Peste doua milioane de euro sunt pusi la bataie pentru construirea unor locuinte sociale, la Cisnadie.

Intentia buna din aceasta prima fraza este, insa, ingropata intr-un hatis de acte si hotarari ale administratiei locale, din care, la o vedere mai ampla, urmarea este aproape clara – cele doua milioane de euro nu folosesc decat unui grup de interese in care intra primarul Cisnadiei, viceprimarul

aceluiasi oras si o binecunoscuta firma de constructii – Kirschbaum.

Necesitatea contruirii unor locuinte sociale la Cisnadie este la fel de stringenta ca in oricare alta parte. In orasul a carui economie abia daca da semne scurte de revigorare, peste 450 de familii asteapta un acoperis cat de cit decent deasupra capului.

Prin urmare, in bugetul local al Cisnadiei pentru acest an, adoptat in ianuarie, erau prevazute circa doua miliarde de lei, pentru reabilitarea unor camine mai vechi. Aceste doua miliarde de lei, din bugetul local, nu ajungeau pentru cine stie ce afaceri, prin urmare, la mijlocul acestui an a aparut o noua idee – construirea unor locuinte sociale.

De unde banii?

Pentru construirea unor locuinte sociale de la nivel zero este nevoie de multi bani. Pe care primarul Cisnadiei, Johann Krech, a gasit de cuviinta sa ii ia prin imprumut. Or, imprumuturile de la banci sunt extrem de costisitoare, chiar si cand este vorba de o cofinantare.

Un oras precum Sibiul, cu venituri net superioare Cisnadiei, nu si-a permis, inca, un credit de la o banca pentru construirea de locuinte sociale, care nu aduc – sau nu ar trebui sa aduca – nici un venit substantial la bugetul local. Dar, pentru primarul Cisnadiei, un astfel de argument nu are nici o relevanta.

Cu un dosar de zeci de pagini, primarul orasului a mers la BCR, de unde a obtinut o linie de finantare de doua milioane de euro. Linia de finantare beneficiaza si de un prim lucru suspect – TVA. Prin urmare, „imprumutul" care trebuie rambursat depaseste 2,3 milioane de euro.

Toate actele pentru obtinerea finantarii de peste doua milioane de euro au fost finalizate in iunie, anul acesta, cand au fost trecute foarte rapid si prin Consiliul Local. „Pe 28 sau 29 iunie, nu mai tin minte, a fost si sedinta de Consiliu Local care a aprobat acest credit", spune primarul Krech.

In treacat, mai trebuie amintit ca o astfel de hotarare, cu bani grei, nu gluma, a fost introdus pe ordinea de zi suplimentara a sedintei – prin urmare, consilierii locali habar nu aveau, inainte de sedinta, ca vor avea de votat un proiect de hotarare, ce indatoreaza pirpiriul buget local pe 15 ani de acum inainte.

Oricum, din atitudinea majoritatii consilierilor din Cisnadie rezulta ca la mare lucru nu le-ar fi folosit aducerea la cunostinta a acestui proiect – pur si simplu, au votat tot ce le-a fost bagat sub nas, fara sa „digere" absolut nimic.

Linia de credit prevede o rambursare in 15 ani, cu o perioada de gratie de opt luni, dupa care rambursarea creditului vine in rate care cresc odata cu trecerea timpului.

Mai intai urmeaza cateva rate de 250 de milioane de lei pe luna, apoi creste la 500 de milioane de lei pe luna, apoi la 750 de milioane, ca sa innoade bine de tot bugetul local din viitor. Dupa spusele primarului Krech, insa, linia de finantare este beton. „Sa stiti ca un astfel de credit nu a fost negociat la Cisnadie sau la Sibiu.

A fost negociat direct la Bucuresti, iar toate actele au fost verificate de patru institutii, inclusiv Ministerul Finantelor si cel al Administratiei Publice, care si-au dat acordul.

Ba chiar am fost felicitat pentru realizarea acestui credit, iar la unul din ministere chiar am fost intrebat daca nu am vreun frate la BCR de am reusit sa fac un astfel de imprumut avantajos", remarca primarul Cisnadiei. Ramane de vazut pentru cine este avantajos acest imprumut.

Incompatibilitate pe fata

Cu banii ca si in buzunar, edilii orasului Cisnadie puteau da unda verde construirii locuintelor. Pentru acest lucru este nevoie de o firma de constructii, contractata in urma unei licitatii publice. Care, surpriza, exista deja. Licitatia pentru contractarea acestei firme era organizata deja, inca din mai.

