Acesta se va dovedi, in cele din urma, fatal pentru cei doi magistrati impostori. Statul roman va fi obligat la o suma record ca despagubire pentru abuzurile la care a fost supusa Elena Pop-Blaga. Nu este corect ca adevaratii vinovati sa nu suporte consecintele faptelor lor.

Cea mai inalta instanta din tara a confirmat ceea ce GAZETA de Oradea scrie de cativa ani despre acest penibil duo al PNA Oradea. El se dovedeste, inca o data, un adevarat pericol public. Am dat, poate, impresia ca ne luptam cu morile de vant.

Nici Moldovan, nici Chirculescu, nu a avut curaj sa ne dea in judecata, tocmai pentru ca se stiau cu musca pe caciula. Au incercat sa asmuta alte publicatii impotriva noastra, dar acestea si-au dat seama de jocul lor si, dupa cateva rabufniri, au renuntat.

Cititorii nostri pot sa vada acum de ce nu se poate face reforma adevarata in justitie. Cata vreme niste infractori veritabili se ascund sub scutul robei si se cred deasupra legilor, isi vor inchipui ca nu exista responsabilitate pentru ei si ca pot face orice fara sa li se intample nimic.

Oricum, nu cu astfel de metode si oameni ca Moldovan&Chirculescu suntem asteptati in lumea civilizata. Nici sefii lor nu sunt mai breji, ei fiind de fapt cei care ii folosesc si protejeaza.

“PNA n-ar mai trebui sa dea socoteala Parlamentului...Nici Consiliul Superior al Magistraturii, nici Inalta Curte de Casatie si Justitie, nici Parchetul General, nimeni din autoritatea judecatoreasca nu este obligat sa faca acest lucru si este normal sa nu prezinte nici un raport in fata unei alte puteri a statului...

Procurorul nu trebuie obligat sa dea raportul nimanui, singurul control asupra lui trebuie sa fie controlul judiciar” – declara Procurorul General al Parchetului National Anticoruptie. Ei bine, scadenta controlului judiciar a trecut pentru Moldovan & Chirculescu ...

Art. 68 din Codul de Procedura Penala interzice in mod expres mijloacele de constrangere in ancheta penala, care se pedepseste cu inchisoare de la unu la 5 ani.

Cu aceeasi pedeapsa se sanctioneaza si intrebuintarea de promisiuni, amenintari sau violente fata de un martor, expert sau interpret, iar in art. 267/1 CP se arata ca ”fapta prin care se provoaca unei persoane, cu intentie, o durere sau suferinte puternice, fizice ori psihice, indeosebi cu scopul de a obtine de la aceasta persoana sau de la o persoana terta informatii sau marturisiri ... atunci cand o asemenea durere sau astfel de suferinte sunt aplicate de catre un agent al autoritatii publice se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani. Tentativa se pedepseste.”

Debutul unei inscenari

Prin rechizitoriul din 28 octombrie 2002, procurorul Dan Chirculescu a dispus trimiterea in judecata a judecatoarei Elena Pop-Blaga, de la Tribunalul Bihor, pentru savarsirea infractiunii de luare de mita prev. de art. 254 alin. 1 si 2 Cod Penal, cu referire la art. 1 lit. “a” din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie.

El a consemnat ca “la data de 23 mai 2002, Huplea Corneliu a formulat un autodenunt la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Oradea, prin care a incunostintat organele judiciare despre faptul ca judecatorul sindic Pop-Blaga Elena, intr-o cauza de reorganizare si lichidare judiciara a SC VALPRODCOM SA Valea lui Mihai, in care autodenuntatorul era numit expert evaluator, i-a pretins suma de 100 milioane lei pentru a-i incuviinta si aproba plata onorariului pentru lucrarile de evaluare a bunurilor societatii comerciale”.

In dupa-amiaza aceleiasi zile, Huplea Corneliu, avand asupra sa 100 milioane lei in bancnopte marcate, s-a intalnit cu judecatoarea la domiciliul matusii acesteia, unde au avut o scurta discutie, iar “echipa formata din procurori si politisti a descins in imobil si a gasit pachetul cu 100 milioane lei”.

