Print
YM
E-mail
Mai mare|Mai mic

Despre "Manifestul 5G" care s-ar putea numi si manifestul impotriva neutralitatii internetului in Europa

de Matei Eugen Vasile     Contributors.ro
Vineri, 15 iulie 2016, 14:46 Actualitate | Opinii

Matei Vasile
Foto: Arhiva personala

Acum o săptămână, Comisia Europeană, prin Comisarul Günther Oettinger, lăsa deoparte orice urmă de imparțialitate și publica chiar pe site-ul Comisiei un document intitulat „Manifestul 5G pentru implementarea la timp a 5G în Europa”, semnat de 13 dintre cei mai mari furnizori de telefonie mobilă din Europa, 2 furnizori de comunicații prin satelit și 2 dintre cei mai mari producători de echipamente de infrastructură pentru telefonia mobilă. Documentul, cum vom vedea mai departe, se putea chema cu ușurință „Manifestul 5G împotriva neutralității Internetului în Europa” dacă autorii săi ar fi fost sinceri cu ei înșiși și cu restul lumii.

Să începem prin a trece în revistă elementele pozitive ale manifestului, pentru că sunt câteva, dar, din păcate, sunt subminate de restul documentului:

  • se cere uniformizarea alocării spectrului radio la nivelul întregii Uniuni Europene urmată de licențierea spectrului astfel eliberat la prețuri accesibile;
  • se cere îmbunătățirea cadrului legislativ la nivelul întregii Uniuni Europene astfel încât să existe mai multă certitudine legislativă și să fie sprijinită inovația în domeniu;
  • se cere îmbunătățirea cadrelor legislative locale din Statele Membre, armonizarea și simplificarea acestora astfel încât să fie facilitată construcția de infrastructură cât mai densă care să răspundă cerințelor din ce în ce mai ridicate ale rețelelor de comunicații.

Din păcate, lucrurile bune se opresc aici. Mai există un paragraf foarte interesant, în care se face referire la faptul că modelele de afaceri ale companiilor de telecomunicații ar trebui să se asigure că modelele de afaceri folosite sunt acceptabile și pentru utilizatori: „[...]lansări comerciale ale unor rețele 5G vor avea nevoie de investiții substanțiale în infrastructură nouă, o cantitate mare de spectru radio și noi capabilități, cât și o colaborare strânsă între actorii de pe piața de telecomunicații (operatori de telecomunicații, operatori mobili, operatori de comunicații prin satelit, producători de infrastructură și echipamente) și industriile integrate pe verticală (inclusiv ecosistemelor hardware și software ale acestora) pentru a ne asigura că […] modelele de afaceri sunt acceptabile furnizorilor și utilizatorilor.” Singura problemă: aceasta este singura referință la faptul că modelele de afaceri ale companiilor de telecomunicații ar trebui să fie acceptabile și pentru utilizatori. S-a făcut formalitatea de a aminti și de utilizatori și s-a trecut mai departe, la lucruri mai importante (pentru industria de telecomunicații).

De aici, totul merge din rău în mai rău. În primul rând, încă de la începutul manifestului este clarificat care este scopul urmărit de autorii săi: „Cooperarea între industria de telecomunicații și industriile integrate pe verticală este fundamentală pentru atingerea scalei și randamentului investițiilor necesare pentru 5G.” Așadar integrarea pe verticală este modelul de afaceri pe care marile companii de telecomunicații și-l propun. Asta nu ar trebui să fie nici o surpriză, ținând cont de faptul că întreaga dezbatere privind neutralitatea Internetului a pornit ca reacție la companii integrate pe verticală care au început să discrimineze traficul în scopul fructificării alegerii de a se integra pe verticală (vezi faimoasa fuziune între Comcast și NBC Universal)

Care sunt domeniile în care se caută integrarea pe verticală? Am putea spune cu ușurință ‘toate’: „„industriile integrate pe verticală” (cum ar fi transporturile, logistica, automobilele, sănătatea, producția, energia, media, divertismentul) și sectorul public (inclusiv orașele inteligente, siguranța publică și educația)

