Tirgurile cu vinzare sint din ce in ce mai cautate de comercianti pentru ca reprezinta o sansa nemaipomenita de a vinde produse de proasta calitate. Desi aceste manifestari se desfasoara in "buricul tirgului", finantistii nu sint interesati de faptul ca nu se elibereaza bonuri fiscale, iar evaziunea "e in floare". Organizatorii isi burdusesc buzunarele cu banii proveniti de la participanti si nici macar nu stiu ce prevede legislatia.

Anul trecut, Iasul a fost sufocat de tirguri cu produse textile, incaltaminte, blanuri, confectii, lenjerie, marochinarie, cele mai multe dintre acestea fiind gazduite la Palatul Culturii. Incepind cu 2006, se preconizeaza ca astfel de manifestari expozitionale vor fi organizate in fiecare luna.

"Progresul", aparent laudabil, incurajeaza in realitate o practica ilegala, cea a vinzarilor frauduloase.

Sa luam de exemplu ultimul tirg organizat la Iasi: "Confintex" a fost considerat unul dintre cele mai mari tirguri de articole de imbracaminte, incaltaminte si accesorii, reunind peste 100 de firme participante (din majoritatea zonelor tarii). Manifestarea a fost organizata de catre "Federatia Patronala din Industria Usoara" - FEPAIUS si SC "Expoconfintex" SA.

Pe durata celor cinci zile, numarul celor care s-au perindat, dar au si cumparat produse de la firmele expozante, a depasit 15.000. "Numai in primele trei zile am avut 10.000 de vizitatori, situatie intilnita si la editiile anterioare. Sintem foarte multumiti de succesul inregistrat.

La Iasi, vom fi prezenti pentru a V-a editie "Confintex" in a doua parte a lunii iunie a anului viitor", a declarat cu entuziasm domnul Aurelientu Popescu, presedintele FEPAIUS.

Am vizitat si noi tirgul si am constatat ca se circula foarte foarte greu pe culoarele Palatului Culturii. Am surprins, in ansamblu, ceea ce se poate numi "febra" cumparaturilor... sau a vinzarilor. Si am surprins totodata imaginea evaziunii fiscale in masa, nu in bazar si nici la poalele Cetatuii, ci in buricul tirgului, la doi pasi de sediul Finantelor Publice.

Cistiguri "negre" de sute de miliarde de lei

Doamna Cornelia Nagy, presedintele Uniunii Comerciantilor din Industria Usoara, estimeaza ca, la un astfel de tirg, cistigurile comerciantilor se pot ridica pina la cinci miliarde de lei. "Cistigurile variaza in functie de locatia tirgului, de numarul participantilor, de calitatea produselor prezentate si de mediatizarea evenimentului.

Oricum, cistigul minim se situeaza in jurul cifrei de un miliard lei, in timp ce incasarile peste medie (considerate multumitoare) oscileaza intre 3 si 5 miliarde lei", a precizat doamna Cornelia Nagy.

Un calcul simplu ne arata ca firmele participante la un tirg "de succes" (cum a fost cea de a IV-a editie "Confintex") reusesc sa "fenteze" statul cu o suma ce poate ajunge la 950 milioane lei, daca luam in calcul numai TVA neinregistrata pentru marfa vinduta.

Daca ar fi sa facem o estimare, numai in Iasi sint organizate anual aproximativ 4 tirguri cu profil de confectii si incaltaminte, iar in celelalte resedinte de judet ale tarii cam tot atitea. Daca presupunem ca in fiecare an se desfasoara aproximativ 160 de tirguri de textile la nivel national, rezulta ca firmele expozante inregistreaza incasari de pina la 800 miliarde de lei. Totul fara facturi, fara chitante sau bonuri fiscale.

Consumatorul, vinovat de ilegalitatile vinzatorilor!

Faptul ca statul nu isi incaseaza taxele si impozitele aferente unor astfel de tirguri s-ar putea sa nu prezinte interes pentru consumatorii de rind, care nu au o idee foarte clara asupra notiunii de buget de stat. Fenomenul devine insa mult mai captivant in momentul in care cel care cumpara un produs constata ca a platit o suma consistenta pentru un produs de slaba calitate.

Mai mult, el nici nu-si poate recupera banii, deoarece, in lipsa bonului fiscal, cumparatorul nu poate reclama fabricantul sau vinzatorul la Oficiul pentru Protectia Cumparatorului. Cazurile in care cumparatorii de la tirgurile de textile s-au "fript" dupa aceasta reteta nu sunt putine.

Interesanta este insa usurinta cu care clientii "patiti" se resemneaza. Si mai interesanta este atitudinea autoritatilor si organizatorilor acestor manifestari. Indiferenta totala...

