GAZETA: Daca ar fi sa rederulati filmul vietii dumneavoastra la momentul 1990, ati alege din nou o cariera politica si in administratia publica locala?

Petru Filip: Mi-e greu sa dau un raspuns transant, cred ca viata fiecarui om este marcata de anumite evenimente si momente.

Din punctul de vedere al vietii publice, viata mea a fost marcata de momentul 1991 atunci cand am ajuns sa fie primar si evenimentele ulterioare au facut ca aceasta viata publica, politica si administrativa sa ocupe un loc important in viata mea.

Sigur de multe ori ma gandeam daca in loc de viata publica nu as fi putut face altceva sau nu mi s-ar fi potrivit altceva, decat ceea ce fac in acest moment.

Poate ca cariera didactica ar fi fost o alternativa viabila care mi-ar fi dat satisfactii similare cu cele pe care le poti avea, dar nu intotdeauna le ai, intr-o activitate publica care tine de administratie.

Cand te ocupi de administrarea unui oras si conceptualizezi ca de activitatea ta si a institutiei pe care o conduci depind, fara sa exagerez, multe vieti si dezvoltarea unei comunitati, poti avea si satisfactii.

GAZETA: Care este cea mai mare satisfactie a dumneavoastra in calitate de primar al orasului Oradea si care ar fi cea mai mare deziluzie a dumneavoastra?

Satisfactii am fata de proiectele pe care le-am demarat, proiecte din zona infrastructurii, care iti dau o satisfactie palpabila pentru ca le vezi si pana la urma, in momentul cand nu mai esti in functie, activitatea ta este analizata prin ceea ce material lasi in urma din perioada respectiva.

Aici sunt multe lucruri pozitive pe care nimeni nu le poate contesta. Legat de insatisfactii, sigur ca intotdeauna atunci cand esti intr-o astfel de pozitie si sunt foarte lucruri de facut, intotdeauna ti-ai dori sa faci mai mult. Ti-ai dori sa rezolvi cat mai multe probleme, intr-o perioada cat mai scurta de timp.

Ceea ce nu poti realiza le poti contabiliza ca nerealizari si insatisfactii personale, pentru ca ti-ai dorit sa faci mai mult si nu s-a putut, din motive obiective sau subiective. Este un lucru cert ca lucrezi cu oameni, care si ei se transforma din punct de vedere mental.

Ai vrea sa impui o anumita rigoare sau ordine in institutiile pe care le conduci. Ma refer nu numai la Primarie ci si la alte structuri care prin recul sunt in subordinea ta sau a Consiliului Local.

Lucrurile sunt mult mai complicate, facem parte din aceiasi societate romaneasca aflata in transformare si nu cred ca Primaria sau institutiile care depind de ea fac in vreun fel exceptie. Am aceasta putere de a recunoaste ca in unele situatii se putea face mult mai mult.

A fost o perioada in care am invatat ce inseamna o administratie practicand-o, pentru ca nu a fost cine sa ma invete. Am fost legat si sunt legat de tot ce inseamna administratie si management in administratie.

Cred cu convingere ca Romania nu poate sa progreseze decat in conditiile in care vor exista adevarati manageri in institutiile publice, incepand de la primul ministru, ministrii si terminand cu directorii de scoala sau cu directorii de spital.

Doar prin existenta acestor manageri vom putea sa depasim crizele din societatea romaneasca care sunt legate de balbaiala cauzata de un prost management.

GAZETA: Cum o sa arate Oradea la finele mandatului dumneavoastra de primar?

Cred ca Oradea va arata mult mai bine decat astazi, cand lucrarile in derulare creaza o stare de disconfort si de nemultumire. Realizarea acestor proiecte de anvergura costa timp, munca si implicarea a multor actori.

Cand se finalizeaza aceste lucrari, omul uita cum a fost inainte si are senzatia ca asa a fost intotdeauna iar cand are ceva mai bun i se pare firesc sa fie asa. Acest lucru nu se poate face decat cu nemultumiri si cu nervi in conditiile in care firmele ce lucreaza in domeniul public lucreaza asa cum lucreaza.

Toate problemele ridicate de media sau de omul de pe strada sunt normale si justificate. Pentru mine, a fost important sa privesc perspectiva si nu imediatul, a fost o strategie pe care mi-am propus-o ca abordare. Cred ca Oradea este un exemplu pozitiv din punctul de vedere al dezvoltarii.

Cred ca Oradea va fi la finalul acestui mandat cu o infrastructura mult mai buna decat cea pe care a avut-o in anul 2000.

De la drumurile noi, pana la aleile dintre blocuri care au fost lasate asa de cand s-a construit respectivele cartiere ori iluminatul orasului care este pana la urma un act de civilizatie pe care orice comunitate si-l doreste.

Sunt multe proiecte ce se afla in derulare de la amenajarea malurilor Crisului, la construirea de baze sportive, la amenajarea de spatii verzi, la inlocuirea canalizarii, la achizitionarea de autobuze noi sau o statie de epurare noua.

Sunt convins ca oricine va veni in 2008 in aceasta institutie, nu va veni intr-un loc nepregatit sa continuie aceste proiecte.

GAZETA: La momentul de cumpana 2008, va mai exista o candidatura a lui Petru Filip pentru Primaria Oradea?

Intrebarea este logica. Sigur ca orice om dupa trei mandate isi pune problema chiar de bun simt daca orasul il va mai suporta sa fie primar inca un mandat. Eu sunt un om logic si concret ca sa realizez ca indiferent de bine faci lucrurile, sa nu apara o uzura in actul de conducere.

O uzura de imagine, de functionare, a ta si a institutiei pe care o conduci chiar si in relatia cu comunitatea. Aici voi vedea la momentul respectiv daca va fi momentul sa ma retrag si sa las pe altcineva in locul meu. Sau poate ca comunitatea ma va mandata sa continui inca patru ani in calitatea de primar.

Va fi un moment de cumpana si pentru mine. Este putin mai complicat sa fac acum predictii, mai ales ca realitatile din Romania de azi sunt foarte volatile cu o viteza de schimbare de la o zi la alta sau de la o saptamana la alta.

Asa ca este greu de spus ce se va intampla peste doi ani, prin prisma modului in care vezi azi realitatea.

GAZETA: Caracterizati cu primul cuvant care va vine in minte politicienii locali:

Kiss Alexandru – pragmatic

Ilie Bolojan – rigid

Gavrila Ghilea – linistit

Mihai Bar – ma abtin

Mircea Matei – promitator

Alexandru Retegan – nu stiu

Cornel Popa – parlamentar

Paul Magheru – profesor

Mihai Groza – ambitios

Teodor Maghiar – puternic