Desfiintarea magazinelor duty-free din Bihor si mai ales cele din perimetrul Vamii Bors pare sa fi devenit o chestiune de orgoliu pentru Sebastian Bodu, seful Autoritatii Nationale de Administrare Fiscala (ANAF).

Acesta a declarat recent ca, in scurt timp, proiectul de lege initiat de ANAF de scoatere a acestora in afara legii, proiect respins initial de Guvern, va ajunge din nou in discutia Parlamentului.

Actul normativ asteapta acum aprobarea Ministerului Justitiei si a fost aprobat deja de Ministerul Finantelor Publice, in calitate de initiator oficial al legii. Din declaratiile lui Bodu, reiese ca duty-free-urile vor fi, aproape sigur, desfiintate in aceasta primavara.

Motivul invocat acum de seful ANAF a contrariat chiar si inalti functionari de stat si a fost pus pe tapet pentru prima oara de cand acesta a declarat razboi pe fata magazinelor care functioneaza in zona libera de pe frontiera Romaniei cu tarile vecine.

Presiuni ungare

Sebastian Bodu a fost prezent joia trecuta intr-o vizita oficiala la Cluj-Napoca, ocazie cu care a lansat o noua afirmatie care a aratat opiniei publice ca s-a redeschis conflictul dintre Guvern si comerciantii din reteaua de magazine duty-free.

Bodu a afirmat ca intentia de eliminare a comertului de pe frontiere cu produse scutite de o serie de taxe totul a capatat acum un alt substrat.

"Ungaria ne preseaza", a sustinut seful ANAF, reclamand faptul ca exista tot mai multe semnale primite din partea autoritatilor maghiare in care se arata ca produsele cumparate din magazinele duty-free ajung pe pietele ungare, alimentand astfel contrabanda cu alcool si tigari.

In consecinta, ANAF a intocmit un proiect de lege, aprobat deja de Ministerul Finantelor Publice si se asteapta acum acordul Ministerului Justitiei pentru ca magazinele duty-free de pe granite sa fie scoase in afara legii.

Bodu a confirmat oficial ca cel mai nevralgic punct, din aceasta perspectiva, este Vama Bors, cel mai important punct de tranzit al frontierei din nord-vestul Romaniei. "Zona cea mai problematica este portiunea de granita din judetul Bihor", a spus Sebastian Bodu.

Seful Fiscului a admis, totusi, ca magazinele cu acest profil din aeroporturile internationale vor fi exceptate de la prevederile acestei legi care mai are putin si va intra spre adoptare in Parlament. "Nu cred intr-o supra-reglementare a acestei practici, ci sunt pentru desfiintarea magazinelor", a declarat franc Sebastian Bodu.

Afirmatii contradictorii

Declaratia lui Bodu in ceea ce priveste o presupusa tensionare a relatiilor romano-maghiare la nivel de varf pe marginea faptului ca in Ungaria contrabanda infloreste din cauza magazinelor duty-free de pe frontiera cu Romania a facut valuri chiar si in sanul institutiei pe care acesta o conduce.

Purtatorul de cuvant al ANAF, Dorin Tiganas, sustine ferm ca nici nu a auzit de nici un fel de proteste ale autoritatilor ungare. "Acum aud pentru prima data", a declarat Tiganas.

Pe de alta parte, consilierul pe probleme de imagine al ministrului finantelor publice, reprezentant al Biroului Mass-Media din cadrul Ministerului Finantelor Publice, Stelian Negrea, nu a putut confirma ieri respingerea proiectului respectiv. "Nu sunt prea familiarizat cu presa din provincie", a explicat telefonic Negrea.

Surse neoficiale acrediteaza ideea ca afirmatiile lui Bodu sunt doar speculatii menite sa ii sustina propriile intentii de eliminare a comerciantilor proprietari de magazine duty-free din perimetrul vamilor rutiere de pe toata frontiera Romaniei cu statele vecine.

Aceleasi surse spun ca este foarte posibil ca seful ANAF sa fi interpretat, voit, altfel problema, preluind trunchiat ceea ce i-a convenit din discutiile de lucru purtate de oficialii vamali din Ungaria cu partea romana, si in care maghiarii a pus de cateva ori problema traficului de tigari si alcool cumparate de cetateni unguri din magazinele duty-free existente in mai toate vamile Romaniei cu Ungaria. Numai ca, aceeasi problema a contrabandei o are si Romania, la fel ca si tara vecina. Deci, argumentul lui Bodu ca ungurii fac presiuni asociind eliminarea contrabandei din tara lor cu eliminarea duty-free-urilor nu prea sta in picioare.

Mai mult, aceleasi voci sustin ca Sebastian Bodu a aruncat pisica in curtea Directiei Regionale Vamale Oradea (care are arondate vamile din Bihor, Satu Mare si Maramures) pentru ca Bihorul este cel mai vizat judet de pe frontiera Romaniei cu Ungaria din punct de vedere al contrabandei cu tigari, lucru demonstrat si de capturile de proportii facute de vamesii si politistii de frontiera bihoreni in ultimii trei ani. Oricare ar fi adevarul, este aproape clar ca seful Fiscului gaseste orice fel de sustineri ale intentiei sale de trecere in ilegalitate a comertului duty-free din vamile rutiere.

De neinteles este si faptul ca Bodu a blamat fara echivoc Bihorul, unde functioneaza noua magazine duty-free, in vamile rutiere Salonta, (3) Bors (4) si Valea lui Mihai (2).

Asta, cu toate ca in vamile Varsand si Nadlac, din judetul Arad, numarul magazinelor duty-free il depasesc pe cel din Bihor deci, cel putin teoretic, acestea ar putea fi varful de lance in alimentarea contrabandei cu tigari si alcool in Ungaria.

In total, in vamile rutiere de pe granita Romaniei cu Ungaria functioneaza peste 30 de magazine de tip duty-free.

Diktat UE

Un lucru este cert - Uniunea Europeana (UE) a pus piciorul in prag: de la 1 ianuarie 2007, In Romania nu vor mai exista magazine in regim duty-free.

Magazinele duty-free reprezinta o afacere mai mult decat profitabila pentru romanii care isi fac cumparaturile in vama, unde produsele costa cu cel putin 25-30% mai putin decat pe piata romaneasca de profil. De asemenea, calitatea acestora este net superioara fata de cele care se gasesc la orice alimentara.

Toate aceste beneficii vor fi insa pierdute din 2007, an pana la care Romania trebuie sa se alinieze standardelor impuse de UE.

Potrivit acordurilor incheiate cu Uniunea Europeana, magazinele in regim duty-free vor trebui sa isi inceteze functionarea.

In acest sens, ministrul de Interne, Vasile Blaga, a avertizat inca de la finele anului trecut asupra intretinerii activitatilor infractionale desfasurate prin intermediul sau in jurul acestor magazine cu un statut aparte.

O pozitie asemanatoarea in aceasta privinta o are si ministrul Justitiei, Monica Macovei, si presedintele Agentiei Nationale pentru Administrare Fiscala (ANAF), Sebastian Bodu.

Acestia sunt de parere ca desfiintarea magazinelor in regim duty-free nu ar face altceva decat sa diminueze infractionalitatea economico-financiara si ar contribui la desfiintarea contrabandei de la punctele de trecere a frontierei.

Oricum, partea romana s-a trezit la spartul targului, intrucat in toate vamile rutiere ale statelor din Uniunea Europeana nu exista acest gen de magazine.

Evaziune duty-free

Problema desfiintarii magazinelor duty-free a fost adusa in discutie chiar si de presedintele Traian Basescu.

La sedinta de evaluare a activitatii Politiei Romane pe anul 2005, Basescu a declarat ca a cerut politistilor inchiderea duty-free-urilor inca din vara anului trecut, lucru care nu s-a materializat pana acum.

Mai mult, Basescu a numit magazinele "guri de distributie si de evaziune fiscala in ambele sensuri, si catre piata interna, si catre piata externa a UE".

In luna octombrie 2005, Sebastian Bodu a propus autoritatilor sa inaspreasca conditiile de autorizare a activitatii in regim duty-free sau sa elimine magazinele din anumite zone, tocmai pentru a stopa eventualele surse de evaziune fiscala.

In opinia lui Bodu, comercializarea marfurilor cu amanuntul in sistem duty-free ar fi trebuit sa se poata efectua doar prin magazine autorizate, in cateva puncte terestre si navale de trecere a frontierei de stat, la bordul aeronavelor care efectueaza curse in trafic extern de pasageri, precum si in magazinele duty-free diplomatice.

Regula de dreapta

Agentii economici interesati sa comercializeze marfuri cu amanuntul in regim duty-free trebuiau sa respecte prevederile legale impuse de Ordonanta de Urgenta a Guvernului (OUG) nr. 104/2002 privind regimul vamal al marfurilor comercializate in regim duty-free si prevederile Legii nr. 132/2003: "Comercializarea marfurilor in regim duty-free se face prin: magazinele duty-free amplasate numai pe partea dreapta a sensului de iesire din tara, in punctele de trecere a frontierei de stat, terestre si navale, dupa locurile stabilite pentru efectuarea controlului vamal.

Magazinele sunt pentru servirea in exclusivitate a reprezentantilor diplomatici si a personalului acestora, iar la bordul aeronavelor care efectueaza curse in trafic extern de pasageri, in exclusivitate pentru persoanele care calatoresc avand o destinatie internationala".

Birocratie romaneasca

Mai mult, aceeasi OUG nr. 104/ 2002 si aceeasi Lege nr. 132/2003 impuneau ca pentru a obtine autorizatia de comercializare a marfurilor in regim duty-free la bordul avioanelor, comerciantii sa treaca prin alte furci caudine: acte constitutive ale persoanei juridice solicitante si avizul biroului vamal privind asigurarea conditiilor legale de organizare, functionare si supraveghere vamala a depozitului pentru marfurile care vor fi destinate comercializarii in regim duty-free la bordul aeronavelor care efectueaza curse in trafic extern de pasageri, contractul de asociere cu Societatea Comerciala Compania Nationala de Transporturi Aeriene Romane S.A.

(TAROM) sau contractul de aprovizionare a aeronavelor incheiat cu companiile aeriene autorizate sa desfasoare curse in trafic extern de pasageri si, in fine, cazierul judiciar al persoanei fizice care reprezinta persoana juridica.

Mai e putin

Contrabanda cu produse provenite din magazinele duty-free este una dintre realitatile incontestabile ale societatii romanesti. Insa starpirea fenomenului nu a reprezentat prioritatea numarul unu a nici uneia dintre guvernarile care s-au susccedat din 1991 incoace.

Cu toate ca s-a batut mult toba pe amploarea care a capatat-o acest fenomen, autoritatile si guvernantii facand declaratii care mai de care mai belicoase despre ce vor face si drege pentru a-l elimina, in realitate nimeni nu a facut mai nimic.

In plus, interese financiare ale anumitor cercuri din mediile de afaceri si politice, cu regasire pana in cele mai inalte medii guvernamentale, au protejat comertul duty-free de pe toata granita Romaniei.

Un comert aducator de profituri grase, atat proprietarilor retelelor de magazine, cat si guvernantilor care si-au umplut consistent buzunarele din politica protectionista.

Surse neoficiale atat din sistemul politienesc, cat si cel vamal din Bihor spun ca, daca ar fi existat un interes real pentru starpirea contrabandei, lucrurile ar fi capatat de multa vreme o alta turnura, o parere pertinenta dealtfel.

Aceleasi surse mai spun ca intentia lui Bodu de desfiintare a comertului de tip tax-free din vami este binevenita, pentru ca contrabanda porneste de aici. In acest fel, sistemul care proteja mafia contrabandistilor care alimenteaza piata ilicita din Romania va fi starpita din radacini.

Arbitri internationali

Curtea de Arbitraj a Centrului International pentru Reglementarea

Diferendelor Relative la Investitii (International Centre for Settlement of Investment Disputes - ICSID), este o instanta internationala de reglementare a disputelor comerciale.

