Romania este o piata afectata mai degrada moderat de evolutia preturilor mondiale la alimente, cu cresteri medii de circa 15% in trimestrul I 2008. De pilda, in Ungaria si Marea Britanie preturile au crescut cu aproape 30% in aceeasi perioada. La extrema cealalta, in Olanda, Belgia sau Portugalia preturile medii reale au scazut in aceeasi perioada
cu ritmuri intre -3 si -8%.
Ne vom opri in continuare asupra acelor propuneri care pretind sa solutioneze criza preturilor la alimente. Pentru inceput, taxa pe valoare adaugata pentru alimentele de baza de 5% - propunerea PSD si PC - sau de 5,5% - propunerea presedintelui Frantei.
Aprig dezbatuta in statele membre, semnificatia sa in Romania prinde un cu totul alt contur si nu credem ca isi va arata efectele pozitive la care aspira abordarea teoretica. Producatorii nu vor reduce niciodata preturile cu diferenta de TVA (de fapt, nu le vor reduce deloc), in timp ce bugetul va pierde banii pe care conteaza cel mai mult. Hatisul fiscal romanesc nu trebuie complicat si mai mult. Problemele nostre de fond raman disciplina fiscala si resursa umana slab pregatita si dezinteresata din organismele de control.
Vigilenta bugetara sacrificata
Instinctul politicienilor pentru gestionarea instabilitatii preturilor la alimente precipita reactiile aparent in favoarea electoratului si devoreaza fara scrupule ratiunea economico-sociala. Vigilenta bugetara este primul principiu scapat din vedere la discutiile de la Cotroceni.
Pe scurt, cheltuielile cu personalul au fost deja majorate in primele patru luni ale anului curent cu cea mai ridicata rata din ultimii ani: 48% in termeni nominali si 36% in termeni reali. Astfel, ponderea lor in totalul cheltuielilor bugetului general consolidat a atins 39% - faţă de o medie de 32% în anii precedenţi. Se impun, asadar, măsuri ferme pentru temperarea cresterii lor.
Apoi, subventiile au crescut in aceleasi patru luni cu aproape 80%, marcand o inversare semnificativă a tendinţei negative din ultimul an: -23% in 2007 fata de 2006. Acoperirea riscului moral al cetatenilor nu poate continua in nici un caz prin mijloace care induc noi tensiuni inflationiste, repercutate evident tot asupra buzunarului lor.
Se stie apoi ca mecanismul ajutorului de stat pentru persoanele fara venituri sau cu venituri foarte mici a devenit un instrument coruptibil. De pilda, in unele primarii (e.g. sectorul 5 din Bucuresti ) numarul persoanelor asistate social a crescut de cateva ori in ultimii doi ani, pe criterii aberante si oculte, deformand grav realitatea si eludand spiritul legilor.
Nu in ultimul rand, Romania beneficiaza de stocurile de interventie europene conform evaluarilor nevoilor proprii ale statelor membre cu privare la persoanele vulnerabile. Comisia Europeana a aprobat pentru anul in curs peste 24 milioane de euro in acest scop, dar gestionarea corecta a distributiei acestor produse agro-alimentare devine iarasi o problema administrativa si un instrument electoral.
Reducerea TVA la alimentele de baza la 5%
O propunere aparent plauzibila de contracarare a cresterii repetate a preturilor la produsele agro-alimentare tine de reducerea TVA la alimentele de baza la 5% – paine, carne, lapte, ulei vegetal, zahăr. Ea este conforma cu politica europeana care accepta derogari de la ratele standard ale TVA in baza Directivei 2006/112/EC din noiembrie 2006.
Regulile de baza pe care s-au construit articolele 93 – 130 si anexele III si IV la metodologiile de aplicare a cotelor reduse si hiper-reduse la TVA sunt simple:
- Cota standard de TVA la bunuri si servicii nu trebuie sa fie mai mica de 15%;
- Statele membre pot avea doua sau chiar trei cote reduse de TVA, care sa nu fie mai mici de 5%, pentru o lista restrictiva de produse si servicii (anexa III). De pilda, Romania aplica cote reduse de TVA la 9% la produse farmaceutice, echipamente medicale pentru persoanele cu dizabilitati, carti, ziare, periodice, servicii culturale si cazare hoteliera.