"Noi ii instruim pe participanti"

Domnul Aureliantu Popescu, presedintele FEPAIUS, a aruncat vina in "ograda" cumparatorilor si a firmelor participante. "Cel ce cumpara trebuie sa solicite si sa pastreze bonul fiscal pina la iesirea din magazin", a invocat Aureliantu Popescu mult-vehiculata fraza afisata in spatiile comerciale.

Dintr-un respect profund fata de lege, la tirgul organizat de FEPAIUS (mai exact la etajul I al Palatului) a fost lipita pe un perete o hirtie A4 care atentiona cumparatorii: "Pastrati bonul fiscal pina la iesirea din magazin".

Care magazin? Palatul Culturii? Si apoi de unde sa iei bon fiscal daca nu exista case de marcat? Raspunsurile le ofera acelasi domn Popescu: "Daca vinzatorul nu are casa de marcat, atunci cumparatorul ar trebui sa renunte sa mai cumpere respectivul produs.

Noi facem la fiecare tirg un mic instructaj participantilor, unde le spunem ca prezenta casei de marcat si vinzarea produselor insotite de bon fiscal sint obligatorii. Faptul ca ei nu respecta legea nu ne incrimineaza pe noi, organizatorii".

Singura societate comerciala care a avut casa de marcat la acest tirg a fost "Diamant Group" Bucuresti, insa nu era utilizata. Casa de marcat era pur si simplu expusa printre celelelalte produse comercializate, fara a fi alimentata cu energie electrica.

In doar zece minute cit am stat in fata standului SC "Credo" SRL din Bucuresti s-au facut vinzari de peste un milion de lei, insa nici un produs nu a fost insotit de bon fiscal. Aceasta, cu toate ca afisul cu "Pastrati bonul fiscal pina la iesirea din magazin" de care am mentionat anterior era situat exact in fata standului firmei din Bucuresti.

La intrebarea legata de casa de marcat, Madalina Sauciuc, una din reprezentantele firmei, ne-a raspuns senin: "Am facut vinzari mari, sintem multumiti de tirg, de numarul de vizitatori. Sigur vom veni si la editiile viitoare. Atunci poate vom avea si casa de marcat".

"Imi spuneti si mie ce raspuns va dau cei de la Finante"

Foarte multi comercianti sustin ca in cazul tirgurilor si expozitiilor cu vinzare aglomeratia este atit de mare incit eliberarea bonului fiscal este imposibila. "Nu vedeti, am peste 10 persoane intr-un stand de opt metri patrati! Trebuie sa fiu atenta la marfa, trebuie sa dau omului restul corect si sa-l servesc prompt.

Nu mai este timp si pentru eliberarea bonului fiscal", se precipita una dintre reprezentantele unei firme expozante.

Cornelia Nagy, presedintele comerciantilor din industria usoara, are o mica nelamurire cu privire la obligativitatea prezentei caselor de marcat la aceste tirguri si expozitii cu vinzare. "Eu nu am auzit de o astfel de lege, dar daca vorbiti cu cei de la Finante, va rog sa imi comunicati si mie ce spun, pentru ca ma intereseaza.

Am auzit ca ar fi case de marcat care sint fiscalizate pentru astfel de tirguri si expozitii, dar nu sint foarte sigura de aceasta informatie", ne-a spus Cornelia Nagy.

Legea-i clara si nu-i apara pe comercianti

Am expus situatia celor de la Directia Generala a Finantelor Publice Judetene Iasi, iar raspunsul a fost unul transant: "Casele de marcat sint fiscalizate pe firma si nu pe o locatie anume, legislatia este foarte clara. Deci, in cazul participarii la astfel de tirguri si expozitii, comerciantul isi poate transporta propria casa de marcat.

Este o aberatie afirmatia ca ar exista case de marcat fiscalizate special pentru astfel de evenimente", a precizat domnul Maria Taran, purtator de cuvint la Directia Generala a Finantelor Publice Judetene Iasi.

Pe de alta parte, doamna Maria Taran a afirmat ca in mod intentionat casele de marcat nu sint transportate la tirguri si expozitii cu vinzare, pentru a se putea vinde loturi de produse la o calitate inferioara. "Asa se explica ca, in magazine, produsele aceleiasi firme cu stand la tirg sint de o calitate mai buna.

In magazin, exista o casa de marcat, se elibereaza un bon fiscal, se da un certificat de garantie. Pe cind la tirguri, nimic din toate acestea nu se intimpla", a mai completat purtatorul de cuvint al DGFPJ Iasi.

Pozitia autoritatii fiscale, asa cum era de asteptat, a exprimat intentia de a elimina aceasta practica ilegala de vinzare, fiind preconizata intensificarea controalelor in cadrul manifestarilor expozitionale.

Urmarea? Cu ocazia Sarbatorilor de iarna, Palatul Culturii din Iasi a gazduit un tirg de profil organizat de Camera de Comert si Industrie Iasi. Organizatorii au sustinut cu tarie ca toti participantii la tirg au produse de buna calitate. Ca de obicei, casele de marcat au lipsit. Nici urma de controale...