Cluj-Napoca. Europa?

de M. C.     Monitorul de Cluj
Joi, 4 ianuarie 2007, 0:00

(Foto: Monitorul de Cluj)

Ce-i lipseste fata de un Graz, Nantes, Pireu, San Sebastian sau Manchester si ce aduce in plus fata de ceea ce se poate gasi altundeva in peisajul urban al UE? Mai multi europeni „vechi“ - spanioli, italieni, francezi, greci sau germani - aflati la Cluj-Napoca la studiu, in vizita sau cu afaceri au acceptat provocarea Monitorului de Cluj de a da o nota statutului european al orasului nostru.



David Pascal, patronul creperiei "La Galerie“



S-a nascut la Tours, in Franta. Se simte francez, corsican, putin spaniol - dupa ce a lucrat mai multi ani in Tenerife -, putin sud-american - dupa ce a trait momente unice in lumea spaniola de peste ocean - si putin european. Acum, dupa ce si-a deschis o afacere in Cluj-Napoca, invata sa simta romaneste.



Vorbeste o romana impecabila, pare sa se fi acomodat cu eternele tergiversari birocratice romanesti si doar cele doua geci tip „polar“ trase una peste alta prin Cluj la peste 3 grade tradeaza dorul dupa caldura Corsicii sau a insulelor Canare. „In pricipiu, nu exista mari diferente intre Cluj-Napoca si un oras din Europa Vestica.



Clujul are spiritul sau aparte, desigur, dar oamenii sint europeni aici, au o cultura in buna parte comuna cu Vestul continentului, sint crestini, iar asta conteaza, de asemenea, foarte mult“, analizeaza David Pascal.



Ii place la Cluj spiritul studentesc, diversitatea ofertei culturale, dar si faptul ca aici, spre deosebire de Franta, gasesti un magazin sau un bar deschis la orice ora din noapte, ca si taxiuri ieftine, cum n-a mai vazut in Europa.



Priveste cu un ochi expert dezvoltarea urbanistica a Clujului, admira lucrarile proaspete din centrul istoric, dar observa extinderea necontrolata a cartierelor de case. Tot ce nu-i place la Cluj incape intr-un cuvint de cinci silabe: „Bi-ro-cra-ti-e“. Fiecare silaba e apasata cu nerv, iar „r“-urile nazale dau un aer de nemultumire profund vest-europeana.



"In Franta, termenele de eliberare a diverselor documente sint scurte si sint respectate la fix. In Spania, dureaza mult, dar se elibereaza la timp. Daca zic 2 ani, ti le dau fix dupa 2 ani. In Romania nu stii niciodata cit dureaza. Te poarta de mai multe ori, te tot amina, asa ca pierzi foarte mult timp“, spune francezul.



Ricardo Alcantarilla Martinez, lector la Facultatea de Litere din cadrul UBB



E din Madrid si din septembrie preda Limba si literatura spaniola in Cluj-Napoca. Isi realizeaza lucrarea de doctorat in Romania pentru ca in facultate a studiat limbile romanice. Nimic nu pare sa-i displaca in mod deosebit, ba chiar este incintat de oras si de tramvaiele de aici.



Insa e de parere ca autobuzele nu circula in mod regulat, iar transportul in oras poate fi considerat un punct mai slab al orasului, mai ales daca soferii de taxi intirzie sau uita sa porneasca ceasul intr-o cursa.



Tras de limba, adauga ca nu i se pare normal ca in Muzeul de Arta sa fie expuse, in acelasi timp, in acelasi loc, tablouri vechi si noile colectii de pandantive ale unor artisti, „pentru ca dintr-o data te pierzi si nu mai stii la ce sa te uiti“, spune Ricardo. De asemenea, e de parere ca un punct nu atit de puternic al orasului de pe Somes il constituie lipsa unui stadion european.



In opinia lui, cea mai eficienta solutie ar fi ca cele doua cluburi din Cluj-Napoca sa investeasca in acelasi stadion, „situatia fiind la fel ca cea din Milano“, apreciaza acesta.



Doriana Unfer, directoarea Centrului Cultural Italian din Cluj-Napoca



Sefa Centrului Cultural Italian (CCI) considera munici-piul nostru drept unul „evident european, in sensul unui oras deschis fluxului comercial european, unde investitiile straine sint numeroase si preponderente in raport cu cele locale“.



"Nu sint sigura ca aceasta realitate reprezinta un fapt pozitiv fara a impune anumite conditii“, tine totusi sa precizeze Doriana Unfer. Valorile europene se regasesc, in opinia acesteia, si in ceea ce priveste viata universitara si cea culturala clujeana.



Mai mult, directoarea CCI confirma o perceptie a ascensiunii stiintifice si culturale a Clujului in perioada petrecuta pina in prezent aici. „Trebuie sa admitem ca, in ciuda dezvoltarii din ultimii ani si in mod special o data cu prezenta noii administratii locale, orasul, ca spatiu fizic, nu a atins inca nivelul corespunzator“, avertizeaza aceasta.



