Romania nu a inventat nici roata si nici apa calda, dar se comporta ca si cand ar fi facut-o. Nu suntem prima tara din lume care trebuie sa isi restructureze numarul de angajati din sectorul public. Marea Britanie a facut-o prin 1978 (si-a redus cu 30% efectivele bugetare), Noua Zeelanda a redus cu 60% personalul bugetar in 1984, iar Australia a taiat 17% din excrescentele personalului bugetar in 1986. Nu mai vorbesc despre Canada sau despre Franta, scrie Dan Popa pe blogul lui.

Daca e sa fim cinstiti, vreo 400.000-500.000 ar putea pleca linistiti la casele lor, ca sunt in plus. E drept, ai costuri sociale cu ei asa incat treaba capata dimensiuni grotesti. Raul, ramul se impotrivesc unei asemenea masuri si incerc si eu sa inteleg de ce. Fiecare parinte care si-a vazut copilul ca e tembel, a incercat sa-l "bage" la stat. Ca era locul de munca sigur iar ala micu sau aia mica freca menta pe banii mei si ai tai fara sa-i pese. Messenger toata ziua, spamuri cu tot felul de ineptii si cocalarisme, trancaneala pe facebook sau twitter, totul ii era permis.

Am avut acces la un raport pe care l-am citit si m-am crucit. Profilul angajatului la stat din ultimii 4 ani pare sa fie absolut jenant. Femeie, 24 de ani, absolventa de universitate privata. In 16% dintre angajari, au si master, obtinut in domenii de activitate care nu au legatura cu studiile. Ingineri cu master brusc obtinut in muzica, de pilda. In fine, nu acesta este obiectul acestui post.

Dar a venit criza. In loc sa se dea la o parte, ei/ele protesteaza. Nu se face se fie dati afara intrucat sunt parte a sistemului si fara ei/ele, Statul ar colapsa. Nu pricep in ruptul capului ca Statul colapseaza tocmai pentru ca ei sunt acolo.

Ce variante avem?

  • Metoda "cap in gura"

Desfiintezi ministerele si apoi le re-infiintezi cu alta denumire. Este cunoscuta ca metoda "Cozmanca". Noile institutii fac angajari in limita unui numar de posturi cu 30% mai mic decat in prezent. Nu se poate intrucat pilele sunt multe iar ceea ce unii numesc "cojones" lipsesc cu desavarsire.

Exista intentii (venite nu pe filiera Guvernului ci ca recomandari din partea altor institutii) dar care nu pot fi puse in practica

  • Metoda "cap in plex"

Organizezi teste pe post. Ce atributii ai dumneata, stimate domn bugetar/ doamna bugetara? Consilier cu reforma? Cate propuneri ai facut in ultimele 6 luni si care e valoarea adaugata Ministerului de catre superba Dvs prezenta? Aaaa, niciuna? Multumesc, sar`na. Ne vedem la urmatoarele concursuri de angajare. Hai papapapa, ca sunt ocupat.

  • Cele mai bune practici straine

Strainii care au descoperit democratia inaintea noastra au facut cam asa. Mai intai au comensurat nevoile ministerelor. Ce nevoi de personal am si cate persoane ar putea satisface aceste nevoi? Care e media europeana si mondiala (raportul intre numarul functionarilor si cel al populatiei in statele cu performante bune privitor la acelasi minister?

Care e costul pe care Statul il are cu functionarea unui angajat fata de media europeana?

Pe cati pot sa-i pensionez sau sa ii sustin pana fac varsta legala pentru a se pensiona?

De ce sa tin cinci functionari de varsta medie, fara pic de initiativa sau imaginatie, cand pot angaja un tanar absolvent care sa vina cu forte proaspete si cu idei bune?

Iata aici experienta Canadei. Sau vezi ce a facut Noua Zeelanda. Sau poate te intereseaza cum a restructurat Marea Britanie sectorul public. Nu e mare lucru. Trebuie doar sa vrei.

Citeste textul integral si comenteaza pe blogul lui Dan Popa.