- Cotele hiper-reduse de TVA pot fi acceptate in conditii specifice pentru sectoarele intense in forta de munca (anexa IV). Este de pilda cazul Spaniei, Italiei, Lituaniei, Irlandei sau al Poloniei (in ultimul caz doar pentru produsele agro-alimentare neprelucrate) cu cote reduse de TVA la produsele agro-alimentare, intre 3 si 5%.
O estimare simplista a corelatiei pozitive intre TVA redus la alimente si dinamica preturilor in statele membre este puternic infirmata de realitatea pietei si a mixului fiscal.
Pe de o parte, Franta aplica cota redusa de 5,5% la alimente, dar a cunoscut preturi mai efervescente decat in Romania. Sa nu mai vorbim ca economia franceza nu ar trebui sa constituie un model pentru Romania.
Pe de alta parte, statele care au reusit sa absoarba mai eficient socurile preturilor internationale au cote reduse de TVA la alimente, dar si poveri fiscale mult mai mari pe veniturile personale. Factorii explicativi sunt mult mai variati, iar corelatia TVA redus – ritmuri de crestere a preturilor la alimente nu este suficienta.
Reducerea TVA nu va stopa cresterea preturilor la alimente in Romania
Argumente pro:
Greu de gasit, dar ma voi stradui totusi sa fortez unul. Cu totii platim indirect taxa pe valoare adaugata la produsele pe care le consumam. Cele mai afectate de cresterea preturilor la alimente vor fi gospodariile cu venituri foarte mici, unde ponderea alimentelor se ridica la 60-80% in cosul de consum. Insa aceste nevoi sunt similare tuturor persoanelor, indiferent de nivelul veniturilor. Incidenta masurii de reducere a TVA s-ar repercuta in egala masura asupra consumatorilor cu venituri mari, medii si mici. Jocul echitabil al pietei libere ramane nedistorsionat. Bucuria va fi insa semnificativ mai mare in cazul coanei Tanta decat in cazul lui Patriciu. Masura ar fi salutara in conditiile reducerii sau stoparii cresterii preturilor in urma unei astfel de relaxari fiscale.
Argumente contra:
Dar piata romaneasca agricola si de desfacere a produselor alimentare este lipsita de claritate, transparenta si de distributie echitabila a profiturilor intre producatori, distribuitori si comercianti. Aici gasim solutia de fond si nu in reducerea TVA pentru reglarea preturilor excesive. De ce? Pentru ca sistemul fiscal romanesc este favorabil cresterii veniturilor personale, consumului si investitiilor:
- In primul rand, veniturile fiscale din Romania se ridica la cel mai mic nivel ca pondere in PIB (sub 29%) in randul statelor membre (media UE-27: 40%, conform datelor Eurostat
- In al doilea rand, impozitul pe venituri personale aplicat in Romania (16%) este cel mai mic din tarile UE. Tarile europene care aplica sau discuta perspectiva unei asemenea masuri au in general cote fiscale directe pe veniturile personale de peste doua ori mai mari decat Romania. Asadar, din acest punct de vedere romanii raman in buzunar cu o pondere semnificativ mai mare din veniturile lor decat un angajat european.
- In al treilea rand, reducerea de TVA va avea efecte negative usor previzibile. Preturile nici nu vor scadea si nici nu vor putea fi oprite din crestere. Reducerea selectiva a TVA la produsele alimentare se va traduce repede intr-un sistem coruptibil de incadrare si rambursare a TVA si in marje superioare ale profiturilor furnizorilor si ale supermarketurilor.
Consumatorul nu va resimti efectele pozitive, iar producatorii locali sau agricultorii nici atat. Lipsa transparentei pietei de produse agro-alimentare favorizeaza praticile neloiale, inca nesanctionate. Cele mai bune conduite in materie sunt redactate doar pe hartie. Preturile la agricultori si fermieri sunt in continuare de 3-8 ori mai mici decat la consumatorul final.