Dar care sunt mecanismele prin care se dorește fructificarea acestei integrări pe verticală? „Industriile integrate pe verticală se așteaptă ca 5G să le furnizeze nivele sporite de asigurări și garanții pentru satisfacerea cazurilor de utilizare specializate. O îmbunătățire fundamentală adusă de 5G este posibilitatea de a furniza „felii de rețea” care oferă capabilități conform unor cerințe specializate. Feliile de rețea 5G sunt gândite să funcționeze peste o infrastructură partajată fără a deteriora nivelurile de serviciu convenite.” Recunoașteți descrierea dincolo de terminologia tehnică care se referă la felii de rețea („network slices” în engleză)? Fără a trebui intrat în detaliile tehnice, este vorba de o tehnologie nouă promovată de Ericsson (unul dintre semnatarii manifestului) și care se referă la creerea de rețele virtuale în interiorul rețelei fizice a furnizorului și alocarea acestor rețele virtuale capacități bine definite și controlate. Tot nu sună cunoscut? Este vorba de serviciile specializate despre care susținătorii neutralității Internetului au avertizat în continuu ani de-a rândul. Discriminarea traficului încălcând principiile neutralității Internetului se dorește fi una dintre părțile de bază din miezul tehnologiei rețelelor 5G.

Să vedem acum și care sunt cazurile de utilizare pentru aceste servicii specializate, în accepțiunea semnatarilor manifestului:

  1. Demonstrarea conceptului de virtualizare a rețelei 5G (feliere – „slicing” în engleză) pentru a satisface cerințe specifice sau modele de afaceri cu nivele sporite de asigurări și garanții.” – definiția generică a serviciilor specializate, nimic mai mult de adăugat aici;
  2. Scenarii cu automobile conectate, inclusiv infotainment pe bandă ultra-largă, aplicații de siguranță și conducere automatizată / autonomă pe șoselele din Europa.” – automobilul inteligent, una dintre exemplele cele mai uzitate de susținătorii serviciilor specializate. Doar că acestea pot funcționa și prin Internetul normal, și deci, conform Regulamentului, nu îndeplinesc cerințele pentru a fi recunoscute ca servicii specializate. Asta lăsând la o parte probleme serioase de siguranță și, în special, de viață privată pe care automobilele conectate la rețea le ridică. Dacă vorbim de automobile care nu complet autonome și cu o legătură necritică la rețea ci la automobile conduse de la distanță prin rețea (singurele care nu ar putea funcționa fără garanții speciale privind conexiunea la rețea), deja problemele menționate mai devreme devin exponențial mai mari și luarea în considerare în mod serios a creerii unor astfel de vehicule este de domeniul iresponsabilității.
  3. Scenarii de eSănătate conectată care poate declanșa inovația în serviciile de sănătate și transformarea modelelor de afaceri pe întregul parcurs al îngrijirii continue, păstrând serviciile medicale accesibile cetățenilor și guvernelor (și contribuabililor).” – medicina la distanță, alta dintre exemplele clasice ale susținătorilor serviciilor specializate. Aici problema este că, exceptând cazul foarte particular și momentan aproape inexistent al chirurgiei la distanță, toate celelalte exemple de medicină la distanță pot funcționa foarte bine și peste Internetul normal și, din nou, conform Regulamentului, astfel de servicii nu îndeplinesc cerințele pentru a fi recunoscute ca servicii specializate.
  4. Conectivitate în bandă largă fiabilă și de mare capacitate în avioane, trenuri și alte mijloace de transport din Europa, și rețele multimodale de transporturi și logistică (camioane, cai ferate, maritime, fluviale, aeriene).” – când vine vorba de transporturi și logistică, serviciile menționate pot funcționa foarte bine și peste Internetul normal (pentru că funcționează deja fără probleme) și, din nou, conform Regulamentului, astfel de servicii nu îndeplinesc cerințele pentru a fi recunoscute ca servicii specializate. Conectivitatea de mare viteză în diverse mijloace de transport se poate realiza și acum, și fără servicii specializate, așadar trebuie să ne repetăm și să spunem din nou că, conform Regulamentului, astfel de servicii nu îndeplinesc cerințele pentru a fi recunoscute ca servicii specializate.
  5. Cazuri de utilizare pentru siguranța publică care să furnizeze securitate, fiabilitate și conectivitate în bandă largă în timp real pentru evenimente cheie cu audiențe mari, cum ar fi European Soccer Championship 2020.” – iarăși ne repetăm și să spunem din nou că aplicații pentru siguranța publică pot funcționa foarte bine și peste Internetul normal și, conform Regulamentului, astfel de servicii nu îndeplinesc cerințele pentru a fi recunoscute ca servicii specializate. O observație aici pentru autorii documentului ar fi că ar trebui să știe că în Europa sportul la care fac referință se cheamă „fotbal”, nu „soccer”, în vasta majoritate a limbilor Uniunii Europene. Știm că lobbyiștii americani sunt cei mai buni, dar un pun pic de atenție la detalii nu a stricat nimănui niciodată.
  6. Smart grid: asigurarea stabilității rețelei și coordonarea distribuției de energie de la diverse surse (cum ar fi generatoare eoliene, generatoare solare, centrale termoelectrice) și diferite regiuni.” – ne mai repetăm o dată și să spunem din nou că aplicații pentru siguranța publică pot funcționa foarte bine și peste Internetul normal și, conform Regulamentului, astfel de servicii nu îndeplinesc cerințele pentru a fi recunoscute ca servicii specializate.
  7. Orașe inteligente, inclusiv refugii de transport în comun conectate, monitorizare și analiză în timp real a traficului, managementul mulțimilor, case inteligente, îmbătrânirea populației, realitate augmentată pentru turism și publicitate.” – ne mai repetăm încă o dată și să spunem din nou că aplicații pentru siguranța publică pot funcționa foarte bine și peste Internetul normal și, conform Regulamentului, astfel de servicii nu îndeplinesc cerințele pentru a fi recunoscute ca servicii specializate. Cazurile de utilizare menționate aici sunt numeroase dar toate prezintă aceleași probleme: problemele plonjării cu ochii închiși spre Internet of Things fără a ține cont de problemele majore privind viața privată și securitatea informatică create de IoT. În particular, conceptul de casă inteligentă se plasează pe același nivel de iresponsabilitate cu automobilele controlate prin rețea.
  8. Cazuri de utilizare pentru media și divertisment, inclusiv integrarea serviciilor rețelelor terestre și satelitare, demonstrarea abilităților multicast-ului și caching-ului pentru furnizarea unor experiențe a utilizatorilor scalabile și accesibile oriunde în Europa (cum ar fi Glasgow-Berlin European Championships 2018 și European Soccer Championship 2020), cât și scenarii video imersive care să prezinte beneficiile aduse de mărirea capacității rețelelor în 5G.” – acestea se pot realiza și fără servicii specializate, prin Internetul normal, astfel de cazuri de utilizare având șanse extrem de mici să corespundă cerințelor Regulamentului.

