Partie, dubiul Efklidis!

de Teofil Ivanciuc     Gazeta de Maramures
Marţi, 8 februarie 2005, 0:00

Probleme, dedesubturi si provocari in proiectul „Luna Ses-Borsa”

Proiectul “Luna Ses-Borsa” a fost atat de mult vehiculat in ultimii ani, incat nimeni nu mai credea ca se va realiza. Totusi, mai exista minuni, asa ca sunt premise ca peste 2-3 ani Borsa sa devina o statiune europeana. Cu conditia sa se construiasca si drumurile de acces, deocamdata uitate de edilii judetului, prea ocupati momentan cu “ciolaniada”.

Licitatia internationala pentru executarea lucrarilor de la partia Buza Dealului din Borsa, finantate in principal prin fonduri PHARE, a fost adjudecata de firma greceasca Efklidis. O firma dubioasa, care este acum protagonista unui scandal marca PSD, legat de reabilitarea unor drumuri nationale la suprapret.

Vorbim despre lucrarile la DN 1, pe ruta Baneasa-Otopeni, unde Efklidis a realizat 4 kilometri de drum contra sumei de... 36 de milioane de euro, adica de patru ori pretul normal!
Filiala din Romania a societatii Efklidis e inmatriculata la Cluj, are capitalul social... zero lei si nu are nici o participatiune cu fonduri din strainatate. Ca sa incheiem prezentarea, vom aminti ca Efklidis a obtinut in mandatul Iliescu-Nastase 5 (cinci!) contracte de reabilitari ale soselelor romanesti, toate dubioase, in valoare de peste 67 de milioane de euro.
In fine, daca in Maramures va fi altfel, lucrarile din Borsa Complex vor incepe in aprilie, prognoza finalului indreptandu-se catre anul de gratie 2007.

Fanteziile lui Cosma

Istoria proiectului “Luna Ses-Borsa” dateaza din 2002. Atunci, sub presedintia lui Alexandru Cosma, Consiliul Judetean Maramures (CJ) a intocmit o strategie de dezvoltare a judetului care cuprindea mai multe puncte fanteziste, dar si unele lucruri bune. Astfel, „baietii lui Cosma” au pus baza proiectelor „Tunelul pe sub muntele Gutai (in cinci variante, cu lungimi intre 2.200 si 5.

200 metri, irealizabil in mileniul acesta, macar din motivul pretului de peste 70 de milioane de euro, pe care nici o persoana responsabila nu-l va aloca atat timp cat traficul pe DN 18 nu va ajunge la 10-15.000 de autovehicule pe zi).
Alt proiect dubios a fost “Podul de beton peste raul Tisa”, gandit pentru zona Camara-Sighet, lung de 206 metri si costand mai multe milioane de euro, in conditiile in care “Podul Istoric” de la Sighet a devenit protagonist de film documentar (premiat in Olanda chiar, pe bune!) si suport pentru o colonie de ciuperci de lemn, nefiind insa deschis circulatiei transfrontaliere.
Centrele multiculturale “in oglinda” de la Costiui si Solotvina (Ucraina), ca si “Drumul lui Dragos” (adica modernizarea traseului auto Bogdan Voda-Sacel-Moisei-Borsa-limita judetului Suceava) au fost alte proiecte futuriste, in care fantezia initiatorilor a luat-o debordant pe miriste.
In schimb, unul dintre obiectivele strategiei CJ s-a dovedit viabil si va fi inceput curand: dezvoltarea zonei turistice montane prin proiectul “Luna Ses-Borsa”.

De trei ori mai scump!

