Zeci de gospodarii din Santuhalm si Deva sunt in pericol de prabusire din cauza vibratiilor produse de masinile de mare tonaj care strabat soseaua in viteza. Proprietarii imobilelor acuza, intr-un caz ICSH si firma de constructii Guler, iar in cel de-al doilea caz transportatorii de fier vechi.

Modul de operare al celor de la Guler este deosebit de al altor firme acuzate, pe motiv ca soferii acestora au ales si varianta unor rute ocolitoare, in conformitate cu dispozitiile date prin hotarari ale administratiei publice locale. Cu toate acestea, firma de constructii este singura care a scapat neamendata in urma controalelor efectuate de politia rutiera.

"Avem noroc ca stam in case solide, cu pereti grosi de caramida. Daca ar fi fost locuinte de paianta, ar fi fost afectate mult mai grav. Dar si asa, suntem nevoiti sa dam zeci de milioane de lei, odata la trei ani, pentru a le repara", si-a inceput povestea Cornel Jula, unul dintre proprietarii avariati.

Un razboi dinainte pierdut

Modernizarea DN 7, in dreptul localitatii Santuhalm, a avut drept consecinta cresterea traficului rutier, in special la categoria masinilor de mare tonaj. Curba de la Santuhalm si-a capatat, in ultimii cinci ani, renumele de curba mortii.

Zeci de masini au fost facute una cu pamantul, iar stalpii retelei de electricitate au fost rupti de TIR-urile care strabateau localitatea cu 80-100 de kilometri pe ora. Nici un responsabil din cadrul administratiei publice locale nu s-a gandit sa reabiliteze strazile laterale din localitate, pentru a le adapta regimului de trafic si de viteza din zona.

Strazile sunt in continuare pietruite sau acoperite cu asfalt usor, garantat pentru trecerea autoturismelor. Retelele subterane de apa si gaz metan nu au fost scoase la suprafata, iar trecerea unui autocamion transforma intreaga strada intr-o adevarata cutie de rezonanta, care distruge gospodariile a 42 de familii.

Consiliul Local Deva se afla in imposibilitatea de a interzice intrarea pe strazile laterale a masinilor mai grele de cinci tone, din cauza firmelor riverane. Prima reglementare a traficului, ignorata in mod repetat, a aparut in 2001, cand administratia publica locala a impus, potrivit adresei 25.805, o restrictie de viteza de 30 de kilometri pe ora.

Trei ani mai tarziu, Consiliul Local Deva a trimis adrese firmelor care opereaza in zona, prin care a dispus ca traficul sa se desfasoare pe traseul deviat prin Saulesti, echivalent ca lungime cu tronsonul Mures - Santuhalm.

ICSH Hunedoara a respectat, timp de sase luni, hotararea CL, cu toate ca inainte a asfaltat, pe cheltuiala proprie, portiuni de drum aflate in imediata apropiere a caselor crapate din cauza trepidatiilor. Apoi, totul a revenit la "normal".

Daca asiguram, unde-i gheseftul?

Dupa ce s-a acoperit cu hartii, primarul Mircia Muntean a bifat problema caselor crapate drept rezolvata. De mai bine de un an, nici o echipa a Primariei Deva nu s-a deplasat pe teren, pentru a constata la fata locului modul in care sunt incalcate hotararile de Consiliu Local.

De altfel, nici una dintre institutiile sau firmele care ar fi putut rezolva problema nu isi asuma vreo responsabilitate si nu incearca sa ii ajute pe localnici. Societatea de asigurare-reasigurare Allianz-Tiriac a asigurat o buna parte dintre imobilele din zona. Totusi, nici una dintre familiile afectate de trafic nu poate sa ceara vreo despagubire.

"Trepidatiile produse de autocamioane nu se asigura si nu se vor asigura nici in momentul in care asigurarile pentru locuinte vor fi obligatorii. Afectarea structurii de rezistenta a imobilelor din cauza traficului este un risc cu probabilitate maxima de producere. Este ca si cum am fi nevoiti sa asiguram pentru inundatii o casa dintr-o zona inundabila.