La o privire sumară, din cele 8 exemple de cazuri de utilizare, unul este definiția generică a serviciilor specializate, unul conține un sub-caz foarte particular care poate îndeplini cerințele Regulamentului pentru recunoașterea ca serviciu specializat iar restul de 6 sunt cazuri de utilizare care nu au cum să îndeplinească cerințele Regulamentului pentru recunoașterea ca servicii specializate pentru ca pot fi implementate foarte bine și prin Internetul normal. Ca o observație secundară, foarte multe dintre cazurile de utilizare enumerate se referă la aplicații de tip Internet of Things, Internet of Things fiind un buzzword foarte la modă vehiculat de foarte mulți fără a acorda nici o importanță problemelor și prejudiciilor extraordinare privind viața privată, protecția datelor și securitatea informatică pe care implementarea acestei viziuni le va aduce.

Problemele de ordin tehnologic de până acum vor părea de-a dreptul mici odată ce ajungem să citim și propunerile privind finanțarea aceste viziuni 5G anti-neutralitate a Internetului a semnatarilor manifestului.

Înainte de asta, trebuie exprimată una dinte problemele fundamentale ale încălcării neutralității Internetului. Într-un Internet neutru, fiecare utilizator final (fie el persoană fizică sau persoană juridică furnizor de conținut, aplicații sau servicii) are un contract cu un furnizor de servicii de acces la Internet pentru a obține o conexiune la Internet și își plătește furnizorul cu care are această relație contractuală pentru serviciile de acces la Internet furnizate. Și persoana fizică își plătește furnizorul său de servicii acces la Internet pentru a putea folosi respectivul acces la Internet pentru a accesa conținut, aplicații sau servicii și furnizorul de conținut, aplicații sau servicii își plătește furnizorul său de servicii acces la Internet pentru a-și furniza conținutul, aplicațiile sau serviciile altor utilizatori. Niciun furnizor de servicii de acces la Internet nu rămâne neplătit. Mai mult decât atât, furnizorii de conținut, aplicații sau servicii sunt importanți și pentru furnizorii de servicii de acces la Internet cu care nu au relații contractuale pentru că conținutul, aplicațiile sau serviciile sale aduce clienți acestora.


Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro













2034 vizualizari





ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Duminică