Iar la respectiva licitatie „anonima", despre care nu stia mai nimeni in Consiliul Local, s-a inscris o singura firma – Kirschbaum.

Dincolo de aceasta ciudatenie – la un ditamai contract de doua milioane de euroi, pe bani publici, sa se inscrie o singura firma de constructii – in actele depuse in ultima zi de reprezentantii firmei Kirschbaum, 6 mai, apare ca data a eliberarii a acestor acte ziua de 6 mai.

Cu alte cuvinte, pana la orele pranzului, cei de la Kirschbaum au reusit sa obtina toate actele necesare unei participari la o licitatie publica – cazier fiscal, fel de fel de acte de la Directia Generala a Finantelor Publice.

Iar ca lucrurile sa fie si mai suspicioase, trebuie spus ca cererile pentru aceste documente au fost depuse la institutiile statului tot pe 6 mai. Iar la orele 12, ele au fost depuse la Primaria Cisnadie.

Pentru faptul ca la respectiva licitatie a participat o singura firma, lictatia a fost reluata. Fara prea mare succes, deoarece in carti a ramas tot Kirscbaum. Iar acest lucru poate fi legat foarte bine de faptul ca directorul economic al Primariei Cisnadie este o doamna – Heutschy.

Al carei sot, Peter Heutschy, detine 33 la suta din ceea ce inseamna Kirschbaum. Incompatibilitatea este ca si facuta.

Aici primarul se scoate cu o vorba de dansul inventata. „Pai, daca era sa ma iau dupa asta, nu mai angajam nici o firma de constructii. Daca nu ar fi fost aceasta si ar fi fost alta, am fi gasit iarasi o ruda a celor de la firma, la noi in Primarie".

Cu alte cuvinte, daca este sa ne luam dupa logica primarului, toate firmele de constuctii potente, ce ar fi putut participa la licitatii, ar fi avut rude si neamuri in imensa Primarie din Cisnadie.

Nici Peter Heutschy, unul din cei trei asociati si directori ai Kirschbaum, nu vede nici o problema in toata aceasta poveste. Pentru Peter Heutschy nu poate fi vorba de incompatibilitate, din moment ce el a fost in concediu medical in perioada organizarii licitatiei.

„Eu nu am fost activ in acea perioada si nici nu stiu multe detalii despre acest proiect. Am auzit de el, dar nu sunt in tema", declara Heutschy. Cu toate acestea, Heutschy stie ca pentru licitatia la care a participat Kirschbaum au cumparat caietul de sarcini mai multe firme.

Abrambureala bugetului local

Directoarea economica a Primariei, Stela Heutschy, interimara deocamdata, este una dintre cele care a intocmit bugetul local pe acest an. Acesta a fost votat de Consiliul Local, la inceputul lui 2005, ca avand venituri de aproximativ 32 de miliarde de lei.

De retinut ca, in iunie, cand a fost pus in fata consilierilor locali proiectul de hotarare privind aprobarea creditului de la BCR, in anexele respectivului proiect la veniturile bugetului local aparea la capitolul venituri suma de 39 de miliarde de lei vechi.

Iar daca vreun consilier local ar fi stat sa socoteasca ceea ce era trecut pe hartiile puse in fata lui spre votare ar fi vazut ca cele 39 de miliarde nu prea au de unde sa iasa, daca ar fi adunat toate sumele trecute la subcapitole.

Iar pentru cei care au curiozitatea sa consulte, acum, bugetul local al Cisnadiei publicat pe site-ul administratiei locale, va descoperi ca veniturile locale insumeaza, de fapt, 45 de miliarde de lei vechi. De fapt, nici aceasta suma nu este cea corecta.

Potrivit celor spuse de Stela Heutschy, veniturile de la bugetul local reprezinta, de fapt, 49,223 miliarde de lei. Si, ca sa stera toata lumea linistita, nici aceasta suma nu va ramane mult timp batuta in cuie, deoarece in urma unei rectificari de buget, veniturile vor ajunge la peste 52 de miliarde de lei.

Intrebat telefonic despre care este cuantumul veniturilor la bugetul local, viceprimarul Gheorghe Huja a declarat ca nu stie exact si ca va reveni peste jumatate de ora. Care s-a transformat in mai multe ore intregi, fara ca raspunsul sa apara.

