Sunt greu de catalogat declaratiile fostului sef al Conventiei Democratice. Sunt atat de false, incat si manipularile din timpul guvernarii pesediste par copilarii fata de cele rostite de ex-presedintele Constantinescu.

Fostul om politic care se visa lider regional sustine nici mai mult, nici mai putin, ca „nu am fost in sistem, nu am avut relatii cu el, nu am fost santajat" iar „Basescu este vasalul sistemului ticalosit pentru ca a fost finantat de acesta".

Pe cale de consecinta, prima intrebare de bun simt al oricarui observator a vietii politice este de ce, inainte de alegerile din 2000, daca nu a fost santajat de „sistemul ticalosit", Emil Constantinescu a declarat „am fost invins de sistem", a renuntat la cursa electorala si a aruncat PNTCD si mostenirea lui Coposu la cosul de gunoi al istoriei.

Fapt scump platit de taranisti, care nu si-au revenit nici in acest moment din soc si sunt putine semnale ca o vor face. Duplicitatea este evidenta.

Sa nu uitam ca si Constantinescu s-a bazat pe sefii serviciilor secrete, Costin Georgescu si Catalin Harnagea, dar nu a avut vointa politica si putinta de a face procesul comunismului, ideea calauzitoare a PNTCD, sa curete aparatul de stat de fostii securisti si sa eradicheze coruptia din mediile economic si politic.

Constantinescu a venit la putere pe cel mai mare val de simpatie din istoria postcomunista in fruntea singurei constructii politice, CDR, care a reusit sa invinga FSN - PDSR. Tocmai de aceea, pentru ca a promis curatenie morala in balconul din Piata Universitatii – „urmeaza sa ne sacrificam noi", Constantinescu a dezamagit enorm si este la periferia politicii, in penumbra.

Dupa atatia ani, este evident ca stucturile informative l-au dominat, l-au „jucat" cum au vrut. Avea o falsa putere. Declaratiile sale recente sunt una din paginile hilare ale politicii de tip Dambovita.

ZIUA a reprodus aceste declaratii si pentru ca ele contineau un atac la adresa actualului presedinte, fost coleg de coalitie cu Emil Constantinescu. Fostul presedinte nu poate uita cum Basescu i-a torpilat constructia politica si i-a blocat Guvernul. Resentimentele lui Constantinescu sunt evidente si e penibil sa vedem ca nu am avut de a face cu un om de stat ci cu un mediocru politician.

Gesturi ca cele ale fostului cancelar al Germaniei Schroeder, care a fost primul care a felicitat-o pe „Doamna de fier II", noul cancelar Merkel sunt inexistente in viata politica autohtona.

In loc ca Emil Constantinescu sa lupte cu Ion Iliescu, sa piarda barbateste in turul doi, sa dovedeasca capacitate democratica si sa introduca PNTCD in Parlament, el a preferat sa se retraga, rusinos. Apoi, dreapta a concurat penibil intre ea, cu Roman, Stolojan si Isarescu adversari electorali, in timp ce Iliescu ranjea victorios la orgoliile distructive care dominau puterea de atunci.

Lectia declaratiilor lui Emil Constantinescu? Morala este inexistenta in politica, aceasta clasa politica este exact chipul Romaniei profunde, iar patania CDR este pe cale sa se intample din nou in cazul PNL - PD.

Si Alianta este la un pas sa esueze, asa cum releva sondajele Insomar si ale Fundatiei pentru o Societate Deschisa, iar, daca se va continua cu atacuri de ambele parti, vom asista la inca o dezintegrare a spectrului de dreapta.

Este incredibil ca, dupa 15 ani de politica postcomunista, stanga sa fie coagulata intr-un PSD oligarhic, functional si in crestere, iar asa zisa dreapta sa clacheze din nou, singura. Falimentul Constantinescu e pe cale sa se repete. Nota de plata o achitam, inca o data, noi.