In timpul licitatiei internationale, pretul de realizare a proiectului “Luna Ses-Borsa” a urcat puternic de la suma calculata initial la 5,3 milioane la 15,3 milioane de euro (o fi vorba despre niscaiva comisioane grase). Doar partia si infrastructura ce urmeaza a se construi vor costa 6,3 milioane euro (dintre care 3,3 milioane contributia locala).
Pentru a obtine finantarea proprie, beneficiarul (Consiliul Local Borsa) va contacta un credit in valoare de 1,4 milioane euro, restul de 1,9 milioane fiind oferit de catre Guvern. In plus, CJ Maramures a alocat “micului Milano” suma de 10 miliarde lei, fonduri necesare intocmirii documentatiei tehnice.

Proiectul

Partia de nivel competitional international se va construi pe versantul opus celei existente, adica pe muntele Buza Dealului, urmand a avea o lungime de 2.300 metri (cu plecare de la cota 1.660) si o diferenta de nivel de peste 600 de metri. Partia va fi deservita de un telescaun cu capacitatea de transport de 1.

200 de persoane si va fi dotata cu instalatii de iluminat nocturn si tunuri de zapada (zapada artificiala fiind absolut necesara, din cauza amplasarii pistei pe un versant destul de insorit, care nu retine prea mult stratul de nea). Tot pe Buza Dealului se mai afla si vechea trambulina naturala, cea mai mare din Europa, pe care s-au stabilit recorduri de peste 100 de metri.
Pentru functionarea proiectului se vor mai achizitiona utilaje pentru tasat zapada, se va conecta zona la reteaua electrica si la reteaua de drumuri locale si se vor crea aproximativ 800 de locuri de munca (cele mai multe fiind temporare).

Infrastructura

Considerand certitudine construirea drumului rapid dintre Baia Mare si autostrada ungara, avem o intrebare: de la Baia Mare la Borsa, cale de 150 de kilometri, cine va moderniza DN 18, peste sinistrul pas Gutin si sinuosul munte Hera? Ne scuzati, n-am auzit.

Vorbim deja despre o izolare in izolare: adica Maramuresul sudic intra in sfarsit in Europa, dar cel “istoric” se trezeste pe dinafara, cu drumurile ciuruite ca in Irak. Daca problema va ramane in acest stadiu, banii alocati vor fi cheltuiti, nu investiti!
Pentru ca lucrurile sa tinda catre normalitate, ii invitam pe consilierii judeteni sa-si faca treaba pentru care sunt platiti si sa obtina fondurile pentru modernizarea DN 18, lasand balta, cel putin pe moment, luptele interne. Macar pana se rezolva problemele stringente ale judetului.

Pentru ca din tot acest costisitor proiect, cel mai important ar fi ca Borsa, supranumita “Elvetia Maramuresului”, sa intre in circuitul european al sporturilor de iarna. Ceea ce ar coincide cu un obiectiv turistic si sportiv care va aduce multi bani in judet.

Solutia fatala

In afara banilor, infrastructura necesita si apa. Reamintim de scandalul provocat de buldozerirea distrugatoare a monumentului UNESCO Taul Stiol, obiectiv natural situat la 8 kilometri de viitoarea partie, in Parcul National Muntii Rodnei.

Lacul a fost transformat penal si ireversibil, printr-o actiune iresponsabila girata de ex-primarul pesedist Gavrila Grec, fapt care s-a lasat cu un mare scandal international. Pana la urma, lucrarile au fost oprite, iar Grec a ajuns sa „dea cu subsemnatul”.
In urma regandirii proiectului s-a luat decizia crearii unui baraj pe Viseu, in zona Fantana, de unde ar urma ca apa sa fie pompata in sus pe munte.

Masura surprinde, macar pentru faptul ca o varianta mai simpla, credem noi, ar fi fost captarea unuia dintre paraiele Paltinu sau Cimpoiasa (care cad de la inaltimea de 2000 de metri, intre muntii Buza Dealului si Piatra Rea), imediat in afara limitei Parcului National.

Desi nu ne putem incontra cu specialistii, nu putem sa nu observam ca paraiele pomenite se afla la doar 2-3 kilometri de destinatia finala




















36 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Marţi