Bejinaru si bejenia

Vineri, 15 ianuarie 2010, 11:04 Actualitate | Opinii

Mai exista, fireste, si alte nenorociri in afara cataclismului care s-a abatut asupra haitienilor. Una dintre ele vizeaza situatia in care se gaseste justitia romaneasca. E vorba de mazilirea dreptatii din justitia romaneasca, incaputa pe mana unor turnatori si delatoare, precum noua sefa a CSM, Florica Bejinaru. Petre Iancu semneaza un comentariu pe aceasta tema:

Stiut fiind ca teroarea prin care s-a mentinut la putere regimul comunist n-ar fi putut fi exercitata in absenta demisiei morale a celor ce-au acceptat sa-i slujeasca politia politica e greu de imaginat ceva mai abject decat prezenta in fruntea oamenilor insarcinati sa faca dreptate a unor fosti delatori.

Evident, jenantul vot in favoarea unei femei care s-a pus candva in slujba securitatii comuniste nu e singular in istoria societatilor post-totalitare. Si Germania a avut mult de furca si de luptat cu ea insasi pana ce-a reusit sa-i elimine pe fostii Gestapovisti, SS-isti si judecatori nazisti din functiile de conducere pe care le-au ocupat dupa 1945.

In deceniile postbelice denazificarea nu s-a produs decat punctual, in faza initiala si doar la insistentele fortelor de ocupatie Apusene.

Corpul judecatoresc german a ramas infestat, iar contaminarea totalitara a justitiei federale s-a perpetuat pana la pensionarea sau rezolvarea pe cale biologica a prezentei in fruntea tribunalelor, a fostilor calai insarcinati de Hitler sa pronunte, in numele poporului, verdicte cat mai crunte.

In 1968, s-a iesit in strada pentru eliminarea lor din viata publica. Protestele studentesti n-au ramas fara efect.

Dar cazul romanesc e totusi, in buna masura, original. Nu atat pentru ca in Germania, tara care nu s-a bucurat dupa razboi de o suveranitate autentica, n-a existat niciodata un Consiliu Superior al Magistraturii, menit „sa garanteze”, ca in Romania, „independenta justitiei”. Ci pentru ca fostii nazisti ajunsi, dupa razboi, in Germania Apuseana, sa fie alesi in functii publice inalte, si-au primit voturile din partea unui electorat prea putin edificat in legatura cu trecutul lor patat.

Odata devoalat acest trecut, indivizii cu pricina s-au vazut siliti sa-si dea demisia si n-au mai obtinut niciodata functii comparabile.

Picant e, in context, ca magistratii romani – 19 la numar – care alcatuiesc acest for si au propulsat-o pe Bejinaru cu majoritate de voturi la carma institutiei lor au facut-o in deplina cunostinta de cauza. Ei stiau de capitolul sinistru din trecutul celei pe care au uns-o presedinte.

Ce inseamna insa prezenta unei foste informatoare a Securitatii in fruntea magistraturii romanesti? Ea discrediteaza funciar nu doar CSM si corpul magistratilor, ci insusi actul de justitie romanesc, un act oricum precar in Romania, dupa cum reiese din mentinerea faimoasei „clauze de salvgardare” dupa aderarea tarii la Uniunea Europeana.

Plasarea Floricai Bejinaru la timona judecatorilor si magistratilor intareste convingerea multor analisti ca oamenii insarcinati sa faca dreptate in Romania au constituit un stat in stat. Unul esentialmente corupt, care sfideaza deopotriva principiile cele mai elementare ale democratiei si ale statului de drept.

Imperativ ar fi, desigur, ca aceasta ultima picatura sa provoace o izbavitoare revarsare a paharului si sa determine guvernul sa-si inceapa misiunea de reformare a statului roman prin restructurarea legislatiei astfel incat sa se curete de sechele si bolnava tagma a magistratilor.

N-ar fi exclus ca ascensiunea Floricai Bejinaru sa iste intre altele si o noua bajenie, sa-i convinga, in speta, pe multi tineri dezamagiti de nedreptatea romaneasca sa-si caute norocul si o viata demna pe meleaguri straine.

Citeste articolul complet si comenteaza aici