Cu toate acestea, considera ca, in ansamblu, "Clujul este un oras european prin varietatea trasaturilor sale, varietate specifica unui oras european din cadrul unei Europe reale, in care Clujul isi regaseste firesc loc“.



"Daca facem referire la adevarata Europa, trebuie sa remarcam ca exista citeva probleme care inca isi fac simtita prezenta mai mult decit oriunde altundeva, dar sint convinsa ca solutionarea lor este doar rezultanta unei perioade de timp ce nu se va lasa mult asteptata“, conchide directoarea CCI Cluj.



Dimitrios Fountedakis, manager general la cofetaria-patiseria "Nefeli“



Dintre punctele forte ale Clujului, asa cum omul de afaceri grec nascut la Pireu le percepe, arhitectura pare sa ocupe primul loc. „Clujul e un oras frumos si curat, cu oameni de calitate, cel putin asta este parerea mea. Asa am simtit eu lucrurile. Se vede grija pentru spatiul comun“, spune Dimitrios Fountedakis.



Dar, pe cit de frumos este, Clujul are si lipsuri mari in ceea ce priveste lipsa fortei calificate de munca si a serviciilor in comert. „Nu sint multe firme care sa presteze servicii intr-un domeniu si nici meseriasi nu sint multi. De exemplu, am vrut sa fac niste obiecte mici din inox si n-am gasit pe cineva sa mi le faca aici.



Nu am gasit o firma care sa produca ambalaje asa cum am eu nevoie. Asta este o problema intr-un oras atit de mare. Nu gasesti furnizori buni care sa-ti aduca marfa si, daca pina la urma faci o comanda, o faci cu plata in avans, dar astepti mult timp pina comanda sa-ti fie onorata“, mai spune Dimitrios Fountedakis.



El relateaza ca si-a comandat o pompa speciala, care trebuia adusa din Italia. A platit in avans si a fost nevoit sa astepte o luna. „Am comandat si in Grecia un utilaj. Mi-a fost livrat in 3 zile in Romania, iar in Grecia il puteam avea chiar mult mai repede.



Cind am avut probleme cu utilajul, ei m-au sunat sa vada daca pot rezolva problema si s-au oferit ca in 2 zile sa fie la mine sa repare utilajul“, a mai declarat Dimitrios Fountedakis. Acest stil de abordare a clientului, conform opiniei sale, le lipseste inca furnizorilor clujeni si se numara printre neajunsurile unui Cluj intrat deja de 4 zile in Uniunea Europeana.



Oscar Guvernatori, patron de Internet Cafe



Oscar e originar din Asti, o mica localitate in apropiere de Torino, Italia. A ajuns in Romania in 2003, cind, impreuna cu sotia sa, Cristina, care e clujeanca, a deschis o sala de Internet. Chiar daca prima impresie pe care i-a lasat-o orasul de pe Somes nu a fost foarte placuta, Clujul a reusit pina la urma sa devina o localitate pe placul italianului.



"Romania iti ofera multe posibilitati, mai multe chiar decit Italia, pentru ca e o tara in curs de dezvoltare. Dar mai sint inca multe lucruri de schimbat. Pot spune ca acum, in 2007, Romania a ajuns la stadiul Italiei de acum 15 ani“, este de parere Oscar. Potrivit patronului salii de Internet, aderarea Romaniei la Uniunea Europeana ne va aduce numai beneficii.



"Dezvoltarea va fi mult mai rapida si salariile vor creste si ele treptat. Cel mai mult si mai mult ma bucur ca nu mai trebuie sa ies la fiecare 3 luni din tara“, glumeste italianul.



"Daca ar fi sa dau note, Clujului i-as da nota 8, asta in cazul in care Bucurestiul nu primeste mai mult de 4. Clujul a crescut mult in acesti ani de cind sint eu aici. Nici in Italia nu am vazut strazi spalate cu sampon cum am vazut in vara trecuta aici“, afirma Oscar. Ce ii displace cel mai mult patronului italian e nesimtirea romanilor.



"Romanii sint mai rai decit italienii si mult mai nesimtiti. Daca nu te cunosc, ei nu te ajuta. Si mai mult, sint foarte nesimtiti si in trafic“, ofteaza italianul. „Romanii m-au dezamagit si acum, de sarbatori, cind pe toate posturile TV era plin de tigani“, a mai declarat Oscar. Dupa parerea lui, ar mai trebui muncit si in ceea ce priveste igiena personala.



"Mai exista inca vreo 30% dintre clujeni care nu au auzit de sapun si de apa“, crede italianul.