In conditiile suplimentare ale calitatii slabe a magamentului public si al administratiei fiscale, cum ar putea reducerea TVA la alimentele de baza sa-si arate roadele in gestionarea problemelor economice actuale? Se stie ca e o sursa majora de fraudare a veniturilor statului. Curtea de Conturi reclama adeseori acelasi lucru.
Veniturile bugetare se reduc undeva intre 0,8% si 1,5% din PIB, in functie de conditiile impuse in scenariile de calcul. Adeptii reducerii TVA propun ca fondurile necesare pentru a acoperi pierderile de venituri sa fie obtinute prin cresterea cu 50% a nivelului accizelor pentru iahturi, alte nave si ambarcatiuni pentru agrement, avioane si elicoptere de uz privat, prin cresterea accizelor la tigarete si tutun, confectii din blanuri naturale, articole din cristal, produse de parfumerie, arme de vanatoare - altele decat cele de uz militar - si la bijuterii din aur.
Romania este de fapt una dintre putinele tari care aplica accize la produsele de bijuterie. Atractive in aparenta, masurile vor accentua povara fiscala in domenii inca nedezvoltate suficient in economia romaneasca si vor induce noi presiuni inflationiste prin cresterea accizelor la tigari, fara a lua in calcul ca ele nici macar nu duc la acoperirea pierderilor de venituri rezultate din reducerea TVA-ului.
Avertisment: deficitul bugetului de stat a atins -1,2% in primele cinci luni ale anului curent, in conditiile in care tinta este de -2,3% pentru 2008! Derapajele sunt deja semnificative şi există o probabilitate foarte ridicată să avem un deficit bugetar de peste 3 la sută din PIB. Riscul se adanceste si mai mult in conditiile unei rectificari suplimentare anuntate recent: introducerea suplimentara a 3,6 mld. RON atat in venituri cat si in cheltuieli, paralel cu introducerea unor cheltuieli adiţionale.
Ratingul de tara isi va urma trendul descrescator, tocmai din cauza managementului aberant al politicilor macroeconomie, al instabilitatii codului fiscal care denatureaza orice proiectie de plan de afaceri si alunga investitorii straini. Carui interes serveste, asadar, aceasta masura? Raspunsul e simplu: celor care stiu sa fraudeze statul si cred ca ei nu sunt putini.
Nota: Andreea Vass este cercetator la Institutul de Economie Nationala si consilier la Parlamentul European
Alegeri SUA
Alegeri Rusia
Pe scurt : reducerea TVA in anumite domenii ( Alimente in romania) e o idee proasta spune tanti vLass. De ce ? Ca stie ea mai bine decat mafalda ca nu se va ieftini, nicmic… ca oricum o sa regrete planeta ca nu au pus-o pe dansa la banca mondiala sau FMI sad ea cu ghicitul cum stie dansa. Cam astea sunt ideile ascumse dupa miazmele si pacla unor cifre aruncate din condescenta academica.
Haideti sa stam stramb ( ca dvs in fata parlamantarului pi carî îl consiliati din greu) si sa judecam drept : PRIMO aceasta masura e prevazuta de nicmeni altul decat tatuca consiliilor la nivel european, care « iaste » Consiliul….ei…care consiliu… ala European = stalinul consiiliilor. Pentru a carui corecta propasire au spetit si asudat nobile fete de laureati Nobel + sute de comisii si comitete + COREPER I SI II ( stit tanti vLass despre ce vorbesc). Tanti vLass e singur care urla : ca tampit e consilul asta european, ca a permite asemenea masuri ! Ce tampit e Sarkozy si presedintele FMI D. Strausskhan c acer pentru Franta un TVA la 5,5%. Credeti-ma ca eu sunt tanti vLass si nu mai pot de desteapta, ce conteaza amaratii aia de laureati Nobel, in comparatie cu mine.
