«Manipulatorul» Tocu tace si face

de Anca NEGRUTI-SCUTARU     Gazeta de Neamt
Luni, 4 aprilie 2005, 0:00


Se mai vorbea si despre faptul ca ex-deputatul ar fi intrat in istorie doar ca parlamentar care, in decursul celor 8 ani de stat in fotoliul de la Palatul Parlamentului, a avut doar vreo doua interpelari nesemnificative, daca nu ar fi ravnit la postul de „controlor" si „manipulator al opiniei publice nemtene", prin intermediul mass-media.

Si acest lucru s-a intamplat o data cu preluarea postului de televiziune TeleM si a celui de radio, Radio M Plus. Cum a ajuns Iulian Costel Tocu sa devina „om de media", asigurandu-si astfel influenta, atat a sa, cat si a partidului din care face parte, PSD, in judetul Neamt, vom povesti in cele ce urmeaza.

2002 – anul de sacrificiu

Asa cum arata documentele, SC TeleM SA a fost infiintata de Petru Frasila in anul 1995, avand ca obiect de activitate transmiterea de programe de televiziune si de radio. Actionarul majoritar al societatii era Petru Frasila, care detinea 51% din pachetul de actiuni al postului de televiziune TeleM.

La postul de radio, titularul licentei este TeleM SA, iar reprezentant oficial, Petru Frasila, conform autorizatiei tehnice nr.29 din 16.09.1998 si adresei CNA prin care acesta reprezenta licenta postului TeleM Piatra Neamt, iar Ticu Isarie pe cea de la Iasi.

Lucrurile au decurs normal, atat la televiziune, cat si la radio, pana in 2002, cand difuzarea unei stiri a „inflamat" PSD, filiala locala.

Stire cu bucluc

Stirea a fost realizata de Lucia Ciocarlan – angajata a postului TeleM si corespondent local al ProTV – si difuzata pe postul national ProTV.

Potrivit acesteia, o delegatie de specialisti danezi, veniti la Piatra Neamt cu treburi, a avut nenorocul sa ia masa la restaurantul Hotelului Central din localitate si sa „descopere", uluiti, ca in salata ce le fusese servita era si mercur.

Stirea ar fi trecut neobservata daca patronul respectivului hotel nu ar fi fost unul dintre apropiatii deputatului Iulian Tocu, ba chiar cumatru, dupa cum spune lumea. Fireste, deputatul s-a suparat si a luat atitudine impotriva postului de televiziune TeleM.

Si poate ca starea conflictuala s-ar mai fi descongestionat, daca o alta stire, difuzata pe post, nu l-ar fi infuriat rau de tot pe fostul deputat. Era vorba despre darea in urmarire generala a fostului director al Casei Judetene de Sanatate Neamt, Roland Jehac – un alt apropiat al deputatului.

Si pentru ca „pupezei" ii mai trebuia si un „colac", atunci cea care i l-a pus in gat a fost o alta stire. De data aceasta, despre insusi directorul Directiei de Finante Publice Neamt, nimeni altul decat „consilierul financiar" al deputatului Tocu, Valerian Mihaila.

Omul nu-si platise impozitul la stat pentru vila pe care tocmai si-o construise, fara autorizatie de construire, iar jurnalistii, care au descoperit acest lucru, au avut „tupeul" sa-l faca public. Aici se situeaza deci inceputul sfarsitului.

Noii patroni ai TeleM

De la scandalurile provocate de cele trei stiri si pana la preluarea postului TeleM de catre Tocu si firma sa n-a fost decat un singur pas: presiuni financiare asupra televiziunii, care, nemaiputand incheia contracte de publicitate, s-a vazut aproape de momentul inchiderii portilor. De fapt, acest aspect il urmarise si Iulian Tocu.

Spre a parea binevoitor si impaciuitor, s-a oferit sa devina actionar la TeleM, stergand astfel cu buretele supararile din trecut. Frasila, strans cu usa de „portareii" Finantelor si gandindu-se la angajatii pe care se vedea obligat, in caz contrar, sa-i trimita in somaj, a cedat ofertei.
Pe 01.08.2002, Petru Frasila a vandut o parte din actiunile pe care le detinea lui Costel Iulian Tocu (2%) si societatii acestuia, Infobusiness SA (49%).

O data cu efectuarea tranzactiei, lui Petru Frasila i-au fost aduse asigurari ca vor inceta toate presiunile asupra sa si ca va ramane director adjunct al televiziunii si administratorul postului de radio.