Tom Casteels, asistent social in Belgia



Are 25 de ani si este din localitatea belgiana Pot. Lucreaza acolo ca asistent social si a locuit citeva saptamini in Cluj-Napoca, la niste prieteni la care a venit in vizita. Opinia sa in privinta caracteristicilor mai mult sau mai putin europene ale Clujului este una mai putin obisnuita.



"Nu cred ca va fi usoara adaptarea la normele europene, pentru ca Romania traieste in sistem capitalist de prea putina vreme“, considera acesta. „Este frumos la Cluj, sint multe de vazut aici, se asculta muzica buna si oamenii sint prietenosi, insa nu va fi un oras european pina nu se va legaliza consumul de droguri“, adauga acesta.



"Nu este neaparat o problema locala, insa eu vad europenismul ca libertate si deschidere fara limite, ceea ce nu poate fi atins decit prin substante de acest fel si numai atunci cind se va recunoaste oficial faptul ca marijuana si chiar ecstasy nu sint nici pe departe la fel de daunatoare ca si alcoolul, de exemplu“, explica Tom Casteels.



Luis Loshuertos Nadal, patronul cafenelei "Luis Cafe“



Si-a deschis cafeneaua din Cluj-Napoca in urma cu 8 luni si de atunci sta mai mult aici decit in Spania. Vine din Palma de Mallorca si este de parere ca in Cluj-Napoca lucrurile nu stau prost. Alaturi de chiria imensa pe care o plateste - 3.000 de euro pentru 65 de metri patrati in Centru! -, lucrurile stau cam ca in Spania.



"Chiria e la fel ca una din Spania, iar mie nu-mi iese atita profit cit sa-mi amortizez investitia in fiecare luna“, spune Luis. Continuind in acelasi ton, considera ca un afacerist care vine in Cluj pentru mediul de afaceri propice de aici este tras inapoi si de birocratia prea mare din unele institutii publice, care amendeaza inainte de a informa.



Totusi, orasul ii place mult, dar ar vrea, atit pentru el, cit si pentru clientii „Luis Cafe“, mai multe locuri de parcare in centrul orasului. A resimtit si lipsa unei autostrazi care sa lege Clujul de Bucuresti, in absenta unor zboruri directe din Cluj-Napoca in Spania.



"Pur si simplu au scos multe curse directe care mi-ar fi fost utile si care, de ceva timp, se mai fac doar de la Bucuresti“, spune Luis.



Gennaro Ciancio, patron al Pizzeriei "Napoli Centrale“



Gennaro Ciancio si-a deschis la Cluj-Napoca Pizzeria „Napoli Centrale“ in urma cu aproape 10 ani. De atunci locuieste aici. Despre oras spune ca este, poate, cel mai pitoresc din tara, iar pe locuitorii de aici ii vede civilizati. Totusi, din perspectiva aderarii la Uniunea Europeana, italianul crede despre clujeni ca nu sint pregatiti la unele capitole.



Condamna lipsa de ajutor social, ce ar trebui reglementat prin diferite programe administrative. „De exemplu, ar fi trebuit sa se organizeze un Revelion pentru saraci, in loc sa se investeasca atit de mult in iluminatul de Sarbatori. Consiliile Judetene primesc computere foarte scumpe, in loc sa se asigure medicamente compensate pentru bolnavi“, spune Gennaro Ciancio.



El vede institutiile publice ca neavind o cultura sanatoasa, totul mergind pe spaga si pile. Potrivit acestuia, vina vine si din partea cetatenilor, care trebuie sa invete care le sint drepturile si sa protesteze. „Europa este un razboi cotidian, iar locuitorii ei trebuie sa fie promotorii initiativelor cu caracter social.



Din pacate, in Romania coruptia este sistematica, ceea ce inseamna moartea democratiei“, spune Gennaro. Totusi, italianul a observat o crestere economica inregistrata in Cluj-Napoca, care, spune el, se poate realiza in continuare numai prin munca.



Katja Lasch, directoarea Centrului Cultural German din Cluj-Napoca



"Germania spune bun venit Romaniei in Uniunea Europeana. Romania a depus multe eforturi pentru a implini criteriile. Integrarea este un proces si Romania este pe un drum bun“, precizeaza Katja Lasch.



In opinia directoarei Centrului Cultural German, o data cu intrarea in Uniunea Europeana Romania „a atins urmatorul pas, dar fiecare membru al Uniunii Europene trebuie sa se afle intr-un proces continuu de integrare si de adaptare“.



"Chiar daca politic si economic intrarea este un punct marcant pentru Romania, mai este mult de facut in domeniile respective“, este de parere Katja Lasch. „Construirea unei identitati sau a unui sentiment european este o tema unde mai trebuie mult lucrat, nu numai in Romania, ci si in celealte tari ale Uniunii Europene“, adauga diplomat Katja Lasch.




















100 vizualizari


Abonare la comentarii cu RSS

ESRI



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Miercuri