Pentru investitiile proaste, administratia Boc il invinovatestepe Funar, iar acesta din urma, pe consilierii locali.

Consiliul Local are dreptul de a incasa, anual, dividende aferente cotelor de actiuni sau parti sociale detinute la diverse companii. Singura varianta in care aceste parteneriate ar fi avantajoase este sa se faca cu companii care produc profit, iar Consiliul Local sa detina pachetul majoritar de actiuni, a declarat viceprimarul Adrian Popa.

El a recunoscut ca afacerile municipalitatii, care -majoritatea -dateaza din epoca Funar, sunt departe de a fi profitabile, unele fiind considerate chiar pierdere de vreme, avand in vedere ca nu au avut nici o finalitate.

Cu toate acestea, lucrurile nu se pot ameliora, pentru ca aceste parteneriate nu pot fi modificate decat cu acordul partilor, dupa cum a declarat Popa. Singurul parteneriat de pe urma caruia Consiliul Local a avut, anul trecut, un beneficiu, este cel cu E. Van Vijk.

Potrivit Primariei, compania a virat 109.316 lei (peste 30.000 de euro, aproximativ pretul unei garsoniere -n.red.), aferent cotei de 17% din actiuni detinute de Consiliul Local. Consiliul Local a intrat in actionariatul E. Van Wijk in 1992, participand la capitalul social al societatii cu un teren in suprafata de doua hectare.

Potrivit repre-zentantilor Primariei si ai Consiliului Local, acest parteneriat nu a trecut prin CL, ci a fost incheiat direct de catre Primarie, acestea fiind regulile la momentul respectiv.

Parteneriate neprofitabile

Cine e nebun sa renunte la avantajele pe care i le-a dat Funar?, se intreaba viceprimarul Adrian Popa, referindu-se la societatile cu care vechea administratie s-a asociat. El a exemplificat cu cazul Casarom, parteneriat in care Primaria se angajase, in 1998, sa introduca utilitatile pe aproximativ 80 de hectare de teren, investitie extrem de costisitoare.

Terenul a fost concesionat de admi-nistratia Gheorghe Funar la pretul de 1,5 lei/mp/an, compania urmand sa construiasca si sa vanda o mie de locuinte. Cota de participare a Primariei era de numai 10 la suta. S-a incercat rezilierea contractului, dar s-a pierdut in instanta, reaminteste Popa.

CL a renuntat la actiuni si, dupa o renegociere a contractului, s-a stabilit ca societatea Casarom sa introduca utilitatile si sa cedeze Primariei 14 hectare din suprafata con-cesionata, precum si 10 la suta din numarul de locuinte.

Actiuni irosite

Incepand din 2004, am schimbat stilul. Facem parte-neriate, dar o sa fim actionari majoritari, ca sa putem decide ce facem cu profitul, a declarat viceprimarul Popa. Potrivit acestuia, multe dintre afacerile Consiliului Local de pana acum nu au fost decat pierdere de timp.

Spre exemplu, Societatea de Parcaj Avram Iancu, in care, din 2000, actionar majoritar este Consiliul Local, iar celalalt actionar este arhitectul Ionel Vitoc, cu societatea Ambient Proiect, nu a functionat niciodata.

Scopul infiintarii acesteia a fost administrarea parking-ului subteran din Piata Avram Iancu (sub statuia lui Avram Iancu, intre Catedrala Ortodoxa si Teatrul National), proiect care nu s-a mai concretizat.

Se dorea concesionarea terenului catre noua societate, lucru nejustificat pentru ca noi, de fapt, aveam nevoie de un partener sau de un investitor puternic, a declarat Adrian Popa. Pe de alta parte, fostul primar Gheorghe Funar crede ca parteneriatul trebuie mentinut: Acolo s-a facut o licitatie, s-a semnat un contract, proiectul trebuie continuat.

