CIJ se pronunta asupra independentei Kosovo. Romania continua sa fie, deocamdata, impotriva

Joi, 22 iulie 2010, 14:13 Actualitate | Internaţional

Curtea Internationala de Justitie de la Haga da joi publicitatii avizul consultativ privind legalitatea declararii independentei fostei provincii sarbe Kosovo. Sentinta nu are caracter obligatoriu, dar este asteptata in intreaga lume, pentru ca poate avea repercusiuni asupra mai multor miscari separatiste din lume. Romania nu a recunoscut independenta Kosovo, aflandu-se printre cele 5 tari membre UE care nu au facut-o: Grecia, Spania, Slovacia si Cipru.

"Daca avizul CIJ stabileste un nou principiu, un intreg proces de creare de noi state se va deschide in lume, ceea ce ar destabiliza multe regiuni", a spus presedintele sarb Boris Tadici pentru Tanjug, citat de Reuters.

Kosovo si-a declarat independenta in 17 februarie 2008. Noul stat a fost recunoscut pana in prezent de 69 de tari, inclusiv de Statele Unite si 22 dintre cei 27 de membri UE. CIJ a fost sesizata in legatura cu legalitatea declararii independentei Kosovo fata de Serbia de Adunarea Generala a ONU. Curtea trebuie sa raspunda la intrebarea daca declararea unilaterala a independentei de catre institutiile provizorii ale autoguvernarii din Kosovo este in concordanta cu legea internationala.

Pledoariile pentru un raspuns afirmativ sau negativ la aceasta intrebare au fost facute de partile implicate, Serbia si Kosovo, dar si de alte 29 de tari, inclusiv Statele Unite, Rusia si Romania, care au fost audiate la tribunalul ONU in decembrie 2009.

Din partea Romaniei, pledoaria la CIJ a facut-o secretarul de stat in MAE Bogdan Aurescu, impreuna cu Cosmin Dinescu, adica agentul si coagentul din procesul Romaniei impotriva Ucrainei pentru delimitarea platoului continental al Marii Negre, solutionat de CIJ in februarie 2009.

Aurescu a argumentat necesitatea ca instanta de la Haga sa nu se limiteze la a raspunde strict, limitativ intrebarii puse de Adunarea Generala si a aratat ca problema juridica reala pe care Curtea trebuie sa o solutioneze se refera, in viziunea Romaniei, la a evalua daca dreptul international interzice sau nu crearea unui stat nou prin secesiune unilaterala, in circumstantele cazului examinat.

Oficialul roman a mai aratat ca acceptarea ideii ca secesiunea unilaterala ar fi permisa de dreptul international si integritatea teritoriala s-ar aplica numai intre state ar implica faptul ca orice portiune de teritoriu a oricarui stat si-ar putea proclama independenta.

"Aceasta ar duce la consecinte extrem de severe pentru ordinea juridica internationala. Ar insemna ca orice provincie, district, judet sau chiar cel mai mic catun din orice margine a oricarui stat ar avea permisiunea dreptului international sa isi declare independenta si sa obtina secesiunea. (...)  Aceasta concluzie nu poate fi acceptata. Interdictia secesiunii unilaterale este unul dintre (...) elementele integritatii teritoriale", a spus Aurescu in fata judecatorilor. Delegatia Romaniei a argumentat, astfel, ca principiile integritatii teritoriale si suveranitatii reprezinta pilonii fundamentali ai dreptului international, de la care nu se poate deroga.

Pozitia Romaniei se opune pozitiei majoritare in UE si a Statelor Unite. Recent, Parlamentul European a adoptat o rezolutie prin care arata ca eurodeputatii "ar saluta recunoasterea de catre toate statele membre a independentei Kosovo" si incurajeaza statele membre sa-si intensifice abordarea comuna in ceea ce priveste Kosovo si resping impartirea acestui teritoriu.

"Avem cel mai solid respect de principiu fata de recomandarile Parlamentului European, dar in acelasi timp o linie nationala - nu mai putin principiala - in ceea ce priveste dosarul kosovar. Asteptam avizul consultativ al Curtii Internationale de Justitie pe aceasta problema si ne mentinem pozitia asumata de tara noastra", a declarat luna aceasta ministrul roman de externe Teodor Baconschi.

