Neconvențional, original, provocator, neortodox – toți acești termeni au fost folosiți pentru a descrie gândirea politică a lui Zbigniew Brzezinski. Volumul “Zbig: The Strategy and Statecraft of Zbigniew Brzezinski”, apărut in 2013, oferă argumente convingătoare pentru ca astfel de caracterizări să fie justificate. Coordonată de Charles Gati, unul dintre cei mai pătrunzători analiști ai Europei de est, cartea este o colecție de studii despre cele mai importante scrieri ale lui Brzezinski ca teoretician politic, comparatist, sovietolog, gânditor strategic și profesor. Contributiile lui Brzezinski sunt comparabile cu acelea ale unor Hannah Arendt, Robert Conquest, George Kennan, Richard Pipes, Robert C. Tucker si Adam Ulam. Opera sa se caracterizeaza prin acuratete, luciditate, precizie si, lucru extrem de important, claritate morala.
Realizată cu ocazia aniversării acestuia la vârsta de 85 de ani, ea surprinde extraordinarele lui cunoștințe privind relațiile internaționale, cât și atașamentul său față de un realism politic cu fundament moral. Va fi o lectură fascinantă pentru cei interesați de avatarurile bolșevismului, de principalele dezbateri strategice din timpul și după Războiul Rece, și de procesul decizional din timpul administrației Carter când Brzezinski a exercitat funcția de consilier pe securitate națională.
În loc să fie un volumFestschrifttradițional, este un prim pas crucial spre realizarea unei biografii, care încă lipsește, a acestei minți impresionant de creativă. Așa cum judicios remarcă Charles Gati, există deja cărți relevante despre personalități precum George Kennan și Henry Kissinger, dar nu există un studiu major despre Brzezinski. Coordonatorul și contributorii trebuie lăudați pentru această splendidă realizare.Spre deosebire de Henry Kissinger, care avea o pregătire solidă în istorie diplomatică, Brzezinski este politolog cu studii în tradiția sovietologiei clasice. Pentru mulți ani considerat un radical politic, un adversar ireconciliabil al regimurilor comuniste ideocratice, el acordă o importanță deosebită ideilor.
Născut într-o venerabilă familie poloneză (tatăl său a fost un distins diplomat), Brzezinski a crescut în Canada, în exil. Și-a luat doctoratul la Harvard și a predat la această universitate pentru aproape un deceniu. Atunci când Harvard a ales, greșind grav, să îi refuze un post de profesor definitiv („tenured”), s-a mutat la Universitatea Columbia din New York unde a devenit directorul unui faimos institut de studii ale comunismului. Împreună cu politologul de origine germană Carl Friedrich, și el un emigrant, a fost autorul unui volum extrem de influent despre totalitarism („Totalitarian dictatorship and autocracy”, Harvard University Press, 1956), o continuare superbă a capodoperei lui Hannah Arendt, “Originile totalitarismului” (Schocken, 1951; Humanitas, 2014). Definiția lui Friedrich și Brzezinski a dominației totalitare a devenit element de referință a numeroase dezbateri între tradiționaliști și revizioniști în cercetarea comunismului și fascismului.
Este demn de admirație faptul că Brzezinski a refuzat să rămână blocat în paradigma inițială și a propus noi abordări ale evoluției regimurilor de tip sovietic.
Textul de față este versiunea lărgită a recenziei volumului editat de Charles Gati, “Zbig: The Strategy and Statecraft of Zbigniew Brzezinski”, cuvânt înainte al Președintelui Jimmy Carter (The Johns Hopkins University Press, 2013), pe care am publicat-o în “International Affairs” (vol. 90, no. 2, 2014); traducere de Bogdan C. Iacob.
O prima versiune a acestui articol a aparut in romaneste in “Evenimentul Zilei”.
http://www.evz.ro/detalii/stiri/zbigniew-brezisnki-tismaneanu-ucraina-1085331.html
Actualizare:De un acut si urgent realism este editorialul din “Washington Post” semnat de Zbigniew Brzezinski, unul dintre cei mai avizati analisti ai comportamentului international al Kremlinului. Profesorul Brzezinski avertizeaza asupra similitudinilor socante dintre actiunile lui Putin din ultima saptamana (si nu numai) si agresivitatea imperialista a dictatorilor totalitari din secolul XX, inclusiv metodele mafiotice practicate de Hitler in atacul impotriva Cehoslovaciei independente. Nu e vorba de o echivalenta, de o “diabolizare” a lui Putin, ci de constatarea repetarii unui pattern definit de dispretul abisal pentru dreptul international.
Articolul este un semnal de alarma in ceea ce priveste efectele posibile (si probabile) ale unei agresiuni directe a Rusiei impotriva Ucrainei, inclusiv o incercare de schimbare de regim la Kiev, asupra Poloniei si Romaniei. Cu ani in urma, profesorul Brzezinski definea Europa Centrala drept regiunea situata intre Germania si Rusia.. Ceea ce se petrece acum cred, este o tentativa a Rusiei de a schimba directia politica a Europei Centrale. A nu vedea acest lucru este o proba de grava, impardonabila miopie.
Zbigniew Brzezinski propune o serie de masuri imediate menite sa descurajeze regimul Putin si sa fortifice guvernul de la Kiev. Nu vorbe, ci fapte. Sunt propuneri lucide, venite de la un om care cunoaste subiectul in toate implicatiile sale, inclusiv cele psihologice. As mai adauga remarcabila descriere a lui Putin ca un dictator in care se regasesc trasaturi proprii unor Mussolini si Hitler. Sunt cuvinte dure, insa pe deplin justificate.