ICSID a fost fondata in 1965, printr-o conventie internationala, ratificata de 136 de tari din intreaga lume, avand ca si scop principal rezolvarea disputelor dintre state si investitorii straini si arbitrajul economic.

La ora actuala, conform paginii de web a ICSID, Romania este implicata in patru procese la Curtea de Arbitraj International. Unul dintre acestea este continuarea procesului cu Noble Ventures, pentru care Ministerul Finantelor nu a ales inca avocatii care sa reprezinte Statul Roman.

In acest context, publicatia Financial Times considera, intr-o analiza a situatiei, ca, atat procesul cu Noble Ventures, cat si alte potentiale procese ar putea determina un derapaj de la planurile bugetare ale noului guvern, realizate pentru a indeplini cerintele UE.

Ziarul aminteste despre actualele negocieri ale Romaniei cu Fondul Monetar International, in cadrul carora unul dintre cele mai disputate subiecte de discutie il reprezinta deficitul bugetar.

Cotidianul britanic apreciaza ca fiecare 100 de milioane de dolari care ar trebui platite de Guvernul Romaniei investitorilor sub forma de despagubiri va creste nivelul acestui deficit, care nu ar trebui sa depaseasca 0,5% din PIB.

Cazul EDF

Povestea procesului EDF este veche, avandu-si radacinile in perioada guvernarii Nastase. Mai exact, in 1992 companiile EDF Services LTD si SKY Services LTS s-au asociat cu TAROM si Aeroportul International Bucuresti-Otopeni, pentru o perioada de zece ani, formand societatile mixte EDF Asro SRL si SKY Services (Romania) SRL.

EDF Asro s-a ocupat de administrarea magazinelor duty-free din Aeroportul Otopeni. In 1998, Directia Vamilor a suspendat autorizatiile firmelor EDF pentru nereguli contabile, iar in 2001 TAROM a rupt parteneriatul cu EDF.

Proprietarul EDF, Rick Weil, a declarat ulterior pentru publicatia engleza Financial Times ca seful de cabinet al premierului Adrian Nastase a cerut, in 2001, o mita de 2,5 milioane de dolari pentru a mentine acest aranjament.

Weil a precizat insa ca, desi a venit la Bucuresti cand a fost chemat, a refuzat sa plateasca aceasta suma. Premierul Nastase a negat atunci toate acuzatiile.

In septembrie 2002, Guvernul a adoptat o ordonanta de urgenta prin care se interziceau toate operatiunile duty-free din aeroport.

Invocand incalcarea de catre Statul Roman a prevederilor din tratatul bilateral dintre Romania si Republica Federala Germania si din tratatul bilateral dintre Romania si Israel, firma canadiana de avocati Appleton&Associates a adus la cunostinta guvernului Nastase faptul ca Statul Roman este chemat in instanta la ICSID de catre grupul EDF care cere daune de cel putin 100 de milioane de dolari. Procesul a fost intentat in 29 iulie 2005.

Procesul Micula

Un alt proces in care este implicat Statul Roman si pentru care au fost desemnati deja avocati este cel intentat de bihorenii Ioan si Viorel Micula, care au deschis actiunea la instanta internationala de arbitraj dupa ce autoritatile romane au anulat unele facilitati fiscale acordate grupului European Drinks pentru

investitiile in zonele defavorizate. Fratii Micula au reclamat Romania, in nume propriu, folosindu-se de faptul ca au si cetatenie suedeza. Consortiul Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen (NNDKP) si Freshfields Bruckhaus Deringer a fost ales de Ministerul Finantelor Publice sa reprezinte Statul Roman in acest caz.

Conform Manuelei Nestor, avocat asociat la NNDKP, echipa va fi formata din trei parteneri si patru asociati.

Inca un proces

Din 10 ianuarie 2006, Statul Roman este chemat in instanta intr-un alt proces, de data aceasta intentat de Spyridon Roussalis, proprietarul firmei Marine Continental.