Dar care sa fi fost tot substratul acestei degringolade? Conform contractului pentru obtinerea celor doua milioane de euro, rata lunara suportata de bugetul local nu trebuia sa depaseasca 20 la suta din venituri. Or, in varianta initiala a bugetului local, acest lucru nu prea reiesea din contabilitate.

Care contabilitate a fost facuta zob, prin cateva noi adaugiri din condei, in spatele carora nimeni nu spune clar cine sta. Dar se poate banui.

De adaugat aici ca imprumutul are garantia Ministerului Finantelor. Potrivit primarului Cisnadiei, daca cele 20 la suta nu vor putea fi achitate din bugetul local, ele vor fi platite de Guvern. Despre care se stie, de exemplu, cat de „la timp" plateste, pentru Sibiu, lucrarile de la Podul Garii, spre exemplu. Desi, si acolo exista un contract solid redactat.

Locuinte sociale de lux

Daca este sa dam crezare faptului ca birocratia poate ucide orice investitie, sa zicem ca se poate trece cu vederea si peste toate „neregulile" de mai sus. Dar semnele de intrebare se ridica in continuare, pentru ca locuintele sociale preconizate a fi construite la Cisnadie, sunt mai speciale.

Ca sa incurcam mai mult povestea, trebuie spus ca licitatia castigata de Kirschbaum prevedea constructia a 64 de locuinte sociale. Conform proiectului initial, aceste 64 de locuinte ar fi fost impartite in cladiri de tip P+1 (parter si un etaj), in numar de 16, grupate doua cate doua.

Iar ca sa aratam cum de majoritatea consilierilor locali au votat cu ochii inchisi tot ce li s-a varat sub nas, dam un singur exemplu. Viitoarele locuinte sociale numarau chiar si apartamente cu cate cinci camere. Pentru familiile nevoiase, dar numeroase, probabil.

Fiecare apartament va avea centrala termica proprie, gresie, faianta, tot confortul. Cu aceste locuinte sociale, Cisnadia va intra pe primul loc in topul oraselor cu cele mai luxoase locuinte sociale.

Iar daca din Consiliul Local nu s-a tras nici un semnal de alarma cu privire la aceste locuinte sociale, s-a autosesizat firma constructoare. Pentru care a fost acordata o autorizatie de constructie pentru 72 de astfel de locuinte, imparsite nu in 16 vile, ci in 18.

„Vor fi noua apartamente cu o singura camera, noua apartamente cu trei camere, iar restul vor avea cate doua camere", spune primarul Krech. Nu stam sa ne batem capul cum vor fi impartite apartamentele cu trei camere in 18 cladiri, deoarece nici primarul nu pare sa mai stie ce construieste de fapt.

La final, scenariul cu iz de realitate

Povestea este extrem de complicata, imbacsita deja printre acte intocmite rapid si aruncate intr-o stufaraie fara de capat. Ele pot fi consultate de oricine, sustine primarul Krech, dar numai cu un contabil serios alaturi.

Povestea trebuie sa fie descalcita de cei competenti, iar din cercurile din preajma Primariei Cisnadie a fost realizat deja un dosarel serios, ce bate la usile Curtii de Conturi, ale noului DNA si ale Parchetului.

Ramane de vazut care institutie actioneaza mai rapid, deoarece scenariul cusut de surse din interiorul Primariei Cisnadie, pe marginea acestei povesti, poate fi urmat de ani grei de puscarie. Ideea respectivului scenariu se leaga de faptul ca administratia Cisnadiei nu va putea rambursa creditul.

Pana la urma, banca creditoare va scoate la licitatie locuintele construite cu banii dati de aceasta. La licitatie, preturile de pornire vor fi minime. Iar apartamentele vor fi cumparate de cine trebuie. Ca tot au chiar si cinci camere.

Krech s-a saturat

Primarul Krech a aflat de scenariul „furtului" celor doua milioane de euro si spune ca s-a saturat de sicanari. Si ca nu o sa mai candideze la functia pe care o ocupa acum. „Puteti sa scrieti, eu nu mai candidez la aceasta functie.

O duc pana la capat deoarece m-am angajat si o sa o duc la bun sfarsit".

Despre scenariul care curge prin Primaria Cisnadie, reactiile sunt de respingere. Krech da din mana, Heutschy vorbeste de faptul ca primaria poate emite obligatiuni daca nu mai are bani pentru rambursarea creditului.