Din cate stiu, primarul Boc ar vrea sa stopeze contractul, pentru ca are el niste amici proiectanti care ar fi interesati, a declarat Funar, fara sa aduca, insa, probe in sprijinul afirmatiilor sale.

Fostul primar nu crede ca afacerile derulate de Consiliul Local in timpul mandatului sau sunt esecuri, dar nici nu isi asuma raspunderea pentru incheierea respectivelor parteneriate, sustinand ca trebuie intrebat Consiliul Local.

Nefunctionala este si Asociatia de Dezvoltare a Infrastructurii, in care CL este actionar din 2001 cu 5,26 %. Potrivit viceprimarului Adrian Popa, aceasta asociatie s-a constituit in vederea atragerii de fonduri europene pentru infrastructura de catre mai multe autoritati locale, care se constituie actionari, insa ea nu functioneaza la aceasta data.

Fotbalul, avantajos in perspectiva

In ce priveste intrarea Consiliului Local in actionariatul celor doua cluburi clujene de fotbal, CFR Cluj (4,43%) si Universitatea Cluj (81%), viceprimarul Popa a explicat ca decizia s-a luat pentru a justifica alocarile anuale de fonduri publice.

Se aloca, oricum, cate 50 de miliarde (de lei vechi - n.red.) pe an pentru sport, e mai bine sa fie participari la capital, in caz ca se realizeaza profit, a declarat Popa. Cu toate acestea, el recunoaste ca scenariul este destul de idealist: La cati bani inghite fotbalul, nu poate fi vorba despre profit.

Totusi, viceprimarul ia in calcul si variantele in care CFR ar ajunge sa joace in Champions League (participare recompensata generos de UEFA -n.red.), sa faca transferuri avantajoase, cazuri in care s-ar inregistra profit, ori ca Universitatea Cluj sa fie vanduta, caz in care forul local ar incasa aproape intreaga suma.

In 2005, CFR Ecomax a primit, in total, 2,2 milioane de lei vechi de la bugetul local, din care 70.000 pentru participarea in Cupa Intertoto, FC Universitatea a primit 1,45 milioane. In 2006 s-au alocat, pana in prezent, cate 750.000 de lei pentru fiecare dintre cele doua cluburi.

Din aceste participari la capital, Consiliul Local nu a castigat insa nimic, intrucat nici unul dintre cluburi nu a declarat profit anul trecut.

Incep afacerile serioase

Pentru a dovedi ca a schimbat tactica in afaceri, viceprimarul Popa a dat exemplul celor doua viitoare cartiere de locuinte, Tineretului si Lomb. In ambele cazuri, se va constitui o companie noua in care CL va detine 51 la suta din actiuni, participand la capitalul social cu terenul aferent investitiei.

In cazul cartierului Tineretului, profitul prognozat este de peste noua milioane de euro, pe care CL va putea decide, ca actionar majoritar, daca il va incasa la bugetul local sau il va reinvesti tot in locuinte, la pret de executie.

Beneficiile sunt comparabile si in cazul cartierului Dealul Lomb, dat fiind faptul ca participarea Primariei se refera la aproape aceeasi suprafata de teren (200 de hectare), iar proiectul prevede construirea unui numar apropiat de locuinte (in jur de 2500).

Parteneriatul Public-Privat este singura solutie, pentru ca numai Consiliul Local are terenuri. Pana nu de mult se credea ca cele mai avanta-joase sunt concesionarile, insa si aici preturile au crescut, asa ca, decat sa concesionezi, mai bine cumperi un teren, a declarat Stefan Dimitriu, unul dintre consilierii cu cele mai multe mandate in CL Cluj.

Din punctul de vedere al municipalitatii, lucrurile sunt la fel de simple: Calculezi pretul terenului cu care intri in parteneriat si vezi daca reusesti sa faci proiectul singur, cu acei bani. Altfel, ai nevoie de un investitor, a aratat Dimitriu, referindu-se la cele doua proiecte rezidentiale care vor fi realizate prin Parteneriate Public-Privat.