n 26 februarie 2012 se va împlini un an de la momentul la care Kelemen Hunor a preluat funcția de președinte al Uniunii Democrate Maghiare din România, după ce i-a surclasat la alegerile din cadrul celui de-al X-lea Congres al organizației pe fostul consilier prezidențial Eckstein Kovacs Peter și pe deputatul Olosz Gergely.
Evoluția U.D.M.R. în primul an de mandat al lui Kelemen Hunor și perspectivele Uniunii pentru anul 2012 sunt subiecte care comportă conotații ce vor influența în mod direct sau indirect scena politică internă, relația dintre majoritatea română și minoritatea maghiară, relația româno-maghiară, respectiv raportul dintre comunitatea maghiară din România și guvernul Ungariei.
În U.D.M.R. asistăm la un transfer de putere asumat, planificat și desfășurat în etape, care prezintă caracteristici distincte din perspectiva culturii organizaționale a entităților politice din România. De altfel, intră în atribuțiile și în responsabilitățile unui președinte de organizație să asigure un management al resurselor umane, inclusiv în privința funcției de președinte.
După 18 ani de mandat, liderul Markó Béla a decis să nu mai candideze pentru un nou mandat de președinte al Uniunii și și-a asumat un transfer de putere treptat. Decizia a fost precedată de un proces de consultare și comunicare în interiorul Uniunii, în prima etapă cu liderii care constituie centrul de putere și de management, în a doua etapă cu activul organizației.
Fără a aborda cei 18 ani de mandat ai lui Markó Béla în funcția de președinte al Uniunii, pentru a înțelege acest proces, trebuie să arătăm, că deseori s-a spus că organizația a fost condusă de un număr de persoane care încap într-un autoturism (câteodată un microbus). Managementul organizațional sub mandatul de președinte al lui Markó Béla s-a exprimat prin următoarele caracteristici generale: afirmarea unui proces de consultare prealabilă luării deciziilor, asigurarea unei competiții interne prin implementarea sistemului de alegeri preliminare, conducerea în echipă și o comunicare dinamică. Sub acest ultim aspect, este de notorietate că liderul Markó Béla este unul dintre cele mai accesibile persoane din punctul de vedere al comunicării.
Chiar și în aceste condiții, adversarii politici interni și externi au formulat critici cu privire la deficitul de pluralism și democrație internă a U.D.M.R.
Revenind la transferul de putere, semnalul privind rolul destinat lui Kelemen Hunor în cadrul Uniunii a fost dat încă din anul 2009, atunci când viitorul președinte al Uniunii a fost desemnat candidat al U.D.M.R. pentru alegerile prezidențiale. După o luptă de convingere a unor lideri ai Uniunii, Markó Béla și-a impus voința și a obținut susținerea pentru nominalizarea lui Kelemen Hunor în competiția pentru președinția României, cu scopul de a-i asigura vizibilitate și notorietate viitorului lider, dar si oportunitatea de a se căli pentru competiție și pentru funcția de președinte al Uniunii.
Markó Béla a început cu această ocazie un lung proces în interiorul Uniunii pentru a-și asigura sprijinul liderilor organizației pentru retragerea sa și susținerea lui Kelemen Hunor pentru funcția de președinte al U.D.M.R. Acest proces nu a fost usor, dar tocmai gradul său de dificultate a condus la un schimb efectiv de generații la vârful organizației. De asemenea, a trecut neobservată retragerea președintelui executiv al U.D.M.R., Takács Csaba, desi tandemul Markó Béla – Takács Csaba a fost determinant pentru mandatul de 18 ani al fostului președinte al Uniunii.
În concluzie, Markó Béla și-a pregătit retragerea din funcția de președinte al U.D.M.R., și-a ales acest moment și i-a asigurat noulului președinte susținerea necesară pentru exercitarea funcției. Această retragere este una efectivă, fiindcă în noua sa postură Markó Béla a adoptat o atitudine rezervată, respectând și susținând autoritatea noului președinte.