SECONDO : tanti « vLass » dragi roamni, pe langa darul ametirii cu cifre are si darul divinatiunii fara gres. Ea stia inainte sa se fi nascut si inainte de 89 ca doi fosti comunisti Iliescu si basescu, vor ajunge presedintii tarii. La fel de bine, STIE EA, si are bunatatea sa va spuna ca degeaba am lua masura asta, nu serveste la nimic. Imi mai aduc eu mainte de multi specialisti americani care ziceau ca nu serveste la nimic cota unica, numai belele ne aduce, iar acum vreau toate tarile Europei sa o adopta ( Germania si Franta incearca din 2010).
Cu speranta ca nu voi "supara" cenzorul de serviciu, as vrea sa remarc extraordinara consecventa cu care HotNews continua sa fie o trompeta a interelor betivului! Doar doua exemple care sa justifice afirmatia mea: 1) Dupa anuntarea cu obstinenta a demersului populist al marinarului, timp de cateva zile, rezultatul demersului nici n-a mai fost relatat aici pentru ca s-a dovedit un fiasco total! 2) Aparentul conflict dintre Tariceanu si Orban a fost relatat cu lux de amanunte aproape o saptamana, deznodamantul (categoric nefavorabil marinarului, pregatit sa profite de eventualele disidente din PNL) devenind brusc o stire neinteresanta, comparativ, de exemplu, cu "stirea bomba" a trecerii "celebrului" Adelin Petrisor la Realiatea.
Primul l-am ales eu, pe urmatorul il alegeti dvs.
Revenind la subiectele discutatea la Cotroceni, as vrea sa va expeneti parerea privind eficienta si consecintele cresterii salariului minim la 575 RON si a punctului de pensie de la 1 august cu peste 20 la suta (cresterea de la 37,5 la suta la 45 la suta raportat la un salariu mediu cam cu 20 la suta mai mare fata de anul trecut). Si, pentru ca scriam mai sus de discutii constructive, cum comentati propunerea privind acordarea de stimulente pentru promovarea energiilor regenerabile si, adaug eu, sustinerea eficientizarii agriculturii. Ambele masuri ar avea exact rezultatele dorite: oprirea cresterii preturilor la energie, prin reducerea importurilor scumpe, si la alimente, prin marirea ofertei de produse alimentare. Va multumesc pentru atentia acordata!
Nu sustin nici propunerea stimulentelor pentru promovarea energiilor regenerabile. Comisia Europeana are cateva initiative in materie:
1. Desfiintarea primelor pentru culturile energetice.
2. Exonerarea agricultorilor de obligatia de a lasa necultivat 10% din terenul arabil.
3. Decuplarea ajutorului direct acordat agricultorilor in sensul ca platile nu mai sunt legate de realizarea unui produs anume. Un pret la petrol de 250 de dolari barilul cum se prefigureaza in viitorul nu prea indepartat va stimula piata/producatorii sa se orienteze spre biocombustibili.
4. Transferarea fondurilor de la ajutoarele directe la dezvoltarea rurală: În prezent, fiecare agricultor care primește ajutoare directe de peste 5 000 de euro suportă o reducere de 5% a plăților, banii fiind transferați la bugetul de dezvoltare rurală. Comisia propune majorarea procentajului reținut până la 13% în 2012. Statele membre vor putea utiliza fondurile astfel obținute pentru consolidarea programelor în domenii ca schimbările climatice, energiile regenerabile, gestionarea apelor și biodiversitatea.
Voi gandi insa la o analiza si mai detaliata.
Referitor la stimulentele pentru promovarea energiilor regenerabile, cred ca se pot aduce argumente pro sau contra. Asa cum citeam acum cateva zile, cred ca pe acest site, s-ar putea adopta un sistem asemanator celui german. Eu sunt unul care as vrea sa ma implic la nivel personal daca asa ceva ar functiona si-aici. Oricum am sa incerc sa folosesc un mic ansamblu eolian, insa eficienta lui ar fi mult mai mare daca as putea sa "imprumut" sistemului national surplusul de energie generat atunci cand conditiile sunt favorabile, urmand ca sistemul sa-mi returneze "imprumutul" atunci cand nevoile mele sunt mai mari decat capacitatea de producere a ansamblului meu sau cand conditiile meteo nu sunt prielnice. Ar fi doar o picatura intr-un ocean dar tot ar fi ceva!
Fiind intr-o anumita masura implicat si eu in agricultura, va pot spune ca Romania, eventual si Bulgaria, se afla intr-o situatie total diferita comparativ cu restul tarilor UE, masurile preconizate in acest domeniu la nivel european fiind inutile, daca nu chiar nepotrivite in cazul nostru. In timp ce in restul Europei se pune problema reorientarii politicilor agricole, in Romania se pune acut problema eficientizarii acestei activitati. Asta pentru ca aproape in aceleasi conditii de costuri energetice, financiare si cu forta de munca, noi am putea produce de doua-trei ori mai mult! Inchipuiti-va ce efect ar avea o asemenea amplitudine a cresterii productivitatii in agricultura asupra situatiei sociale si financiare a taranilor, asupra raportului dintre cererea si oferta de produse alimentare si, asa cum subliniati si dumneavoastra, asupra capacitatii tarii de-a inlocui combustibilii fosili cu biocombustibili. Nici nu mai are rost sa aduc in discutie saltul spectaculos (si sanatos din punct de vedere economic!) al PIB-ului!
Cat despre preturi, dati-mi voie sa fiu sceptic in ce priveste coborarea sau stagnarea temporara, factorul psihologic functionand perfect, iar sindromul de turma asemenea. Faceti un efort si amintiti-va "prima liberalizare a preturilor", pusa la cale de premierul post-revolutionar Petre Roman. Cu un curaj inspaimantator pt. acea perioada tulbure, Petrica a decretat simplu, in 1990: "de maine preturile se vor dubla, in timp ce salariile vor creste cu 60%". Decizia nu a fost urmata de proteste, populatia activa privind doar in propriul buzunar, unde urma sa intre un salariu echivalent cu cel incasat de director, in urma cu o luna. Am spus ceva despre "sindromul de turma"?
intr-o lege si care ar ajuta atat bugetul consolidat cit si pe tinerii casatoriti.
cine are urechi sa auda!
Intr-adevar, reducerea TVA este cea mai proasta optiune de "protectie sociala" si de mentinere a puterii de cumparare. Singura solutie viabila economic este cresterea salariilor prin cresterea productivitatii.
Pe langa elementele atinse in artiol, exista si o discutie mai generala in literatura de specialitate asupra impozitarii.
Este vorba de concurenta sistemelor fiscale. Fara a intra in detalii, in UE exista diferente semnificative intre optiunile guvernelor in ceea ce priveste politica impozitarii. Unii prefera impozitarea mai mare a veniturilor (impozit pe viitor), altii prefera impozitele indirecte mai mari (impozit pe prezent). Optiunea preferabila pe termen lung, in ideea asigurarii dezvoltarii durabile este ca impozitele pe prezent (TVA, accize - impozite indirecte) sa fie mari, iar imopzitele pe viitor (impozit pe venit, profit - impozite directe) sa fie cat mai mici.
De ce? Daca impozitele directe sunt mici, atunci veniturile ramase la dispozitia consumatorului sunt mai mari. Astfel el are optiunea de a consuma si a plati prin urmare impozite indirecte sau a economisi (=a investi). Daca impozitele indirecte sunt mari, consumatorul va inclina mai mult spre economisire, ceea ce inseamna o investitie in viitor si prin urmare asigurarea dezvoltarii economice pe termen lung.
Pana acum, Romania (alaturi de Slovacia, Estonia, Lituania) erau date drept exemple de urmat tarilor occidentale, care practica impozite pe viitor foarte mari, franand cresterea economica. Acum, se pare ca in anul electoral recomandarile specialistilor nu mai conteaza, sa nu mai vorbim de dezvoltarea tarii pe termen lung! Prin reducerea TVA se incurajeaza de fapt consumul, importurile si se alimenteaza tendintele inflationiste. Si daca toate astea se aduna, nu stiu cine sau ce ne va mai salva!
