Apar tot mai multe informatii care indica faptul ca Romania cocheteaza cu grupul de la Visegrad (V4), vazut in UE drept clubul tarilor problema, cu derapaje serioase de la regulile Bruxelles-ului. Doar in ultimele doua-trei zile s-au aglomerat urmatoarele stiri: mininistrul de externe Theodor Melescanu a declarat, fara echivoc, la intalnirea de la Cluj cu omologul sau maghiar, Peter Szijjarto, ca Romnia este interesata de colaborarea ca grupul tarilor de la Visegrad. Romania ar urma sa participe peste o saptamana, la Budapesta, la reuniunea tarilor din V4 (Ungaria, Polonia, Cehia si Slovacia).

Dan TapalagaFoto: Hotnews

Avem apoi o invitatie explicita din partea premierului maghiar, Viktor Orban, adresata Romaniei, de a adera la grup. "Vom lasa deschisa aceasta usa", s-a angajat seful guvernului de la Budapesta, intr-un interviu acordat ziarului de limba maghiara Bihari Naplo din Oradea, citat miercuri de agentia ungara de presa.

In fine, inca o informatie relevanta completeza tabloul de mai sus. Cotidianul polonez Rzeczpospolita scrie, in editia de marti, 3 octombrie, ca Pawel Borys, presedintele Fondului de Dezvoltare Polonez, a intrat joia trecuta in colectivul special de consiliere pe politici economice de pe langa guvernul roman. "Romanii s-au consultat cu presedintele bancii poloneze pe tema experientelor poloneze in edificarea unui sector bancar puternic", mentioneaza Borys, citat de Rzeczpospolita.

Adaugati la informatiile aparute in ultimele zile indemnul adresat de presedintele Senatului, Calin Popescu Tariceanu, diplomatilor romani la sfarsitul lunii august, carora le-a spus ca “simpla conditie de aliati loiali, disciplinati si tacuti nu ne va aduce recunoastere”. Tot atunci, Tariceanu spunea ca Romania ar trebui sa aiba "consultari la nivel politic cu Grupul de la Visegrád, prin participarea în formatul V4+".

Grupul de la Visegrad e format din Ungaria, Polonia, Cehia si Slovacia, dar se confrunta cu tot mai dese divergente pe teme europene intre pozitiile dure ale Ungariei si Poloniei si pozitiile mai moderate ale Slovaciei si Cehiei. Grupul de la Visegrad a ajuns sinonim in Europa cu pozitii anti-europene explicite.

Daca luam in calcul discursul politic al liderului PSD, Liviu Dragnea, cu atacuri impotriva strainilor, bancilor, multinationalelor, impotriva lui Soros, constatam ca suntem in fata unei retorici aproape identice cu cea a lui Orban. Deloc intamplator, poate, Orban spune azi ca a dezvoltat o “relatie promitatoare cu Liviu Dragnea” si ca doreste sa formeze astfel de relatii “si intre partidele noastre de guvernamant, indiferent de diferentele ideologice”. (FIDESZ este partid conservator, de dreapta, afiliat PPE, in timp ce PSD este pretins de stanga, afiliat socialistilor europeni).

Cu aceste informatii pe masa, Romania nu mai poate ascunde un adevar: noii conducatori de la Bucuresti se uita cu tot mai mult interes la grupul tarilor care ies din rand, sfideaza Bruxelles-ului si incalca valori europene de baza (stat de drept, libertate de exprimare, independenta justitiei). Dorinta lui Orban de a trage Romania in clubul ciumatilor din UE este atat de mare incat s-a oferit sa ne ajute in caz ca dorim sa securizam granita de est in fata migrantilor, eventual cu niste garduri.

Neclar in acest moment cine doreste mai intens Romania in grupul de la Visegrad: Victor Orban, care de cateva zile e numai lapte si miere, sau Liviu Dragnea, tot mai negru in priviri. Interesul lui Orban este de a exporta modelul sau iliberal, care neaga in mod explicit valorile pe care s-a construit UE. Premierul maghiar doreste in mod evident sa se prezinte drept creatorul unui stil de guvernare atractiv si pentru alte tari.

In plus, odata adusa Romania in club, Orban ar putea negocia mai usor rezolvarea problemelor cu care se confrunta minoritatea maghiara din Transilvania. Pentru liderul FIDESZ, a devenit un bazin electoral important dat fiind ca multi au deja dubla cetatenie si pot vota la alegerile generale de anul viitor din Ungaria.

Pe de alta parte, Dragnea si Tariceanu sunt tot mai tentati sa mearga pe drumul Visegrad pentru ca asta inseamna eliberarea de constrangerile europene. Polonia face praf justitia si UE n-are ce sa-i faca. Ungaria cheltuieste discretionar fonduri europene sub privirile neputincioase ale Bruxelles-ului. In ambele tari avem de-a face cu modele autocratice si cu limitari ale unor drepturi fundamentale. Cum sa nu vrea liderii PSD si ALDE sa urmeze mearga dupa Orban si Kaczynski? Aici, in clubul razvratitilor, sansele lor de a scapa de justitie si de a redeveni stapanii absoluti ai Romaniei sunt aproape garantate.

Problema e ca Romania si-a afirmat deja optiunea, prin vocea presedintelui Klaus Iohannis, pentru nucleul dur (Franta Germania), pentru mai multa integrare si impotriva unei UE cu doua viteze, pentru o aderare cat mai rapida la Schengen si la zona Euro (si aici a avut ceva diferente de opinii cu Dragnea). Ce are de spus presedintele Iohannis in fata valului de actiuni si declaratii oficiale care apropie Romania de grupul de la Visegrad? Si-a schimbat Romania politica externa?

Relevanta este o stire pe surse publicata miercuri de EVZ, intitulata “Furtuna lui Melescanu. Grupul de la Visegrad aduce tensiuni intre ALDE, Guvern si Cotroceni”. Potrivit surselor citate de EVZ, “semnalele ministrului de externe, Teodor Melescanu (ALDE) despre colaborarea Romaniei cu grupul de la Visegrad, ostil Bruxelles-ului, <> “

In fine, reorientarea Romaniei s-a vazut deja pana in presa occidentala. Intr-un articol publicat pe 19 septembrie, Financial Times avertiza Romania ca ar trebui sa evite asocierea cu "baietii rai" ai Europei. La sfarsitul lunii august, Die Presse a comparat Romania cu guvernul iliberal din Polonia iar un cotidian maghiar a scris ca Tudose il copiaza pe Orban.

Ar fi nevoie urgenta de clarificari oficiale pe aceata tema esentiala de politica externa. Lucrurile au mers cam prea departe. Pas cu pas.