Participarea la guvernare într-o perioadă de criză economică, concurența noilor formațiuni politice din cadrul comunității maghiare din România, presiunile exercitate de politica privind minoritățile maghiare de peste hotare a noului guvern al lui Viktor Orban, dilemele și tensiunile care se nasc inerent cu ocazia unei schimbări la vârf au condus la situația în care obținerea mandatului de președinte al U.D.M.R. de către Kelemen Hunor să prezinte o serie de provocări pentru acesta și organizația pe care o conduce.
În primul său an de mandat în funcția de președinte al U.D.M.R., Kelemen Hunor a reușit să confere conținut și putere noii sale poziții în cadrul organizației. Într-un timp relativ scurt a reușit să acopere ”tranșeele” create de grupurile de susținere cu ocazia competiției pentru funcția de președinte al Uniunii, a coordonat constituirea noilor structuri de organizare internă a formațiunii, impunându-și echipa în pozițiile cheie și a gestionat cu tact relația cu liderii din teritoriu dar și cu liderii la nivel central, astfel încât să nu-și afecteze procesul de consolidare politică în noua funcție.
Acest proces nu este unul facil, el naște conflicte, tensiuni și dispute interne, mai ales că alegerea unui nou lider într-o formațiune politică este rezultatul unor compromisuri în cadrul grupului de susținători.
Merită să menționăm, că prestația lui Kelemen Hunor trebuie apreciată în contextul în care simultan îndeplinește funcția de lider de partid dar și cea de ministru în Guvernul României. Acest cumul de funcții este dificil de îndeplinit și necesită un efort considerabil.
În raport cu principalul partid de guvernământ din Ungaria, FIDESZ, Kelemen Hunor a manifestat o deschidere spre dialog, în contextul unei ”ofensive exprese” a guvernului de la Budapesta în politica sa privind maghiarii de peste hotare. Deși, în momentul alegerii sale în funcția de președinte al U.D.M.R., analiștii politici erau sceptici în privința acceptării lui Kelemen Hunor ca partener de dialog de către Viktor Orban, noul președinte al Uniunii a avut o serie de contacte cu reprezentanții noii puteri de la Budapesta, evenimente care au avut ca rezultat întâlnirea oficială dintre cei doi lideri de partide în 24 noiembrie 2011, la Budapesta.
În pofida acestei evoluții, noua putere din Ungaria practică un dublu discurs în relația lor cu organizațiile și liderii comunității maghiare din România. În discursul său public, FIDESZ face apel la colaborare între liderii comunității maghiare din România în reprezentarea civică și politică a comunității, inclusiv din perspectiva alegerilor locale și parlamentare. Pe de altă parte, FIDESZ susține întârirea partidelor politice alternative la U.D.M.R..
Această politică a FIDESZ urmărește să creeze o situație de interdependență a formațiunilor politice care apară interesele maghiarilor din România, astfel încât U.D.M.R. să ajungă într-o poziție în care să fie obligată la încheierea unui acord electoral pentru alegerile parlamentare cel puțin cu Partidul Popular Maghiar din Transilvania iar acesta din urmă să se prezinte de pe poziții de putere la negocierile privind acordul electoral, pentru a obține poziții semnificative la alegeri.
În subtext, prin acordarea simplificată a cetățeniei maghiarilor care locuiesc în afara Ungariei, alături de dreptul la vot, FIDESZ, prin politica sa de susținere a unor formațiuni politice maghiare alternative la U.D.M.R., urmărește crearea unui bazin electoral care să-i asigure voturi importante la alegerile parlamentare din Ungaria.
Totuși, FIDESZ are un exemplu viu al efectelor negative ale intervenției sale în politica comunității maghiare din Slovacia. Partidul susținut de guvernul Ungariei a rămas în afara Parlamentului Slovaciei la alegerile trecute și potrivit sondajelor de opinie sunt șanse foarte mici să treacă pragul electoral la alegerile din această primăvară.
