o transporta pe Hillary Clinton la Universitate s-a intors brusc din drum, pentru a reveni la hotelul unde isi stabilise cartierul general.
Au fost angajate negocieri intense intre ministrul armean al afacerilor externe, Eduard Nalbandian, si secretarul de stat adjunct pentru afaceri europene si eurasiatice Phil Gordon, care discuta in paralel, prin telefon, cu delegatia turca, au precizat surse americane. Hillary Clinton a jonglat cu mai multe telefoane mobile, pentru a negocia cu partile implicate.
In cele din urma, ministrul armean si Hillary Clinton au ajuns la Universitatea din Zurich, cu doua ore intarziere fata de calendarul stabilit initial.
Aici, insa, secretarul american de Stat a trebui sa mai astepte inca 90 de minute pentru ca Nalbandian sa-si ocupe locul si sa semneze documentele, pastrand tot timpul un aer extrem de sobru, in timp ce omologul sau turc a schitat cateva zambate.
O istorie veche de aproape un secol
Relatii dintre Turcia si Armenia erau practic inghetate, dupa masacrul armenilor din perioada 1915-1917 (peste 1,5 milioane de morti, sustine Armenia, 300.000 - 500.000, potrivit Turciei, care respinge termenul de genocid.
Conflictul din Nagorno-Karabah a inveninat si mai mult relatiile bilaterale. In urma unui razboi de sase ani (1988 - 1994), Erevan a preluat controlul asupra acestei enclave locuite de armeni din Azerbaidjan, aliat al Turciei, iar Ankara a a inchis, in 1993, frontiera cu Armenia, in semn de represalii.
Acordurile semnate sambata prevad redeschiderea acestei frontiere, in termen de doua luni de la intrarea documentelor in vigoare.
Apropierea dintre cele doua state se loveste insa de rezistenta profunda a popoarelor din cele doua tari, dar si a diasporei armene, extrem de influenta in Franta si in Statele Unite.
Notiunea de genocid al armenilor este recunoscuta de Franta, Canada si de Parlamentul European.
Azerbaidjan: Este pusa in pericol stabilitatea din Caucazul de Sud
Acordul de normalizare a relatiilor trebuie ulterior ratificat de parlamentele din cele doua tari, dar procesul ar putea intarzia destul de mult, pe fondul ostilitatii a numerosi deputati din Ankara si Erevan.
Semnarea documentelor a starnit deja o reactie dura a Azerbaidjanului, care sustine ca acordurile ar putea pune in pericol stabilitatea din Caucazul de Sud.
Azerbaidjanului nu este de acord cu redeschiderea frontierelor dintre Turcia si Armenia inainte de reglementarea conflictului din Nagorno-Karabah.
2
2
