“The Power of Ideas” se intituleaza un volum de eseuri al marelui ganditor liberal Isaiah Berlin. Am tinut semestrul acesta la Universitatea Maryland unde predau stiinte politice un honors seminar despre revolutiile din 1989. Am accentuat cateva teme esentiale, intre care faptul ca ideile conteaza, istoria conteaza si valorile conteaza. Am discutat cartile unor Stephen Kotkin, Victor Sebestyen, Vaclav Havel, Adam Michnik, Paul Lendvai, George Weigel. Am examinat eseurile incluse in volumul The Revolutions of 1989 pe care l-am editat la Routledge in 1999, intre care cele de S. N. Eisenstadt, Daniel Chirot, Ken Jowitt, Tony Judt, Leszek Kolakowski, Jacek Kuron, Katherine Verdery, Jeff Isaac, Jeliu Jelev. Am vorbit despre semnificatiile anului 1989, despre reinventarea politicului si despre fantasmele salvarii.
Am reluat analiza Hannei Arendt privind semnificatia istorica a Revolutiei Maghiare si problematica tezaurului pierdut al traditiei revolutionare. S-a discutat pe larg despre Vaclav Havel si relatia dintre moralitate si actiune politica. Au fost prezentate research papers despre nationalism si populism in Ungaria, despre cultul lui Ceausescu,comunismul dinastic si cauzele Revolutiei din decembrie 1989, despre filosofia libertatii la Jan Patocka, despre KOR ca embrion al societatii civile, despre teoria si practica societatii civile, despre Ioan Paul al II-lea si ethosul Solidaritatii, despre rolul de catalizator jucat de Mihail Gorbaciov in ceea ce a intrat in istorie drept annus mirabilis 1989, despre provocarile justitiei de tranzitie in fosta RDG si in alte state, inclusiv Romania. Am explorat impreuna ce inseamna puterea celor fara de putere, acel concept moral si strategic al emanciparii umane pe care l-a gandit, in timpuri intunecate, Vaclav Havel.
Unul dintre studenti, care s-a aflat anul acesta vreme de cateva luni in Egipt, a comparat Primavara Araba cu tumultul revolutionar din 1989. Intre altele, observa el pe buna dreptate, nu intalnim acum, in Orientul Mijlociu, o prezenta a intelectualilor critici comparabila cu ceea ce a insemnat Carta 77 ori Opozitia Democratica din Ungaria. In timp ce-si scriau lucrarile finale, studentii au aflat despre stingerea din viata a lui Vaclav Havel, unul dintre eroii evenimentelor cruciale despre care vorbisem de-a lungul semestrului. Au aflat si despre decesul lui Kim Jong-il, al carui cult este atat de asemanator cu ceea ce practica Ceausescu in Romania (cu elementele “nationale” specifice). Sunt uneori intrebat in ce masura studentii mei sunt interesati de totalitarism, revolutii, ideologii, comunism si post-comunism, de gandirea disidenta si ecourile ei in lumea de azi. Public mai jos, cu permisiunea sa, un mesaj primit din partea unuia dintre studenti (Christopher V.). Este cel mai frumos lucru pe care il poate primi in dar un profesor.
Dear Dr. Tismaneanu,
As I left your room for the final time last Tuesday, I was not sure what impact your class had on me. I obviously learned of facts about the revolutions of 1989, and additionally, my paper topic of “The Problems Associated with Post-Communist Democracies.” What I did not know, however, was how this class and paper would impact me for the rest of my life. Little did I know that I would realize the impact within a week.
I woke up Sunday morning, watched the news, and saw that Vaclav Havel had died. I became instantly upset, as the world lost a great man who had made a profound impact on the pursuit of democracy in the Czech Republic. Later that night, I was hanging out with my friends and we saw on CNN that North Korea leader Kim Jong-il had died. We were talking about the differences in their policies, and ruling methods between the polar opposites Havel, and Jong-il.
Citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro
