In ultimul raport al Departamentului de Stat despre libertatea religioasa in Romania, intocmit de Biroul pentru Democratie, Drepturile Omului si Munca, remis publicitatii pe 8 noiembrie, se arata ca vechile probleme in privinta libertatii religioase treneaza, iar Biserica Ortodoxa Romana, sub motivul majoritatii confesionale, se bucura in continuare de un regim special, ce afecteaza direct sau indirect minoritatile religioase. Problema cea mai fierbinte din raport este, la fel ca in anii trecuti, cea privind respectarea drepturilor Bisericii Greco-Catolice.
Intr-un spatiu amplu, raportul mentioneaza, printr-o serie de exemple, incapacitatea sau ignoranta Statului si a Bisericii Ortodoxe de a rezolva problema vechiului patrimoniu greco-catolic, mizand pe tergiversarea la infinit a cererilor si amanarilor.
"Guvernul nu a aprobat o legislatie pentru retrocedarea catre Biserica Greco-Catolica a bisericilor si proprietatilor ecleziale transferate de comunisti Bisericii Ortodoxe in 1948 si nici nu arata ca ar dori sa faca asa ceva", se specifica in partea introductiva a raportului leagat de libertatea religioasa in Romania.
Cu toate ca, in 2002, Parlamentul a aprobat legea privind restituirea bunurilor si proprietatilor cultelor confiscate de regimul comunist, legiuitorii au adaugat o nota textului normativ, legat de faptul ca acesta nu se aplica vechilor lacasuri de cult ale Bisericii Greco-Catolice detinute astazi de ortodocsi, fapt ce se repercuteaza asupra comunitatilor de credinciosi greco-catolici obligati sa oficieze slujbele in locuri publice (scoli, camine culturale, sali de specatcole) ori in aer liber.
Tot aici este inclusa si observatia privind tergiversarile si piedicile impuse de Biserica Ortodoxa Romana, cu exceptia mitropolitului Banatului, IPSS Nicolae Corneanu, privind retrocedarea vechilor lacasuri de cult greco-catolic primite de la stat, in urma interzicerii Bisericii Romane Unite in decembrie 1948 .
Ortodoxia, confesiunea cea mai favorizata
Desi Constitutia Romaniei prevede libertatea religiei, autoritatile guvernamentale exercita, in continuare, considerabile influente privind viata religioasa, printr-o serie de decrete si legi. La fel, Biserica Ortodoxa, din pozitia de confesiune dominanta (86,8% din cadrul populatiei), exercita o substantiala influenta in randul locuitorilor, precum si in randul oamenilor politici.
De asemenea, in raport se precizeaza ca liderii religiosi joca si un rol politic important. In particular, ierarhi ortodocsi se afiseaza ostentativ alaturi de influente figuri politice, iar, adeseori, in discursurile lor se gasesc pasaje cu promisiuni de natura politica ori de sustinere a unor lideri politici.
Desi nu exista inca o lege impotriva prozelitismului religios, precum si faptul ca inca nu exista o noua lege a cultelor, Romania avand vigoare doar acel act normativ decretat de autoritatile comuniste in 1948, sub masca acestei lacune, factori BOR exercita anume presiuni asupra minoritatilor religioase, acuzandu-le ca, in activitatile depuse, urmaresc convertirea unui numar considerabil de credinciosi ortodocsi. Insa BOR este confesiunea ce primeste cele mai substantiale fonduri guvernamentale, aproximativ 9 milioane de dolari, fata doar 970 de mii dolari primiti de romano-catolici sau 180 de mii reveniti greco-catolicilor.
La fel, si prezenta atot-dominanta in scoli si universitati, prin profesorii de religie si preoti, ori in cadrul armatei sau penitenciare, prin capelanii militari sau preoti-misionari detasati in aceste institutii ale statului roman. Sunt amintite "plangeri credibile" despre faptul ca doar preotii ortodocsi sunt primiti in spitale, case de copii, azile de batrani.
Dialog surd
Raportul include informatii despre Comisia mixta de dialog dintre ortodocsi si greco-catolici, cu rezultate deloc semnificative, din care, in decursul anului trecut, partea ortodoxa s-a retras pana cand Biserica Greco-Catolica se va decide sa nu mai apeleze in justitie la recuperarea vechilor lacasuri de cult, astazi detinute de catre BOR .
Este amintit faptul ca, in luna iunie 2005, premierul Popescu Tariceanu a discutat despre proprietatile greco-catolice cu Patriarhul Teoctist, care a promis restituirea catedralelor din Oradea si Gherla, ramase inca neclare.
Situatia la Oradea intre timp s-a clarificat, pe 20 noiembrie, cu ocazia sarbatorii Intrarea Maicii Domnului in templu, vechea catedrala Sfantul Nicolae va reveni Episcopiei greco-catolice oradene.
Este amintit si memorandumul greco-catolicilor prin care cereau rezolvarea retrocedarii patrimoniului Bisericii lor, la care a raspuns doar actualul Secretarul de Stat pentru Culte, cu o trimitere discreta la Comisia de dialog, motivand ca problema este una complexa si sensibila.
Deasupra legii
Intre timp, partea ortodoxa a inceput o campanie de demolare a vechilor biserici greco-catolice, pentru a fi reconstruite lacasuri noi pe locul acestora, amintind astfel, cazurile de la Vadu Izei (Maramures), Baisoara, Tritenii de Jos, Urca (Cluj), Ungheni (Mures), Smig (Sibiu), Craiova (Dolj).
De asemenea, este amintit si cazul Manastrii Nicula, fost lacas de cult greco-catolic detinut de ortodocsi, care au inceput sa construiasca un nou ansamblu monahal in imediata apropiere a vechii biserici. In cazul din comuna valceana Pesceana, sunt evidentiate abuzurile si colaborarea autoritatilor de stat cu cele ortodoxe pentru intimidarea greco-catolicilor.
Un alt exemplu este cel din Sapanta, unde greco-catolicii au decis sa renunte la cererea de retrocedare a bisericii si sa isi construiasca una noua, preotul ortodox continua sa isi foloseasca influenta pentru a impiedica planurile de constructie a unui nou lacas de cult grec-catolic.
Tensiuni similare continua in Certeze (Satu Mare), la Bixad, unde ortodocsii refuza se elibereze spatiul vechii manastiri, castigate in instanta de catre greco-catolici. Raportul american evidentiaza "strategiile" locale ale preotilor ortodocsi, care slujesc in localitatile in care se afla doua biserici, dintre care una a apartinut cultului greco-catolic.
Ori tin slujbele religioase, alternativ, in ambele biserici, ori tin biserica ortodoxa inchisa si slujesc doar in cea fosta greco-catolica sau se infiinteaza o a doua parohie ortodoxa in localitate.
Un astfel de caz, mentionat de raport, se petrece in Satu Mare, unde, dupa ce greco-catolicii au castigat in instanta biserica, ortodocsii au deschis o noua parohie, cerand rejudecarea procesului cu noua parohie, doar pentru a trage de timp. Biserica Ortodoxa este adeseori deasupra legii, dupa cum o arata o serie de cazuri citate in respectivul raport.
Desi statul a decis retrocedarea unor biserici, institutiile abilitate nu pun in executie decizia judecatoreasca, datorita unor presiuni venite, pe diferite cai, din partea ortodoxa.
