Un oraș precum Târgu Mureș poate economisi aproape 30% din investițiile necesare tranziției energetice prin intermediul comunităților de energie, comparativ cu opțiunea investițiilor individuale, în care consumatorii casnici, companiile, instituțiile publice își instalează panouri fotovoltaice, panouri solare, baterii pentru stocare, pompe de căldură și/sau unități în cogenerare de înaltă eficiență, după caz.
În studiul realizat în cadrul proiectului Eficiența energetică pentru case, clădiri, rețele inteligente, derulat de Federația ACUE, scenariul optim al tranziției energetice la nivel local pune pe primul loc comunitățile de energie, în cadrul cărora persoanele fizice, persoanele juridice, autoritățile, distribuitorii de energie, pun în comun echipamente și instalații. Conform analizei efectuate, în vederea atingerii neutralității climatice, pentru trei scenarii diferite de instalații și consum, costurile privind implementarea soluțiilor cu sprijinul comunităților de energie variază între 340 și 512 milioane de euro, în timp ce adoptarea de soluții individuale ar însemna un efort financiar între 440 și 656 milioane de euro.
Tranziția spre neutralitate climatică necesită investiții semnificative. Până în 2030, Europa va trebui să implementeze proiecte de peste 1,5 trilioane de euro în fiecare an* doar pentru a reduce emisiile generate de utilizarea combustibililor fosili din clădiri, din sistemele energetice și din transport. Astfel, îndeplinirea obiectivelor ambițioase de decarbonizare asumate prin Pactul Verde European nu este fezabilă fără transformarea rețelelor de distribuție și, deloc neglijabilă, contribuția comunităților care reunesc consumatori de energie și prosumatori.
Accentul se pune din ce în ce mai mult pe necesitatea de a informa și mobiliza cetățenii pentru acțiuni concrete, în scopul atingerii țintelor climatice și sprijinirea tranziției către un sistem energetic mai curat și mai eficient. Astfel, comunitățile de energie pot, în ansamblul lor, să contribuie substanțial la decarbonarea sistemelor energetice și integrarea eficientă a energiei produse local din surse regenerabile în rețelele de distribuție.
Comunitățile ar trebui să faciliteze trecerea de la rolul de simplu consumator la consumator și producător, adică prosumator, și implicit utilizator activ de rețea, oferind în același timp oportunitatea cetățenilor, firmelor și autorităților locale de a-și regândi, în parteneriat cu distribuitorii și furnizorii de energie, sistemele energetice locale.
Eficiența economică poate crește semnificativ, de până la 7 ori**, atunci când proiectele de energie regenerabilă sunt administrate de către comunități de energie. În mod caracteristic, aceste comunități nu urmăresc profit financiar, ci se concentrează mai degrabă pe beneficiile colective – în special pe reducere de costuri, cele de mediu, economice și sociale – pentru zona pe care o deservesc.
Opțiunile de valorificare a energiei curate în comunități
Cu trei sferturi din populația europeană trăind în zonele urbane, cea mai mare parte a consumului de energie are loc pe teritoriul orașelor – aproximativ 80% la nivelul Uniunii Europene***. Orașele sunt, practic, în prima linie a tranziției energetice, iar energia solară este doar una dintre soluțiile fiabile pe care le au la dispoziție. De exemplu, acoperișurile din orașele României**** au un potențial fotovoltaic estimat de 128,3 TWh/an. Pentru valorificarea potențialului de energie curată, o comunitate de energie are diverse alte opțiuni.
De exemplu, pentru sistemele de încălzire centralizată, pot fi adoptate sisteme de cogenerare de înaltă eficiență care reprezintă o opțiune cu un cost sustenabil. Cogenerarea poate prelua producția volatilă a sistemului fotovoltaic. Dacă brusc scade producția fotovoltaică, cand nu e soare, turbinele de cogenerare își pot crește imediat nivelul de putere generată pentru a compensa fluctuația de putere. Astfel, se asigură o predictibilitate și un control sporit în raport cu rețeaua electrică, prevenind dezechilibrele. În completare, capacitățile de stocare și pompele de căldură funcționează simbiotic cu producția rezultată din cogenerare.
De asemenea, pompele de căldură reprezintă o opțiune viabilă pentru încălzirea și răcirea eficientă a locuințelor colective. Acestea folosesc o tehnologie similară cu cea care se găsește într-un frigider sau într-un aparat de aer condiționat, dar în sens invers, extragând căldură dintr-o sursă, apoi amplificând și transferând căldura acolo unde este nevoie.
Integrarea sistemelor de stocare termică cu pompe de căldură îmbunătățește eficiența energetică a clădirilor și, în extenso, a comunităților. Acest lucru permite stocarea unor cantități mari de energie termică, menținând în același timp o temperatură constantă, reducând costurile pentru proprietarii de case și companii, precum și pentru sistemele de încălzire și răcire centralizată.
Foarte important, însă, pe lângă producerea energiei din surse regenerabile și reducerea costurilor, comunitatea de energie oferă oportunitatea colaborării și asocierea dintre oameni, gândirea unor soluții comune sustenabile și implicarea directă și constantă a cetățenilor, în scopul reducerii emisiilor și încetarea dependenței noastre de combustibilii fosili.
Acest material este parte din proiectul „Eficiență Energetică în case inteligente, clădiri inteligente și rețele inteligente”, lansat de Federația Asociațiilor Companiilor de Utilități din Energie (ACUE) și finanțat cu sprijinul granturilor acordate prin mecanismul financiar Norvegian 2014-2021, în cadrul „Programului de Energie din România”. Mai multe informații pot fi accesate https://eficient-energetic.ro/comunitati-inteligente/
SURSE
*** https://www.solarpowereurope.org/
**** https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/S0306261924000916https://www.solarpowereurope.org/
Articol susținut de ACUE
0
0