Pentru procurorul Chirculescu nu a existat nimic relevant in cauza inainte de 23 mai 2002. Ori, tocmai inainte de acest moment, s-au petrecut abuzurile inimaginabile si santajul pe care l-a practicat, impreuna cu seful lui, Ioan Moldovan. A existat si o faza premergatoare lui 23 mai 2002...

Adevaruri omise

Iata ce spune Huplea, la Brasov: “La vreo doua-trei zile, nu imi amintesc exact numarul zilelor, intr-o dimineata pe la orele 8,15, in timp ce eram la garajul meu si scoteam masina, s-au prezentat 3 persoane pe care nu le cunosteam...

Am intrebat cu cine stau totusi de vorba si mi s-a spus ca este procuratura si politia. Dupa aceasta discutie am fost invitat la sediul parchetului din Oradea. Nu mi s-a spus pentru ce motiv sunt invitat la parchet si, desi am solicitat sa mi se acorde posibilitatea de a lua un avocat cu mine, mi s-a refuzat aceasta solicitare.

La sediul parchetului am vorbit cu procurorul Moldovan, si dupa vreo ora-doua a mai venit si un alt procuror. Mai era si un politist de fata, maiorul Surducan si mai era si un subofiter pe care nu iI cunosc.

Acestia au discutat cu mine vreo 4 ore si din aceste discutii am aflat ca se sustinea ca eu as fi dat o suma de bani inculpatei Pop-Blaga si ma intrebau cati bani mi-a cerut inculpata pentru devizul de peste 300.000.000 lei la lucrarea de evaluare.

In acest interval de circa 4 ore eu le-am spus tot timpul ca nu este nimic adevarat si ca nu mi s-a cerut si ca nu am dat bani. “...“Dupa timpul de circa 4 ore, la un moment dat m-am simtit foarte rau pentru ca eram intr-o stare foarte mare de tensiune.

Nu mi se mai intamplase niciodata asa ceva si atuncea am fost scos afara pe coridor, am fost spalat cu apa, mi s-au dat niste pastile si am stat vreo ora pana mi-am revenit.

Dupa circa o ora s-au reluat discutiile cu mine, si in acel moment, fata de starea in care eram si nu mai judecam, am declarat ca mi-a cerut inculpata suma de 100.000.000 lei.

Flagrant provocat si ratat

„Dupa ce am avut discutia cu procurorii, acestia mi-au spus ca vor sa realizeze un flagrant cu inculpata si sa aduc eu o suma de 100.000.000 lei pe care sa-i dau inculpatei ca sa se realizeze flagrantul. Eu le-am spus ca nu am de unde sa aduc acesti bani.

Unul dintre procurori a dat atunci un telefon, nu stiu unde, solicitand sa li se aduca bani cu serie succesiva de la o bacnota la alta. S-a adus o suma de bani. Procurorii spuneau ca sunt 100.000.000 lei, insa eu nu i-am numarat si nici nu m-am atins de acei bani.

Procurorul Moldovan mi-a solicitat sa o sun pe inculpata si sa o chem sa-i dau banii. Eu nu am fost de acord sa dau acest telefon. Pe de alta parte nici nu stiam telefonul mobil al inculpatei.

La scurt timp s-a procurat numarul de telefon mobil al inculpatei si procurorul Moldovan a si format numarul acesteia si mi-a dat sa vorbesc cu inculpata”. In ciuda acestor „pregatiri” (veritabile provocari), Elena Pop-Blaga nu a cazut in capcana si nu a acceptat banii ce i se ofereau. Moldovan&Chirculescu nu mai puteau da insi inapoi...

Nu mai exista casetele!

Procurorul Moldovan, impreuna cu subordonatul sau Dan Chirculescu (cel despre care GAZETA a relatat cum a fost suspectat ca a vrut sa se sinucida, anul trecut, intr-un eveniment rutier pe care l-a creat singur, pe o sosea perfect dreapta, in apropiere de Salonta, in urma caruia masina i-a fost complet distrusa), erau constienti de nelegalitatile comise de ei.