Intervenția FIDESZ în viața politică a comunității maghiare din România afectează autonomia maghiarilor din Transilvania. În ultimii 21 de ani, prin reprezentarea parlamentară și în administrația locală proporțională, U.D.M.R. a reușit să practice o politică autonomă și liberă a comunității maghiare, ceea ce a derajnat, uneori a constituit un obstacol pentru guvernele de la Budapesta, în special pentru guvernele lui Viktor Orbán.
Pierderea reprezentării parlamentare și la nivelul autorităților publice locale a maghiarilor din România proporțional cu numărul acestora, ar conduce la pierderea libertății de decizie și autoorganizare comunitară și politică a maghiarilor din Transilvania, respectiv ar expune la o dependență accentuată comunitatea față de guvernul de la Budapesta, ceea ce și urmărește actualul executiv maghiar.
Sub acest aspect, constatăm că și relațiile româno-maghiare se desfășoară la modul ”econom”, o explicație fiind faptul că guvernul FIDESZ este deranjat de poziția și puterea politică a U.D.M.R., respectiv a comunității maghiare din Transilvania.
În 2011 a luat ființă Partidul Popular Maghiar din Transilvania (în contiunare PPMT), o formațiune care se dorește alternativă la U.D.M.R., susținută consistent de puterea de la Budapesta și reprezentată la nivelul mesajului public de europarlamentarul Tokes Laszlo. Fără a-și asuma expres în programul și statutul formațiunii politice autonomia comunității maghiare din România, noul partid a început o construcție a structurilor interne și o activitate de comunicare politică publică având scopul de a obține notorietate prin conectarea la agenda publică.
De notat, că PPMT este a doua încercare de construcție politică în rândul comunității maghiare din România susținută de FIDESZ, după eșecul înregistrat cu înființarea Partidului Civic Maghiar din România. Orgoliile liderilor de facto a celor două formațiuni de a controla structurile politice și de a se prezenta ca alternanță politică la U.D.M.R. a creat o stare conflictuală între Partidul Popular Maghiar din Transilvania și Partidul Civic Maghiar. În practică, cele două partide politice sunt susținute de grupări diferite din FIDESZ.
U.D.M.R. a reacționat cu mesaje diferite la înființarea noului partid politic în rândul comunității maghiare din România. În prima etapă, noul președinte Kelemen Hunor s-a arătat deschis pentru dialog și pentru disponibilitatea U.D.M.R. de a nu compromite reprezentarea proporțională maghiarilor în Parlamentul României printr-un obținerea unui rezultat la alegerile generale.
Acest mesaj a suferit corecții atunci când, Marko Bela, fără a mai fi apăsat de funcția de președinte în exercițiu al Uniunii, a criticat dur demersul de a crea un nou partid în rândul maghiarilor din Transilvania și intervenția guvernului Ungariei în viața politică a comunității maghiare din România. Markó Béla manifestă mai multă încredere în U.D.M.R. și în capacitatea formațiunii de a înfrunta singură alegerile locale și parlamentare.
Pe planul politicii interne, în primul an de mandat ca președinte al Uniunii, Kelemen Hunor a reușit să maximizeze participarea U.D.M.R. la coaliția de guvernare, păstrând un dialog rezonabil cu opoziția parlamentară.
Partidul Democrat Liberal (în continuare PDL), principalul partid de guvernare și președintele României Traian Băsescu au creat numeroase situații care au obligat U.D.M.R. să adopte o poziție defensivă în coaliția de guvernare. Astfel, subiectele legate de revizuirea Constituției, reorganizarea administrativ teritorială, legea sănătății, sistemul electoral și în subsecvent votul prin corespondență au constituit și constituie subiecte de divergență între PDL, președintele Traian Băsescu și U.D.M.R.
Citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro
