Doua asociatii maghiare revendica in total cinci imobile, in valoare de milioane de euro, plasate in plin centrul Clujului. Sunt doar doua exemple analizate de ZIUA dintr-un fenomen de amploare: zeci de asociatii din Transilvania isi cer in justitie pretinse mosteniri imobiliare. Exista in tot acest proces o scapare in lege. O veriga slaba care lasa loc la abuzuri.

Gaselnita care a deschis calea zecilor de procese in justitie este, potrivit unor juristi, reinfiintarea asociatiilor active in perioada interbelica sau chiar mai vechi. Aceste organizatii aveau in patrimoniu imobile valoroase in centrul orasului.

Dupa 1990, anumite persoane au pretins in justitie ca ei ar fi continuatorii fostelor asociatii. Unele l-au primit extrem de usor. Au revendicat apoi si drepturile de mostenire asupra proprietatilor. Intrebarea este: de ce ei, si nu altii? Marea problema este ca ei, si nu altii, au obtinut, utilizind o lege fara criterii clare, binecuvintarea justitiei.

Cazul Minerva

Asociatia Culturala Minervaediteaza ziarul regional de limba maghiara Szabadsag si revendica trei imobile in centrul orasului, doua pe strada Brassai si unul pe strada Tipografiei. Tibori Zsoltan, reprezentantul asociatiei, spune ca este foarte greu sa gasesti o relatie intre vechea Fundatie Minerva si actuala Asociatie Minerva.

Vechea Minerva a fost infiintata in perioada interbelica in interiorul comunitatii maghiare de ziaristi, scriitori si reprezentanti ai bisericilor traditionale. Insa, dupa 1990, asociatia Minerva a fost reinfiintata, dupa spusele aceluiasi Tibor, cu implicarea unor intelectuali, reprezentanti ai tuturor etniilor din Cluj-Napoca: romani, maghiari, germani si evrei.

Tibor sustine ca o dovada a continuitatii ar fi data de faptul ca obiectul de activitate al vechii fundatii a ramas acelasi: editare de ziare, carti si reviste, in special in limba maghiara. Mai mult, argumenteaza Tibor, nimeni nu a contestat, la data la care am infiintat asociatia, faptul ca suntem continuatorii Fundatiei culturale Minerva.

Noii agricultori ai UDMR

Asociatia Agricultorilor Maghiari din Romania (AAMR) este in plina lupta in justitie. Asteapta sa obtina recunoasterea continuitatii, dar intre timp a facut cereri de retrocedare. Asociatia revendica la Cluj-Napoca doua imobile in zona centrala, situate pe strazile Republicii nr. 22 si Andrei Saguna nr. 16.

Asociatia se pretinde continuatoarea unei organizatii similare din perioada interbelica, care avea insa alta denumire:

Asociatia ardeleana pentru agricultura. Orban Balasz, reprezentantul noii asociatii, a argumentat ca intre AAMR si vechea fundatie ar fi o legatura. A pastrat obiceiurile si traditiile, sustine Orban. El mai spune ca nu stie numele fondatorilor de dupa 1990. Asociatia functioneaza in spatiul societatii Gazda Editura SRL, pe Bd. 21 Decembrie 1989 nr. 116, avand acelasi numar de telefon.

Conform documentelor oficiale ale UDMR, AAMR este o organizatie non guvernamentala sprijinita de uniune.

Presedintele AAMR filiala Cluj este Vakar Istvan, despre care presedintele UDMR Cluj, Laszlo Attila, ne-a declarat ca recent si-a dat demisia din partid pentru ca a devenit functionar public, fiind numit sef al Oficiului Judetean de Plati pentru Dezvoltare Rurala- Biroul SAPARD Cluj.

Vakar spune ca AAMR se afla inca in faza de a-si demonstra in justitie continuitatea fata de vechea fundatie (infiintata in 1860) si ca unul din fostii membri ai asociatiei, in varsta de 97 de ani, se mai afla inca in viata.

Cererile de retrocedare pentru imobile au fost facute in numele AAMR inca din august 2004, fara ca justitia sa fi incuviintat continuitatea si, implicit, dreptul de a solicita retrocedarea imobilelor.

Miza de milioane de euro

Conform specialistilor in tranzactii imobiliare consultati de ZIUA de Cluj, pretul pe metru patrat al imobilelor cerute de asociatiile Asociatia Agricultorilor Maghiari din Romaniasi Asociatia Culturala Minervavariaza intre 1000 si 2000 de euro. Spre exemplu, pentru imobilele de pe str.

Brassai, aflate in stare de degradare, pretul este de 650 de euro metru patrat, in conditiile in care pentru ca zona sa fie valorificata imobilele trebuie demolate.

Cetateanul este furat

Consilierul local PD Adrian Gurzau considera ca autoritatile trebuie sa ia masuri ferme

Adrian Gurzau, reprezentantul grupului de initiativa privind retrocedarile abuzive in Cluj-Napoca, grup coalizat de catre deputatul independent Aurelian Pavelescu, sustine ca asociatiile au forta financiara si influenta politica in lupta lor cu simplii chiriasi ai imobilelor pe care le revendica.

Gurzau crede ca judecatorii, atunci cand au avizat infiintarea fundatiilor, mai exact infiintarea lor cu aceleasi denumiri, nu s-au gandit ca reprezentantii lor prin aceasta inducere in eroare vor solicita patrimoniul vechilor asociatiilor, care de fapt este adevarata miza a demersului lor.

Este o miza economica imensa si solicit autoritatilor sa se sesizeze si sa verifice legalitatea infiintarii acestor fundatii, a pretinsei continuitati, dar si legalitatea proceselor de retrocedare. Prejudiciat in final va fi tot cetateanul care este furat prin neglijenta si necunoasterea legii ce apartine tocmai institutiilor pe care el le-a desemnat sa-l apereconsidera Gurzau.

Pop: Cercetati si nu dati cu ochii inchisi

Iosif Pop, presedintele Consiliului Civic Local Cluj-Napoca apreciaza ca in cazul retrocedarilor, in special cele facute de asociatii si fundatii, vocea comunitatii trebuie sa fie foarte ferma. Consiliul Civic va discuta astazi si problema acestor retrocedari si va cere Consiliului Local si Comisiei de Retrocedare sa urmareasca atent ca toate procedurile si documentele sa fie legale.

Multe din imobile au fost facute din efortul comunitatiispune Pop, astfel ca nu pot fi cedate. Multe din actele si procedurile privitoare la asociatii si fundatii sunt subtilitati juridice, ale avocatilor, astfel ca nu ma pronunt eu asupra lor, cerem insa autoritatilor sa vegheze asupra legalitatii lorapreciaza presdintele Consiliului Civic.

Indulgenta de istoric

Profesorul Mihai Rotea, directorul Muzeului National de Istorie a Transilvaniei, considera ca reinfiintarea unor fundatii si asociatii din perioada interbelica, in sensul in care acestea isi continua activitatea culturala, este un lucru pozitiv. Profesorul Rotea a precizat ca nu a primit nici o notificare privitoare la retrocedarea sediului MNIT de pe str.

Daicoviciu, de care ar fi interesata Fundatia maghiara Societatea Muzeului Ardelean.

Aceeasi fundatie, reinfiintata sub acelasi nume dupa ’90, a facut cereri de retrocedare pentru doua imobile situate in zona centrala, in Piata Unirii nr. 11 si pe str. Republicii nr. 1-3 Oficial insa, cele doua imobile nu se afla pe lista de revendicari.

Asociatiilor, la mana judecatorilor

Judecatorii specializati in drept civil consultati de ZIUA de Cluj spun ca in astfel de cazuri recunosterea continuitatii unei organizatii non- profit si implicit dreptul acesteia de mostenire fata de proprietatile unei fundatii desfiintate ramane strict la latitudinea instantei, adica a judecatorului.

Legea de infiintare a asociatiilor si fundatiilor nu prevede criterii clare in cazul recunoasterii continuitatii unei asocatii.

Cei care solicita reinfiintarea si continuitatea unei asociatii sunt obligati sa demonstreze legaturile intre vechea organizatie si cea nou infiintata. Judecatorul analizeaza probele si decide. Probele pot fi constituite din marturiile urmasilor celor care au infiintat initial asociatiile, chiar supravietuitori din vechii fondatori.

Ciudat este ca si argumentele de genul suntem continuatori ai activitatii vechii fundatii, chiar daca in mod direct nu exista nici o legatura intre cei care au reinfiintat fundatii dupa 1990 si cei care le-au administrat in perioada interbelica, sunt acceptabile pentru unii judecatori.

Este cazul Asociatiei Culturale Minerva, care solicita proprietatile vechii Fundatii Minerva pe considerentul ca are acelasi obiect de activitate.