In curtea binecunoscutului sanctuar de verdeata al Clujului, Gradina Botanica „Alexandru Borza“, intr-o cladire cocheta, zugravita in alb, sta conservata o lume ciudata si fascinanta in acelasi timp: Muzeul Botanic.

Intr-o cutie de sticla, pe latura dreapta a muzeului, zace uitat de vreme un exponat catalogat de cercetatorii ultimelor doua secole ca fiind minunat, bizar, fascinant si, desigur, unic.

In secolul XXI, in muzeul Gradinii Botanice din Cluj, din spatele sticlei, intriga privirea oricarui vizitator - mai mult sau mai putin initiat in botanica - o reminiscenta a florei de acum 100 de milioane de ani. Planta, dezradacinata din nisipurile pietroase ale Namibiei, a fost purtata departe de umezeala diminetilor desertului sud-african in inima Ardealului.

Cel mai mare exemplar al plantei botezate „Welwitschia mirabilis“, dupa numele cercetatorului Friedrich Welwitsch, este de aproape 2 metri inaltime si 9 latime. Aceasta in conditiile in care singurele doua frunze ale acesteia nu cad niciodata in cei 2000 de ani cit este durata ei maxima de viata.

Printre cele 6.910 exponate prezentate in vitrinele muzeului un alt punct de atractie pentru turisti este colectia de seminte de palmieri de circa 180 de specii. Printre acestea se remarca o saminta „campion“, care cintareste 16 kilograme.

Studenti din alte secole

De 6 ani incoace, prin ferestrele sapate parca in zidurile groase ale cladirii ce adaposteste Muzeul Universitatii de pe strada Kogalniceanu, amintirile din alte vremuri privesc spre ceea ce azi este, practic, o marca a Clujului: sediul central al UBB.

Din fotografiile sepia aflate in spatele vitrinelor, studenti in costume de stofa, cu parul atent pieptanat, si profesori in robe cochete privesc catre studentii si profesorii de azi. Un tinar sezind pe un scaun de lemn priveste intr-o parte, boem, din poza de acum un veac a carnetului sau de student. „Pe atunci, in carnetele de student nu se treceau notele.

Era, insa, considerat o onoare ca la sfirsitul cursului sa iti prezinti carnetul catre profesor, ca sa iti semneze prezenta“, povesteste doctorul Ana-Maria Stan.

Colectiile muzeului numara in prezent peste 750 de piese, in c?pii si original. O sectiune aparte este consacrata marilor personalitati ale universitatii clujene, printre care Emil Racovita, Daicoviciu, Blaga, Sperantia si multi altii.

Padurea jurasica, la Cluj

Desi a fost alcatuit pentru a sluji la activitati didactice si de cercetare, Muzeul de Paleontologie-Stratigrafie din cadrul Catedrei de Geologie-Paleontologie a Facultatii de Biologie si Geologie are portile deschise si pentru publicul larg. Din cele peste 50.000 de esantioane de aici sint expuse mai mult de 30.000.

Colectia taxonomica a muzeului a fost clasata in plante, nevertebrate si vertebrate fosile. Printre altele, troneaza aici fragmente din uriase ferigi carbonifere si un trunchi din celebra padure jurasica din Arizona.

La categoria vertebrate se gasesc fragmente cu nume ce par desprinse din filme ori jocuri pe calculator: Ichthyosaurieni din Jurasicul de la Holzmaden ori Struthiosaurus Transylvanicus, Magyarosaurus Dacus, Zalmoxes Robustus, Zalmoxes Shqiperorum. Cele mai spectaculoase sint, insa, ouale de dinozauri, conservate surprinzator de bine.

Mai mult de 200 de specii de plante si animale fosile sint cunoscute drept „specii noi pentru stiinta“, fiind descrise in premiera in Bazinul Transilvaniei.

Unicul vivariu din tara

Ascuns in subsolul Muzeului Zoologic, vivariul Universitatii „Babes-Bolyai“ isi asteapta zilnic vizitatorii. Cu toate ca vietatile prezentate aici mai sint expuse si in alte locuri din tara, nicaieri nu exista o expozitie permanenta de reptile, pasari, pesti si mamifere care sa fie deschisa pe toata durata anului.

In cele patru incaperi de la subsolul cladirii din Hasdeu isi au casa aproximativ 35 de specii de reptile, unele veninoase, altele doar jucause, 15 exemplare de mamifere, 6 specii de pasari si peste 20 de specii de pesti.

Spatiul nu este foarte generos, avind in vedere ca masoara abia 150 de metri patrati, insa cei doi ingrijitori incearca sa le faca animalelor viata in captivitate putin mai usor de suportat. La adapostul luminii artificiale, alaturi de serpi, sopirle, pesti si o sumedenie de alte animale, Kelemen Attila si Octavian Craiovean se asigura zi de zi ca nimic nu lipseste. Iar munca nu e deloc usoara.

"Mi-au placut mereu animalele, in special serpii. M-au fascinat din copilarie“, sustine Attila, care si acum mai poarta urmele primei sale intilniri cu reptilele. Un sarpe veninos l-a muscat cind era mic si, cu toate ca a fost la un pas de moarte, si acum sustine ca serpii sint printre cele mai blinde creaturi de pe Pamint si nu ataca decit daca se simt amenintate.

"Serpii sint printre cele mai usor de intretinut animale de casa, deoarece nu maninca decit o data la citeva luni. In rest, sint foarte curate si nu necesita foarte multa ingrijire“, a mai precizat Attila.

Colectie de "pietre din cer“

Muzeul de Mineralogie al UBB este detinator a numeroase recorduri in domeniu. De la popularele flori de mina, la meteoriti spectaculosi, exponatele de aici ii au ca public predilect pe elevii de gimnaziu sau liceu, dar si pe strainii veniti sa viziteze Clujul.

Se poate admira aici singura colectie de meteoriti din tara noastra, una din cele mai vaste si diverse expozitii de pietre pretioase si fine, a treia colectie de aur, precum si cea mai mare varietate de localitati de importanta mineralogica si de specii din Romania. La noi in tara s-au inregistrat oficial 8 caderi de meteoriti si 4 meteori.

Nu s-a pastrat din pacate material decit de la 7 dintre acestia. Cei mai multi din asa-numita cadere de meteoriti de la Mociu, din 1882. Se mai pot viziona in vitrinele muzeului fragmente din cinci meteoriti cazuti in Romania. Cel mai mare cintareste 35,7 kg. Pe linga acesta, pot fi admirati meteoriti gasiti pe toate cele cinci continente, unii dintre ei considerati raritati pe plan international.

300.000 de exponate la Muzeul Zoologic

Un aer inchis ii intimpina pe vizitatori la intrarea in Muzeul Zoologic. Camerele institutiei atrag privirile prin sumedenia de exponate, dar si prin felul in care acestea au fost dispuse. De la microclimate tipice pentru diferite zone ale tarii, precum Delta Dunarii sau padurile nordice, si pina la exponate din alte colturi ale lumii, Muzeul ii atrage in special pe cei mici.

Peste 300.000 de piese sint adapostite de cladirea din Complexul Hasdeu care a fost ridicata dupa planul Institutului de Zoologie din Napoli. De-a lungul ultimului secol, de la ridicarea constructiei si pina in prezent, nume celebre de cercetatori, printre care Alexandru Borza si Emil Racovita, si-au adus contributia la renumele institutiei.

Muzeul Zoologic din Cluj-Napoca este al doilea din tara, dupa Muzeul „Grigore Antipa“ din Bucuresti, ca valoare stiintifica si numar de exemplare conservate.