In urma cu doua sute de ani s-ar fi chemat prin tulnice si foruri aprinse pe munti. Azi, motii, cel putin cei bihoreni, par sa nu se mai auda intre ei. Sunt aproape trei ani de cand motii din judetele Cluj, Alba si Hunedoara si-au facut sindicate rurale. La noi nu misca nimeni.
Lipsa de reprezentare
Exasperat de aceasta lentoare care, zice el, "tinde sa devina emblematica pentru bihoreni", Florian Budea, presedintele Sindicatului "Libertatea" e decis sa schimbe ceva. Liderul muncitorilor de la fabrica Elmoberom din Beius spune ca e gata sa se ocupe de reprezentarea motilor bihoreni.
"Avand un sindicat al lor, locuitorii satelor de moti vor putea negocia, prin reprezentantii lor, cu autoritatile locale, cu cele judetene si, prin federatiile sindicale, chiar la nivel national", explica Budea. El crede ca, fiind constituiti intr-un sindicat, motii vor putea prezenta si sustine proiecte vitale pentru Muntii Apuseni.
"Protectia padurilor, dezvoltarea turismului si a infrastructurii ar trebui sa fie primele pe lista lor de prioritati. S-o spunem sincer, nu-i cine sa le promoveze. Motii sufera din pricina lipsei de reprezentare".
Padurea e a mafiei
Liderul sindicalistilor din industria lemnului sustine ca motii par sa nu inteleaga cat sunt amenintati. "Mafia lemnului face legea in munti. Diversi afaceristi, veniti din alte judete si din alte tari, taie cele mai bune parchete. In curand motii vor ajunge sa piarda pana si padurea, cea care le asigura existenta.
E vital pentru moti sa aiba un cuvant de spus in exploatarea unor anumite sectoare. Ei stiu sa exploateze rational, sa protejeze si sa sadeasca padurea".
Florian Budea spune ca pana si de Legea Motilor au profitat doar cei care stiu sa se invarta. "La oameni nu s-a simtit nimic. Oamenii cu bani au profitat insa deplin de pe urma zonelor defavorizate".
Mesaj
Traind departe de lume, in muntii lor, motii sunt invatati sa faca fata greutatilor. Acolo timpul pare ca a incremenit, multe din drumuri sunt la fel ca acum un veac, apa e luata tot din izvor, curentul electric n-a ajuns inca peste tot.
"Eu vreau sa-i chem pe moti sa se ajute singuri. Nu trebuie decat sa se adune 15-20 de oameni dornici sa-i reprezinte pe moti. De indrumare, de statutul sindicatului si de legalizarea asociatiei ma voi ocupa eu", se angajeaza Budea.
"Motii ar trebui sa inteleaga ca asocierea e singura cale prin care isi pot obtine si pastra fiinta si drepturile castigate de eroii lor", insista liderul sindical.
Ce-ar mai fi de facut? Sa se gaseasca o mana de oameni care sa spuna, asemeni lui Iancu: "No, hai!".
Jalba motilor
In 2003, la prima sedinta a Sindicatului Motilor a fost stabilita o serie de obiective ramase pana azi la stadiul de deziderat: repararea drumurilor, obtinerea unui "bon de padure" care sa asigure fiecarei familii minim 4 mc de masa lemnoasa pe an, sprijin pentru mici afaceri in domeniul agroturismului...
Legea Motilor, nr. 144/2000, este dupa ani de zile mai mult litera moarta. Actul ce confera o serie de drepturi "persoanelor care au domiciliul in localitatile rurale din zonele montane" spune ca fiecare familie de moti ar trebui sa primeasca 10 metri cub de lemn, pe picior, anual, pentru prelucrarea in produse finite si semifinite.
Alte prevederi spun ca motii ar trebui sa primeasca 25 metri cubi, pe familie, pentru construirea unei case si dreptul de a-si paste caii, in mod gratuit, pe pasunile localitatilor pe care le tranziteaza.
Sindicalist batran
Florian Budea face "munca sindicala" din 1992. Beiusanul e vicepresedinte al Confederatiei Sindicatelor Democratice din Romania si consilier local PRM. Budea a organizat cea mai lunga greva a muncitorilor din industria lemnului.
In 1998, angajatii fabricii de mobila din Beius au intrerupt lucrul pentru cinci zile. Tot el a scos in strada aproape 1.500 de beiuseni, intr-o manifestatie impotriva coruptiei, desfasurata in orasul de pe Crisul Negru.