E pacat ca avem potential agricol foarte mare si nu reusim decat sa intindem mana…. Se poate schimba totul .. .mai mult..este absolut necesar.
Economia de piata regleaza in timp aceste dezechilibre … pacat insa de consumul inutil de timp si resurse.
Pe de alta parte nu se spune de ce cresc preturile la alimente si cam pe unde se vor opri. Pana la urma ar trebui prezentate si niste solutii in afara de peticeala asta cu TVA-ul.
In ceea ce priveste ponderea veniturilor fiscale in PIB, aici chiar lucrurile nu sunt asa de simple. Unele tari au o fiscalizare mai mare (in general cele nordice) altele mai mica (de ex. UK). Este vorba, iarasi de optiune! Dar daca optam pentru una sau alta, trebuie sa fim consecventi! Romania, evident nu este consecventa! Sa zicem ponderea veniturilor fiscale e redusa, pentru ca asa vrem noi. Asta ar insemna sa reducem din subventii, sa nu mai acordam ajutoare sociale, adica sa reducem statul social. Dar daca ne uitam ce se intampla, ajungem la contradictii evidente: vrem fiscalizare redusa (prin reducere de impozite - TVA, contributii, etc), dar in acelasi timp marim pensiile, subventiile, ajutoarele etc. Astea doua nu prea merg impreuna... Diferenta se manifesta in deficit, datorii, inflatie, erodarea puterii de cumparare... In Norvegia de exemplu exista un conses clar asupra fiscalizarea ridicata a veniturilor si concomitent pentru servicii sociale extinse si de CALITATE! Si sistemul functioneaza. Sincer, nu stiu unde va duce sistemul nostru schizofrenic...
Poate sunt pesimist, cum zici tu, dar pesimismul meu e sustinut de argumente clare.
Veniturile fiscale din Romania se ridica la cel mai mic nivel ca pondere in PIB (sub 29%) in randul statelor membre - fata de media UE-27 de 40%, conform ultimelor date Eurostat, publicate de curand, dar pentru anul 2006:
http://europa.eu/rapid/pressReleasesAction.do?reference=STAT/08/92&format=HTML&aged=0&language=en&guiLanguage=en
Sunt date comparabile, calcule pe baza unei metodologii unitare si consecvente de la an la an. Din pacate banda larga a cifrelor anuntate de catre Min. Finantelor pentru anul trecut imi alimenteaza grav reticenta in a ma raporta la ele. Asadar, este posibil ca anul 2007 sa fie martorul unei ponderi de 30-31%, dar ramane inca la stadiul de supozitie. Nu denatureaza insa cu nimic argumentatia de fond.
- al aplicarii uniforme,
- al simplicarii majore procedurale
- al evitarii evaziunii fiscale uzand de argumentul "iarta-ma am gresit, n-am inteles in ce categorie trebuie incadrat venitul sau profitul"
TVA aplicat selectiv induce haos administrativ si contabil, hartoage suplimentare si timp scump alocat pentru gestiunea intregii nebunii. O alta chestiune care complica lucrurile este aplicarea cotei reduse la TVA la produse neprelucrate sau si la cele prelucrate? In cel din urma caz efectele se repercuteaza si asupra restaurantelor, de pilda. Doriti sa platiti TVA redus in restaurante?
Cert este ca nu suntem experti in ale birocratiei .
Ca finalitate si eficienta a unei astfel de propuneri - reducerea preturilor sau blocare a cresterii lor - raspunsul meu este transant: nul.