Presa internationala a relatat insistent in ultima vreme ca se fac presiuni asupra tarilor care nu au recunoscut independenta Kosovo sa faca acest demers diplomatic, iar unii politicieni de la Pristina dadeau chiar numele Romaniei printre cele ale tarilor care s-ar pregati sa recunoasca independenta teritoriului kosovar. Numai ca oficialii romani au negat in mod repetat aceasta informatie.

Mai mult, Romania a furnizat Belgradului asistenta juridica in procesul pe care Serbia l-a intentat la Curtea Internationala de Justitie de la Haga cu privire la legalitatea declararii independentei provinciei sale.

In luna iunie, presedintele Romaniei, Traian Basescu, a avut o intalnire la Tirana cu omologul sau albanez, Bamir Topi, caruia i-a spus ca pozitia Romaniei in privinta Kosovo ramane "inflexibila". Presedintele roman a explicat ca inflexibilitatea nu vine din lipsa de respect fata de kosovari, ci vine din consistentul respect pe care Romania il are pentru dreptul international.

La Haga vor fi acum reprezentanti ai tuturor celor 44 de tari care au pledat in cazul Kosovo. Intre timp, premierul kosovar Hashim Thaci a inceput o vizita in SUA. Miercuri, in urma intalnirii de la Casa Alba, vicepresedintele Joe Biden si-a reafirmat sprijinul pentru independenta Kosovo.

In privinta Serbiei, refuzul sau de a recunoaste independenta Kosovo si disputa cu provincia separatista a blocat discutiile privind aderarea la UE si i-a diminuat capacitatea de a atrage investitii straine, comenteaza Reuters. In iunie, ministrii de externe ai UE nu au discutat candidatura Serbiei in asteptarea unor progrese in relatiile cu Kosovo si a deciziei CIJ, au spus surse europene pentru agentia de presa britanica.

Tot Reuters prezinta cateva scenarii posibile:

CURTEA RECUNOASTE INDEPENDENTA KOSOVO
Recunoasterea independentei autodeclarate a Kosovo va atrage dupa sine recunoasterea acesteia de mai multe tari, pe langa cele 69 care au facut-o pana acum. Analistii au spus ca tarile UE care au refuzat sa o faca pana acum ar putea dupa sentinta sa recunoasca independenta.

SERBIA RESPINGE RECUNOASTEREA INDEPENDENTEI: Serbia ar putea lua masuri impotriva Kosovo, de genul inchiderii granitelor sau embargou asupra bunurilor comercializate. Ar mai putea intrerupe furnizarea de electricitate provinciei, ca si serviciile telefonice si de internet care sunt strans conectate cu cele sarbe. Insa este respinsa ideea unei replici militare.

SERBIA ACCEPTA RECUNOASTEREA INDEPENDENTEI: Renuntarea la Kosovo i-ar deschide calea spre aderarea la UE, considera analistii. In plus, schimburile comerciale si investitiile straine s-ar intensifica. Prin negocieri ar putea fi rezolvata problema celor 120.000 de sarbi care au ramans in nordul Kosovo si siguranta bisericilor si manastirilor ortodoxe sarbe de pe teritoriul provinciei.

CURTEA DA CASTIG DE CAUZA SERBIEI
Ar accentua impasul si ar incuraja lupta pentru independenta a celor 2 milioane de albanezi din provincie. Mai mult, ar putea duce la focare de instabilitate in randul minoritatilor albaneze din tarile invecinate Macedonia si Valea Presevo din sudul Serbiei. Mici grupuri nationaliste, atat sarbe, cat si kosovare au amenintat ca vor lua armele sa isi apere cauza, dar prezenta fortelor de mentinere a pacii ale NATO, 10.000 de oameni, ar impiedica o escaladare a violentei.

UN VERDICT NEUTRU AL CURTII
In acest caz, ambele parti al clama victoria si, desi nu va insemna o recunoastere a independentei, Serbia ar putea deschide negocierile cu guvernul kosovar asupra unor chestiuni precum circulatia si comertul. Serbia ar putea fi dispusa la un schimb de teritorii, sarbii ridicand pretentii asupra nordului Kosovo predominant sarb, din punct de vedere demografic, in schimbul acordarii Pristinei a oraselor Presevo si Bujanovac, aproape de Macedonia.