Daca ar fi stiut ca familia directorului de la Finante, respectiv sotia (Gabriela) si fiul, Bogdan Mihaila, erau asociatii majoritari ai lui Tocu in SC Infobusiness SA, n-ar mai fi vandut niciodata actiunile sale. Dar n-a stiut.

Si pentru ca Frasila trebuia eliminat din algoritm (acesta detine 19% din pachetul de actiuni de la TeleM SA), singura posibilitate de a scapa de el a fost determinarea lui Mihail Berariu (actionar cu 25% din pachetul de la TeleM, inca de la inceputul infiintarii societatii) sa emita pretentii asupra unei posibile

proaste administrari a societatii TeleM de catre Frasila. Berariu s-a conformat, mai ales ca directorul de la Finante, Valerian Mihaila, facuse o plangere penala impotriva sa, pentru un prejudiciu adus bugetului de stat, in valoare de 14 miliarde lei (la nivelul anului 2002). Prins in cleste, Berariu a cedat.

Si pentru ca nu putea sustine singur acest „razboi psihologic", a fost nevoie si de un „mic" ajutor din partea Finantelor Publice, care, la un anumit ordin, au inceput o serie de controale financiare la televiziune si radio. Frasila a rezistat cu stoicism.

Asa stand lucrurile, noii sefi au decis scoaterea lui si a jurnalistilor fideli, cu forta, din institutie.

La portile iadului

Pe 2 octombrie 2002, la nici doua luni de la preluarea fraielor televiziunii de catre Tocu, jurnalistilor Petru Frasila si Lucia Ciocarlan le-a fost interzis accesul in cladirea in care functiona Radio M Plus. Privati de acest drept, pe care il aveau in virtutea contractului de asociere in participatiune, care fusese incheiat pe
01.08.2002, cei doi jurnalisti s-au adresat instantei de judecata care, prin sentinta civila nr.2678/ 06.12.2002, ii obliga pe Tocu si Infobusiness sa le permita accesul in redactia radio, unde existau echipamente de peste 100.000 euro.
Au sperat sa li se faca dreptate si sa-si poata relua activitatea in Radio M Plus. N-a fost asa. Prin urmare, s-au adresat executorului judecatoresc. Impreuna cu acesta, cei doi jurnalisti s-au prezentat pe 14.01.2003 la sediul redactiei.

Au fost primiti intr-o camera goala, de la etajul al doilea al cladirii, unde niciodata nu functionase postul de radio. Bataia de joc a noilor sefi a fost picatura care a umplut paharul. De atunci a inceput calvarul celor doi jurnalisti.

Lor le-au fost incalcate, cu o staruinta socanta, drepturile care decurgeau prin insusi contractul semnat de Iulian Tocu la preluarea activului si pasivului societatii TeleM SA.
Ca o culme a cinismului, in toamna lui 2002, intr-un interviu publicat intr-un cotidian local, Tocu declara: „Prejudiciul estimat la preluare este de aproximativ 3,1 miliarde de lei, iar datoriile catre bugetul de stat se ridica la 4-5 miliarde de lei. (…) Practic, cei care au preluat conducerea executiva a postului trebuie sa plateasca aceste datorii (…)".

Afirmatiile lui Tocu nu sunt sustinute de inregistrarea la Registrul Comertului, din august 2002, care prevedea, punctual, ca societatea avea la bugetul de stat datorii de doar 1,5 miliarde lei.

Si daca in 2002 Tocu vorbea despre eforturile pe care noua conducere trebuia sa le faca pentru a aduce, financiar, televiziunea „pe linia de plutire", iata ca, la nici 3 ani, SC TeleM SA se afla pe rolul Tribunalului Neamt, deoarece este falimentara, principalul creditor fiind Directia Finantelor Publice Neamt, al carei

director este, inca, Valerian Mihaila. La Finante, TeleM SA are datorii de 6,9 miliarde lei, mai mult cu 5,4 miliarde decat la preluare.
In sedinta publica din 11 martie 2005, in sala Tribunalului a fost prezent nimeni altul decat omul de incredere al fostului deputat, Ion Ivescu. Acesta, intrebat fiind de instanta daca are ceva de comentat in privinta declararii falimentului, a raspuns sec: „Nu se mai poate face nimic. E la faliment".

Ca o paranteza, gura lumii spune ca Ion Ivescu si-ar cauta de lucru prin targ.

Sa fie acesta un semn ca „imperiul" construit de pesedistul Iulian Costel Tocu incepe sa se clatine, si fiecare dintre oamenii sai de incredere incearca sa se salveze? Ceea ce trebuie sa stie Ion Ivescu este faptul ca, desi societatea este falimentara, datoriile fiind de circa 10 miliarde lei, legea nu-l iarta si va trebui

sa raspunda, impreuna cu celalalt administrator, Maricica Stanescu, pentru „eforturile" depuse in rentabilizarea firmei.

N-am putea incheia discutia despre falimentul TeleM SA fara sa amintim ca unul dintre creditori, SC Codepec SRL Bacau, prin reprezentantul sau legal, a solicitat instantei „sa instituie sechestrul asigurator asupra bunurilor personale ale asociatilor Costel Iulian Tocu si SC Infobusiness SA Piatra Neamt".
Ne mai ramane o singura intrebare: vor ajunge „portareii" si la usa lui Tocu, sa-i scoata la mezat frigiderul, televizorul sau Nissan-ul? Si daca TeleM SA va fi declarata falimentara, ce se va intampla cu echipamentul de televiziune, achizitionat printr-un proiect PHARE inca de pe vremea cand Petru Frasila era

actionar majoritar la societate, si care, intamplator, este exploatat de o alta societate a lui Tocu, Tele M Invest SA, desi acest fapt contravine legii? Nu ne putem reprima curiozitatea de a-l intreba pe ex-deputatul Tocu despre cum de a reusit sa transfere licentele (singurele valori importante ale televiziunii TeleM SA – care emite pe canalul

22 si, respectiv, Radio M Plus – care emite pe frecventa 100,7 FM. Dar asta este o alta poveste, care a cuprins 140 de sedinte la instantele de judecata, in 22 de cauze, un proces la CEDO si despre care s-a scris o carte-document, „Libertatea de a fi jurnalist interzis").

Licentele, asa cum au fost ele luate, nu i-au fost de folos prea multa vreme lui Tocu.

In momentul de fata, in fostul sediu al SC COMRE SA (despre care am aflat ca si l-ar fi transferat in folosinta proprie, desi societatea este, de asemenea, in faliment) functioneaza: Radio Terra – al carei unic proprietar este urmaritul general Roland Jehac, Radio Star (fostul Radio M Plus), TvM& Prima TV si biroul de ex-deputat de care s-ar

parea ca Iulian Tocu este atasat sufleteste, in memoria vremurilor de glorie.

Punct si de la capat

Aceasta este, in termeni seci, istoria a doi ani de televiziune (si nu numai) aservita puterii pesediste, in urbea de la poalele Muntelui Pietricica. Am putea spune ca nu-i mare branza. Gresit. Privite in marime naturala, lucrurile capata dimensiuni de cosmar.

Pentru ca, vorbind despre mass-media aservita puterii, vorbim, de fapt, despre cenzurarea libertatii de exprimare, despre cenzura accesului la informatia corecta, nepartinica, justa, indiferent de ce interese politico-economico-financiare ar deranja.

Iar de manipularea opiniei publice prin segmentul deloc de neglijat al mass-media nemtene, pe care il controla (si inca il controleaza), se face vinovat ex-deputatul pesedist Costel Iulian Tocu. Acest lucru este extrem de grav.

Vinovatia sa este una de natura morala si ii poate fi imputata de fiecare cetatean care a deschis televizorul si a urmarit, din lipsa de altceva, programele dictate politic din culisele PSD.
In ciuda eforturilor depuse de fostul deputat si „ajutoarele" sale politice, marca TeleM (post de televiziune in zona Roman, pe canalul 52 UHF) si Radio M Plus (pe frecventa 95,7 FM, in zona Targu Neamt) au revenit, prin hotarari judecatoresti definitive si irevocabile, dar si prin alocarea noilor frecvente de catre Consiliul National

al Audiovizualului, adevaratului proprietar: Petru Frasila. In sfarsit s-a facut dreptate. In ceea ce-l priveste pe Iulian Tocu… liniste. E ca si cum inca ar exista, desi s-a schimbat puterea politica, o mafie locala care-l protejeaza si care face in asa fel incat trecutul sa fie trecut sub tacere.

O tacere mormantala

















846 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version