Vreau sa fie foarte clar ca satenii din Santuhalm nu pot fi despagubiti, pentru ca nu vreau sa ma trezesc maine ca vin la mine oameni care imi cer sa platim despagubiri pentru crapaturile produse de inundatii", a declarat Marius Barabas, directorul sucursalei Deva a Societatii de Asigurare-Reasigurare Allianz-Tiriac.

Dorm in uniforme

Reprezentantii Politiei Hunedoara se considera de asemenea absolviti de orice vina, cu toate ca principalii vinovati nu au fost niciodata amendati pentru ca nu respecta devierea impusa de administratia publica locala. "De cate ori am fost sesizati ca prin zona trec masini de mare tonaj, am trimis echipaje ale Politiei Rutiere. Cei care au fost prinsi au fost amendati.

Santuhalm este deja o localitate cunoscuta pentru amplasarea radarelor. Soferii opriti ii avertizeaza pe ceilalti cu semnale luminoase.

Daca nu ii surprindem in flagrant in prima ora, ulterior camioanele de mare tonaj vor circula pe drumul deviat, pana cand echipajul de politie va pleca de la fata locului", a declarat Magda Popa, purtator de cuvant al Inspectoratului Judetean de Politie (IJP) Hunedoara. Intentiile declarate ale sefilor de la IJP nu se potrivesc insa cu comoditatea agentilor de circulatie.

"Intr-una dintre zilele in care radarul se afla la cateva sute de metri de casa mea, m-am dus la echipajul de politie si am spus ca doua dintre camioanele Guler au trecut spre balastiera si trebuie sa se intoarca. Le-am cerut sa vina cu mine, pentru a-i prinde in flagrant. Mi s-a raspuns ca nu ii intereseaza, pentru ca ei au venit in localitate cu alta treaba.

Atunci cand ne-a ajuns cutitul la os, am vrut sa blocam circulatia. Am fost avertizati sa stam cuminti, pentru ca altfel vom fi amendati", a declarat Mihai Muschevici, un alt proprietar al unei case afectate de trafic.

Acesta este scandalizat ca echipajele de politie nu tin niciodata seama de realitatea din teren si nu au nici o initiativa pentru rezolvarea situatiilor neprevazute: "Cand vin cu radarul, nu se misca de acolo, cat e ziua de lunga. Atunci cand a murit Ciric, le-am cerut sa opreasca traficul pe una dintre cele patru benzi de circulatie, sa poata trece cortegiul funerar. Nu au vrut.

La viteza cu care circula TIR-urile, este o minune ca nu s-a produs un accident".

Protestatarii de la Santuhalm sunt tot mai disperati si nu mai stiu cui sa se adreseze. Voci de protest se aud si din randul firmelor amendate pentru ca autocamioanele lor au fost prinse circuland cu peste 30 de kilometri pe ora. "Primul care a avut ghinionul sa fie amendat de politisti este un sofer al lui Vilmos (proprietarul abatorului de la Santuhalm - n. r.).

Acum, dupa ce i-au crapat si lui peretii, imi da dreptate si ma sustine in demersurile pe care le-am facut pe langa primarie si politie", a mai spus Cornel Jula (medalion).

Religia, ca moneda de schimb

Circulatia autocamioanelor de mare tonaj prin Santuhalm se face cu acordul lui Marcel Guler, actionar principal al SC Guler SA. "Recunosc ca exista o problema. Dar satenilor din Santuhalm le-am dat bani pentru a-si construi biserica. Atunci mi-au dat acordul sa trec pe acolo. Se pare, insa, ca intre timp au uitat.

Daca este nevoie, sunt gata sa renunt la achizitionarea materialelor de constructie de la balastiera din Santuhalm. Timp de patru luni m-am orientat spre balastierele din Simeria. Nici asa nu a fost bine. Balastiera din Santuhalm a fost la un pas de a se inchide", a declarat Marcel Guler.

El considera ca in disputa dintre cele 42 de familii si firma pe care o conduce, investitorul ar trebui sa aiba castig de cauza. Din redeventa anuala, administratia publica locala ar trebui sa repare si sa intretina traseele ocolitoare.