Romanii si bulgarii, pretendenti la fotoliile de europarlamentari, vor „inghiti" din bugetul comunitar peste 14,5 milioane de euro. Integrarea in Uniunea Europeana va insemna pentru Romania si desemnarea prin alegeri a unui numar de 35 de europarlamentari, care sa reprezinte tara noastra in cel mai inalt for deliberativ al Europei.

Romania va dispune de europarlamentari din momentul intergarii sale, cu drepturi depline, in Uniunea Europeana. Adica din 2007 sau, daca se va aplica clauza de salvgardare, doar din anul 2008. Pana atunci, Romania si-a desemnat 35 de observatori la Parlamentul European de la Strasbourg.

Observatorii romani si bulgari vor avea aceleasi indatorii, obligatii si atributii ca si restul parlamentarilor europeni, mai putin insa dreptul la vot.

Cel mai mare Parlament

Parlamentul European are trei puncte de lucru. Sedintele de plen se desfasoara la Strasbourg, comisiile parlamentare isi desfasoara de regula activitatea la Bruxelles — unde se afla Comisia si Consiliul Uniunii Europeane, iar secretariatul functioneaza in Luxemburg.

Membrii Parlamentului European sunt alesi diferit de la tara la tara, prin sufragiu universal si direct de catre cetatenii statelor membre ale Uniunii Europene. Nu exista insa o procedura uniforma de alegere la nivelul european.

Astfel, in Italia si Marea Britanie sunt alesi in mai multe circumscriptii regionale, pe cand in Franta, Spania si Austria sunt alesi pe plan national intr-o singura circumscriptie. Parlamentul European s-a nascut inca din anul 1979 si este cel mai mare parlament multinational din lume, el reprezentand interesele a nu mai putin de 25 de tari (27 o data cu integrarea Bulgariei si Romaniei) cu o populatie de peste 455 de milioane de locuitori.

Din 1979, puterea acestui inalt for legislativ a crescut progresiv si constant devenind, alaturi de Consiliul Uniunii Europene, principalul organism leguitor din Europa. Presedintele Parlamentului este acum socialistul spaniol Josep Borrell Fontelles.

Beneficii cat roata carului

Pretul pe care il va suporta bugetul parlamentului european pentru observatorii bulgari si romani nu este de loc de neglijat. Cei 35 observatori romani si cei 18 bulgari vor inghiti nu mai putin de 14,5 milioane de euro din bugetul comunitar.

Incepand cu luna septembrie observatorii romani si bulgari de pe langa Parlamentul European vor fi niste privilegiati ai soartei. Ei vor beneficia de sala de odihna, centru sportiv de gimnastica pentru intretinere, salon de coafura si cresa pentru copiii de pana la patru ani.

Acestea sunt numai cateva dintre binecuvantarile din care se vor infrupta noii demnitari romani. Noilor observatori li se vor deconta cheltuielile de transport si li se va acorda diurna pentru toate zilele lucratoare petrecute in plen sau in comisiile parlamentare.

Adio chiuleala

Un inconvenient ar putea fi insa obligatia de a participa la toate lucrarile Parlamentului European. Astfel daca in Parlamentul de la Bucuresti se mai putea chiuli in voie, la Strasbourg lucrurile se schimba radical. De voie, de nevoie, europarlamentarii romani vor trebui sa reziste pe baricade pe tot timpul desfasurarii sedintelor.

La beneficii mai putem trece si posibilitatea de a-si aduce familia la Strasbourg pe timpul cat isi desfasoara activitatea de observator sau europarlamentar.

Cat priveste salarizarea, observatorii vor primi doar diurnele europene si indemnizatia obisnuita de parlamentar de la Bucuresti, care se ridica la circa 30 de milioane de lei pe luna.

Dar, partea cea mai frumoasa este ca, din momentul integrarii in Uniunea Europeana, noii parlamentarii europeni romani vor incasa 7.000 de euro pe luna, ceea ce reprezinta de sapte ori venitul unui parlamentar national de pe malurile Dambovitei.

Dancu s-a simtit jignit

Senatorul PSD Vasile Dancu si deputatul UDMR Kanya Hamar Sandor au fost desemnati sa faca parte din grupul select al celor 35 de parlamentari romani care vor avea statutul de observatori in Parlamentul European. Pentru a vedea cat de pregatiti sunt, GAZETA i-a interpelat si le-a testat cunostiintele despre institutia Parlamentului European.

Senatorul Dancu s-a simtit insa jignit de demersul nostru: "Eu mi-am dat testul la cine si unde trebuia. Nu raspund la asa ceva intrucat ma simt jignit. Nu consider ca acesta este un bun demers jurnalistic. Sunt profesor universitar si nu un dobitoc care nu stie nimic", a fost replica senatorului de Cluj Vasile Dancu.

Konya Hamar, aproape perfect

Deputatul UDMR Konya Hamar Sandor a acceptat insa fara probleme sa raspunda demersului nostru jurnalistic. Si a facut-o aproape perfect, dand dovada de reale cunostinte in ceea ce priveste Parlamentul European. Iata intrebarile GAZETEI si raspunsurile deputatului UDMR

GAZETA: Care este presedintele Parlamentului European?

K.H.S. : Borrell.

Raspuns corect Josep Borell Fontelles.

GAZETA: Unde isi desfasoara lucrarile Parlamentul European?

K.H.S. : Prin rotatie, la Strasbourg plenul, la Bruxelles comisiile si la Luxemburg.

Raspuns corect : Strasbourg – plenul Parlamentului, Bruxelles – Comisiile Parlamentului, Luxemburg – secretariatul Parlamentului

GAZETA: Din reprezentantii a cator state este format Parlamentul European?

K.H.S. : Deocamdata 25, apoi va veni si Romania si Bulgaria.

Raspuns corect : Din reprezentantii a 25 de state, iar dupa aderarea Romaniei si Bulgariei din 27 de state.

GAZETA: In ce an a luat fiinta Parlamentul European?

K.H.S. : 1950...Nu, Parlamentul Europei nu atunci… In 1965! (1950 - anul in care Planul Schuman / Jean Monnet de creare a unei Europe unite in ceea ce priveste economia ia fiinta, 8 aprilie 1965 - este semnat, la Bruxelles, Tratatul de constituire a unui singur Consiliu si a unei singure Comisii a Comunitatilor Europene. Va intra in vigoare la 1 iulie 1967, n.r.).

Raspuns corect: Anul 1979

GAZETA: Ce este procedura codeciziei?

K.H.S. : Aceasta presupune egalitatea Parlamentului European si Consiliului Uniunii Europene, in sensul ca cele doua trebuie sa cada de acord in luarea unor decizii.

Raspuns corect: Procedura introdusa prin Tratatul de la Nisa, prin care Parlamentul European si Consiliul Uniunii Europene adopta impreuna, pe picior de egalitate, actele legislative europene.

GAZETA: Veti vota documentat si in cunostiinta de cauza actele normative europene?

K.H.S. : (rade) Nu, pentru ca nu voi vota deloc. Doar deputatii au drept de vot, nu si observatorii, care pot face doar propuneri.

Raspuns corect : Observatorii europeni si implicit cei romani, nu vor avea drept de vot in Parlamentul European. Doar deputatii europeni au drept de vot.

Grupurile politice din Parlamentul European

PPE-DE — Grupul Parlamentar al Partidului Popular European (Crestini-Democrati) si Europenii Democrati, pondere de 36,8% — 270 de mandate.

PSE — Grupul Parlamentar al Partidului Socialist European, pondere de 27,2% — 199 de mandate.

ELDR — Grupul Parlamentar al Democratilor Liberali, pondere de 9% — 66 de mandate.

Verts/ALE — Verzii/Grupul Aliantei Europene Liberale, pondere de 5,3% — 39 de mandate.

GUE/NGL — Grupul Stangii Europene Unite/Stanga Verde Nordica, pondere de 4,9% — 36 de mandate.

UEN — Grupul European pentru o Europa a Natiunilor, pondere de 3,5% — 26 de mandate.

EDD — Grupul pentru Europa democratiilor si a diferentelor, pondere de 2,7% — 20 de mandate.

NI — Independenti, pondere de 11,5% — 84 de mandate.

(Sursa: EuroNews)

Desemnarea observatorilor romani

Birourile Permanente ale celor doua camere ale Parlamentului Romaniei au finalizat listele cu numele parlamentarilor romani propusi ca observatori la Parlamentul European. Aceasta lista urmeaza sa fie votata in sedinta plenara din data de 27 iunie.

Observatori PNL

O comisie speciala a PNL a desemnat urmatorii observatori la Parlamentul European: Mona Musca, Mircea Cosea, Adrian Cioroianu, Raluca Turcan, Nicolae Vlad Popa, Tiberiu Barbuletiu, Ovidiu Szilaghi. Aceasta noua calitate a atras si pe ministrul culturii Mona Musca, care va avea nevoie de acceptul premierului Tariceanu pentru noul job ales.

Raluca Turcan va trebui sa aleaga intre presedintia Comisiei de Cultura a Camerei Deputatilor si noua calitate de euro-observator. PNL a mai nominalizat doi supleanti: Adina Valean si Alexandru Mortun.

Observatori PRM

Senatorii Eugen Mihaiescu si Viorel Duca, impreuna cu deputatii Daniela Buruiana, Vlad Hogea si Petre Popeanga.

Observatori PD

Democratii i-au desemnat pe Radu Tarle, senator de Bihor, si senatorul Maria Petre, alaturi de deputatii Roberta Anastase, Monica Iacob Ridzi si Marian Jean Marinescu.

Observatori UDMR

Grupurile parlamentare ale UDMR au desemnat pe deputatii Kelemen Atilla, Konya Hamar Sandor si senatorul Szabo Karoly ca observatori in legislativul european.

Observatori PSD

Alexandru Athanasiu este al doilea parlamentar de Bihor desemnat in legislativul suprem al continentului, alaturi de Corina Cretu, Vasile Dancu, Serban Nicolae, Titus Corlatean, Gabriela Cretu, Cristian Dumitrescu, Radu Podgoreanu, Daciana Sarbu, Adrian Serevin, Vasile Zgonea si Ioan Mircea Pascu.

Observatori PC

Gratiela Iordache si Silvia Ciornei.

Observator din partea Minoritatilor nationale

Ovidiu Gant

„In conditiile aderarii Romaniei la Uniunea Europeana, cetatenii romani au dreptul de a alege si de a fi alesi in Parlamentul European" — articolul 38 din Constitutia Romaniei