Ungaria doreste "forme de autonomie incercate si verificate in cadrul Uniunii Europene" pentru maghiarii care traiesc in afara granitelor, a declarat, vineri, la lucrarile Universitatii de Vara de la Baile Tusnad, vicepremierul din tara vecina, Semjen Zsolt, citat de Agerpres:

• "Pentru ungurii din diaspora vrem autonomie culturala si pentru ungurii care traiesc in bloc vrem autonomie teritoriala, acestea sunt practici europene. Daca pot alte natiuni se poate si pentru noi, daca alte natiuni nu renunta, nici noi nu renuntam, repet, in cadrul Constitutiei si conform normelor UE".

Oficialul ungar a participat vineri la şedinţa deschisă a Consiliului Autonomiei din Bazinul Carpatic, programată în cadrul Universităţii de Vară de la Băile Tuşnad, la care au fost prezenţi reprezentanţii politici ai maghiarilor din România, Ucraina, Slovacia, Serbia.

El a explicat, cu aceasta ocazie, ca Ungaria doreşte, pentru maghiarii din afara graniţelor, diferite forme de autonomie încercate şi verificate în cadrul Uniunii Europene, care să respecte Constituţia ţării în care se află comunităţile de maghiari.

Vicepremierul Ungariei a vorbit şi despre legea privind acordarea dublei cetăţenii, votată recent în ţara vecină, ca despre un prim pas în "unificarea naţiunii maghiare". El a prezentat si procedurile de acordare a cetăţeniei şi a ţinut să sublinieze că această lege nu discriminează pe nimeni, făcând o comparaţie cu legea prin care România acordă cetăţenie moldovenilor:

• "Noi trebuie să asigurăm drepturile maghiarilor de peste tot. Există o singură naţiune maghiară unică, care se constituie din 3 piloni - maghiarii din Ungaria, cei din Bazinul Carpatic şi cei din diaspora. Această naţiune trebuie să aibă posibilitatea să se unifice, iar noi am făcut primul pas prin acordarea dublei cetăţeniii. Aveam obligaţia morală să votăm această lege. Trădarea de neam săvârşită de Ferenc Gyurcsany în decembrie 2004 (n.r. - când nu a fost validat referendumul privind acordarea dublei cetăţenii în Ungaria) trebuia corectată şi acest lucru s-a produs'".
  

Acesta a comentat şi situaţia din Slovacia, ţară pe care a numit-o "ruşinea Uniunii Europene", amintind faptul că preşedintele ungar Solyom Laszlo nu a fost lăsat să intre în această ţară, şi de legea limbii materne, despre care a spus că pune sub semnul întrebării drepturile fundamentale umane: "Noi întotdeauna am avut mâna întinsă, dar niciodată de acum încolo, de dragul politicii interne a unei alte ţări, nu vom renunţa la interesele noastre".

Vicepremierul ungar a mai precizat că, pentru ca etnia maghiară să nu dispară, e important ca în ţările în care aceste comunităţi trăiesc să existe partide maghiare etnice, iar intelectualii maghiari să nu fie asimilaţi în alte partide, pe principii ideologice.