Traseismul sau migratia politica sunt condamnate moral de cea mai mare parte a societatii civile. Este dezaprobat faptul ca un candidat primeste voturile electorilor pe lista unui partid, iar in momentul in care il paraseste, voturile primite se transfera in dreptul altui partid.
Stoparea prin lege a acestui fenomen genereaza o alta situatie, respectiv ingradirea dreptului la libera asociere, garantat de Constitutie. In incercarea de a rezolva aceste doua chestiuni ridicate de fenomenul migratiei politice au fost initiate doua proiecte de lege.
Unul face referire atat la parlamentari, cat si la alesii locali, iar celalalt vizeaza strict alesii locali.
Incercarea PSD
In 2004 au aparut primele demersuri legale pentru impiedicarea traseismului politic. La acea vreme, Guvernul PSD, partid care a transformat migratia politica intr-un adevarat sport national, in special in comunitatile rurale, a propus un proiect de lege pentru combaterea migratiei politice.
Legea, in cazul in care ar fi fost adoptata, urma sa intre in vigoare de la 1 ianuarie 2005, deci dupa alegerile generale.
Prin acest proiect de lege se intentiona ca senatorii, deputatii, dar si primarii, consilierii locali si judeteni care demisioneaza din partidul politic pe listele caruia au fost alesi sa isi piarda mandatul.
Proiectul nu a reusit sa treaca de Comisia pentru drepturile omului, culte si problemele minoritatilor nationale a Camerei Deputatilor. Avizul negativ dat de Comisie a pus punct traseului acestui proiect. Motivul respingerii proiectului a fost ca mandatul parlamentarilor este reprezentativ, si nu imperativ.
Diferenta dintre cele doua tipuri de mandat este data de modul in care alesii trebuie sa respecte intentiile electoratului. Mandatul reprezentativ, cum este cel al parlamentarilor romani, recunoaste libertatea acestora de a-si exercita atributiile dupa cum considera ei ca este mai bine.
Un exemplu de mandat imperativ este cel al membrilor Colegiului Electoral, care aleg presedintele SUA. Acestia au obligatia de a respecta strict intentia alegatorilor. In Constitutia Romaniei se precizeaza ca „orice mandat imperativ este nul", astfel ca incercarea PSD de a infiera migratia a fost un esec.
Inapoi in Parlament
In septembrie 2005, trei deputati liberali au decis sa incerce din nou sa-i indeparteze din functii pe cei care parasesc partidul pe listele caruia au fost alesi. De aceasta data, proiectul viza modificarea Legii nr. 393/2004, privind statutul alesilor locali.
Mai exact, s-a dorit stoparea migratiei primarilor, viceprimarilor, consilierilor locali si judeteni, in vreme ce parlamentarilor li se permitea in continuare practicarea traseismului. Proiectul a trecut atat de comisiile Camerei, cat si in plen, fiind adoptat si de Senat. Ajuns la Cotroceni, acesta a fost spre reexaminare Parlamentului.
In forma adoptata de Parlament, incetarea mandatului alesului local urma sa aiba loc in urma pierderii calitatii de membru al partidului pe listele caruia a fost ales. Legea nu specifica daca pierderea calitatii de membru are loc in urma demisiei sau a demiterii din partid.
Or, in cazul demiterii din partid, parasirea formatiunii politice nu mai reprezinta vointa presonala.
Insa, chiar si in cazul in care aspectul respectiv va fi reglementat mai clar, viitorul modificarilor aduse Legii nr.393/2004 este incert, acestea putand fi atacate cu succes la Curtea Constitutionala, pentru ca ingradeste dreptul la libera asociere.