Au incercat sa ascunda casetele care confirmau nevinovatia judecatoarei Blaga. Instanta a cerut, firesc, sa-i fie trimise, pentru a stabili cine spune adevarul si cine minte.

Moldovan a trebuit – dupa mai multe insistente ale instantei – sa trimita Curtii de Apel Brasov o adresa prin care a recunoscut faptul ca nu are casetele dupa care s-ar fi facut transcrierea “discutiilor”telefonice ale judecatoarei Elena Pop-Blaga cu autodenuntatorul Cornel Huplea. Acuzarea a fost practic blocata de falsul lui Ioan Moldovan.

“Pierderea” acestor casete a fost pusa de Moldovan in carca unor subordonati si chiar a avut tupeul sa sustina – fara sa poata face dovada – ca a trimis instantei “corpul-delict”.

Asa incepe sa fie abia acum explicabila ravna deosebita pe care a pus-o Moldovan in aceasta ancheta

Alte abuzuri

“In prezenta cauza, curtea va verifica, in primul rand, conditiile in care au fost efectuate doua inregistrari audio, despre care se afirma ca au in continut doua convorbiri purtate intre inculpata Pop Blaga Elena si denuntatorul Huplea Corneliu., iar a doua o convorbire particulara dintre aceleasi persoane, interceptata si inregistrata cu un dispozitiv de inregistrare aflat asupra denuntatorului, ambele din 23 mai 2002.

In acest sens s-au incheiat doua procese verbale de consemnare a continutului celor doua inregistrari.

In procesul verbal privind convorbirea telefonica, nu se specifica daca s-a emis o autorizatie pentru interceptare si inregistrare, contrar prevederilor art. 91/2 Cod procedurp penala, iar in procesul verbal privind convorbirea directa se consemneaza ca exista si autorizatia inregistrarii, fara a fi atasata.

Potrivit dispozitiilor art. 91/1 din Codul de procedura penala , in forma existenta la acea data, introdusa prin Legea nr. 141/1996, inregistrarea unor convorbiri pe banda magnetica se putea face numai cu autorizarea motivata a procurorului anume desemnat de procurorul general al Parchetului de pe langa Curtea de Apel si numai in cazurile si conditiile prevazute de lege, daca sunt date si indicii temeinice si daca interceptarea este utila pentru aflarea adevarului.

Este evident ca datele si indiciile temeinice, precum si utilitatea inregistrarii trebuiau aratate in motivarea autorizatiei de catre procurorul desemnat. In cauza nu exista autorizarile cerute de lege,”

Mustrarile nu sunt de ajuns

“Curtea le-a solicitat in mod expres organelor de urmarire penala, asa cum a cerut si casetele cu suportul magnetic care nu se aflau la dosar, atasate la procesele verbale, conform art 92/2 Cod procedura penala. Asa cum rezulta din adresa PNA - Serviciul Teritorial Oradea, inregistrarile s-au efectuat fara autorizatie.

S-a sustinut ca, din moment ce procurorul care a organizat efectuarea inregistrarilor era cel desemnat sa emita autorizarile, nu mai era necesar sa le mai si emita. Curtea nu poate retine o astfel de motivare contrara legii.”(!!!)

In motivarea sentintei, curtea explica de ce este abuziva “practica” lui Moldovan: “autorizarea are functia unui act procesual, in baza caruia se poate desfasura activitatea de inregistrare.

Legea cere sa fie motivata si prin urmare scrisa, aratandu-se ca sunt indeplinite conditiile necesare pentru autorizare, tocmai pentru a se preveni abuzurile si pentru a putea fi verificata legalitatea in situtia contestarii, a invocarii nelegalitatii.

Punctul de vedere potrivit caruia o persoana fizica, care la un moment dat are calitatea de procuror, se identifica cu insasi legea, apare ca o interpretare straina de exigentele si garantiile procedurii penale.

Instituirea unei proceduri precise si necesitatea unei autorizari exprese in cazul inregistrarilor constituie un instrument absolut necesar garantarii dreptului fundamental la viata intima, familiala si privata, prevazut in art. 26 alin 1 din Costitutie si art. 8 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului. Asadar, inregistrarile audio sunt ilegale