Daca PD-L-ul ar iesi din infantilismul/oportunismul crunt care il caracterizeaza, ar fi in linie cu ceea ce spune doamna Vass aici si nu ar mai face ca la marirea pensiilor, sa lase PNL-ul la mana PSD doar-doar isi rupe gatul, ar fi bine si aceasta masura nu va trece de Parlament... Om trai si om vedea ce va fi la votul in Parlament ...
sau nu vrem sa intelegem, este faptul ca cel mai important lucru este asigurarea unei
stabilitati fiscale, ca o garantie a planurilor de afaceri. Cum apare un factor extern
perturbator, cum ne repezim in masuri populiste(in treacat fiind spus ele s-ar fi produs oricum
fiind an electoral-pretul petrolului este doar o scuza). In plus, nu prea inteleg eu poate, dar pe
de-o parte firmele de gaze, electricitate anunta profituri semnificative, apoi aduc argumente
ce pierderi vor obtine daca nu li se accepta majorarea preturilor. Mi-este greu sa inteleg
logica economica. Dar, nu este vorba de economie, probabil.
Imi plac comparatiile internationale, la preturi. Comparatia crestere preturi, insotita de
comparatii de salarii, poate oferi o masura a impactului acestor majorari asupra puterii de
cumparare.Daca avem in vedre si anuntata crestere de preturi la gaze din octobrie, ce va
veni si cu un efect de volum, fiind si perioada de iarna, avem o imagine a trendului viitor.
Apropo de ajutoare, in ziarul de azi era un anunt cu cersatorul milionar de 86 de ani!
Viata este o continua provocare intelectuala, si nu numai.
Te felicit pentru analiza si sper sa aiba efectele dorite:trezire!
Liber spune : "indiferent daca reducerea TVA va diminua ori ba preturile alimentelor, faptul ca in buzunarele contribuabililor vor ramane - legitim - mai multi bani, nu poate fi decat un fapt pozitiv. Ceva tot se va reduce... spolierea contribuabililor."
Fals!
Daca preturile nu scad, tu contribuabile platesti tot atata si nu este nici un fapt pozitiv ca se regleaza doar "conturile" intre vanzatori si stat. Aici nu e vorba de nici o spoliere, ci de ingreunarea sistemului fiscal si asa prea stufos si deschiderea unorr largi cai spre dezordine si indisciplina fiscala. Claritatea si transparenta sistemului fiscal sunt cea mai buna garantie a diminuarii spolierii contribuabililor, apoi nu putem gandi atat de simplist cand stim bine ce de nevoi banesti are societatea romaneasca in educatie, agriculturaa, infrastructura, energie etc. Degeaba reduci aiurea impozitele si apoi stai cu mana intinsa la stat sa-ti mai dea vreo derogare. Garantia dezvoltarii economice pe termen lung nu sta in anularea lenta a taxelor si impozitelor, ci in cheltuirea eficienta a acestor resurse. Altfel, privatizam statul si nu cred ca extrema asta ne va fi favorabila deloc.
Daca in "buzunarele" sectorului privat raman sume mai mari de bani, atunci ramanerea neschimbata a preturilor alimentare va inseamna, in mod necesar, cresterea "avutiei reale" a sectorului privat. Deci, fie mai multe alimente, fie mai mult din alte bunuri, fie ambele...
Inca ceva... simplist e sa reduci totul la bani. Iata, de vreo trei ani educatia are bugete tot mai mari, insa daca examenele (vezi bacalaureatul) vor continua asa, atunci vom asista la falimentul educatiei publice. Si nu din considerente financiare...
Nicio reducere de impozite nu e "aiurea", de vreme ce, in acest fel, contribuabilul e deposedat coercitiv de mai putin din proprietatea sa legitima.
Iar cine crede altceva nu trebuie decat sa isi puna intreaga sa avutia la dispozitia politicienilor... pentru a fi cheltuita, nu-i asa, "eficient"... dincolo de contradictia in termeni!
De ex. reducerea accizelor la motorina sau cresterea subventiilor acordate producatorilor pentru a creste productia, refacerea sistemului de irigatii, etc. Singurul fel in care scad preturile este determinat de graficul cerere/ oferta. Trebuie sa creasca oferta, asta e singura solutie, pentru ca cererea nu va scadea semnificativ, lumea tot va dori sa manance.
De asemenea, trebuie ca autoritatile sa urmareasca aspectele privind libera competitie si sa se ajunga la un model cat mai aproape de free market.