Dreptate de un ban jumate. Despre bonurile lui Emmely si bonusurile unor nerusinati

de Dani Rockhoff     HotNews.ro
Luni, 2 martie 2009, 1:46 Actualitate | Internaţional

Mi se pare normal, in Germania, ca o casiera care a palmat doua bonuri sa fie data afara din firma. Mi se pare la fel de normal, ca instantele de judecata sa pecetluiasca concedierea. N-ar fi prima oara. O vanzatoare care a mancat o portie de prajitura Bienenstich (intepatura albinei) a zburat si ea din spatele tejghelei, in 1984. Nu conteaza valoarea fraudei, conteaza principiul.
  • Sentinta Bonurilor
Ca-i vorba de 1,30 euro, pe care orice om si firma normala in Germania i-ar trece la „sume derizorii”, n-a interesat intransigentul management de la Kaiser`s Tengelmann, care a concediat-o pe Barbara E., dupa 31 de ani de munca la casieria firmei. Doua instante de judecata au considerat concedierea ca justificata, data fiind „spulberarea increderii” in angajata.

In dosarul Landesarbeitgericht Berlin 7 Sa 2017/08 se mentioneaza ca sentinta tribunalului pe probleme de munca n-are de-a face cu activitatea sindicala a casierei, bazandu-se exclusiv pe dovezile prezentate in proces. Se pare ca Emmely s-ar fi incurcat in declaratii, ca jurnalul casei de marcat si doua colege ar fi dat-o de gol. Asa sa fie.

Derizoriul sumei nu-i relevant. Conteaza insa ca statul de drept functioneaza ca o masinarie ireprosabila. Mai ales cand e vorba de gainarii. „Sentinta Bonurilor” a fost data in doua instante, e definitiva. Ceea ce lumea asteapta, cu infinit mai mult interes, este insa o „Sentinta a Bonus-urilor” de miliarde, incasate de CEO, banksteri si consultanti. Un proces „Emmely”, aplicat cu aceeasi rigoare, faptasilor Crizei 2008. Mai precis, un proces pentru fiecare in parte.
  • Profitorii de top
Ne-au aruncat intr-o criza epocala. Lacoma si lipsita de scrupule, infatuata si indiferenta la consecinte si realitate, gasca de jucatori de elita la cazinoul finantelor globale are indrazneala sa-si ceara „premiile de succes”, pe o prestatie de loseri. Ingineriile financiare in numele „libertatii de piata”, practicate fara masura si fara control timp de doua decenii, au tras in abis burse, economii si state intregi.

Chemat la alarma e statul, caruia i s-a dat nu demult cu tifla, din zgarie-norii finantelor mondiale. Statul german se afla in durerile facerii unui cadru legal care sa-i permita interventia sau chiar nationalizarea unor banci si firme, salvandu-le astfel de la faliment. Injectiile de capital de la stat ne indatoreaza, ne vom cocosa si mai mult, sub povara taxelor si impozitelor. Dar asta pare a interesa doar pe cei multi si marunti. Cei „care conteaza” se ocupa, zilele astea, sa-si incaseze bonus-urile „de buna purtare” pe anul trecut.

Saptamanalul Spiegel, in editia sa din 16 februarie, titreaza „Nerusinatii”. Publicatia afiseaza pozele si numele unor varfuri ale finantelor mondiale, cu subtitlul: „Profitori ai nebuniei bonusurilor”. In poze apar: Stefan Jentzch (Dresdner Bank), Stefan Ortseifen (IKB), Georg Funke (Hypo Real Estate), Baoz Weinstein (Deutsche Bank), Peter Wuffli (UBS), Arcel Ospel (UBS), Joachim Neupel (IKB), Fred Goodwin (RBS), John Mack (Morgan Stanley), Richard Fuld (Lehman Brothers), John Thain (Merrill Lynch), Andy Hornby (HBOS), James Cayne (Bear Stearns), Stan O`Neal (Merrill Lynch), Sandy Weill (Citigroup), Lloyd Blankfein (Goldman Sachs). Lista poate continua.
  • Exemplul Dresdner
Stefan Jentzsch (48) -ex-sef al bancii de investitii Dresdner Kleinwort- a devenit brusc o notorietate, aproband plata de bonusuri in valoare de 400.000.000 de euro, dupa ce banca sa a pierdut miliarde. Allianz a pierdut, in ambitia sa de a crea un institut financiar complet, impreuna cu Dresdner Bank-Die Beraterbank (n.t.banca de consultanti) aproape 20 de miliarde de euro. Concernul de asigurari a fost catapultat „in cifre rosii, pentru a doua oara in istoria sa de 119 ani“, dupa cum declara seful Allianz, Michael Diekmann.

Dresdner Bank a fost vanduta anul trecut de concernul de asigurari Allianz, bancii Commerzbank, la care statul german a cumparat, ca sa o tina pe linia de plutire si sa acopere „gaurile negre” ale Dresdner, un sfert din actiuni. Prima transa pompata de stat la Commerzbank este de 18,2 miliarde de euro.

Cu toate acestea, managerii sectorului de investitii a Dresdner, care niciodata n-a functionat grozav, iar anul trecut chiar tare in pierdere, isi asteapta bonusurile pe 2008, promise de Allianz, Acestea ar fi fost calculate in pretul de vanzare a Dresdner Bank. Toti cei inclusi in Bonuspool nu renunta la pretentii, in cazul neonorarii lor se vor deschide sute de procese de munca, pentru nerespectari de contract.
  • Sentinta Bonusurilor
In luna februarie, s-au numarat „bobocii”, adica bonusurile. La o pierdere de 35,2 miliarde de euro (scor provizoriu) in 2008, Royal Bank of Scotland (RBS) a platit bonusuri in valoare de 1,3 miliarde de euro. UBS AG (Elvetia), unul dintre cele mai mari institute financiare din lume, a marcat cu minus 12,4 miliarde de euro la profit. Si-a recompensat insa „performerii” cu bonusuri in valoare de 1,4 miliarde de euro.

La Deutsche Bank, plicurile cu „Boni” s-au impartit deja, de la expertii in comertul cu derivate bancare, pana la secretare. Media sumelor primite a fost de 234.085 euro. Deutsche Bank a avut o pierdere de 7,4 miliarde de euro pe sectorul bancilor de investitii, compensata partial din profitul sectorului clienti privati si astfel reducandu-se „doar” la 3,9 miliarde de euro.

Sistemul de premiere atinge cifre astronomice in SUA: daca in 1985 bonusurile de pe Wall Street cumulau 1,9 miliarde de dolari, mentinandu-se relativ constante pana in 1990, in 1995 ele s-au triplat, iar in 2000 au ajuns la 19,5 miliarde de dolari. Dupa doi ani de scadere, premiatii au luat nou avant, ajungand sa incaseze 34,1 miliarde de euro in 2006 (venitul anual a cca 1 milion de americani), si -in cifre nedefinitive- 32,9 miliarde in 2007 si 18,4 miliarde in 2008. (Sursa: State Deputy Comptroller / 28.01.09 /Spiegel-Grafik 16.02.09)

„Cand Henry Paulson, seful bancii de investitii Goldman Sachs, s-a retras in 2006, pentru a intra in slujba guvernului SUA, ca ministru de finante, acesta a primit nu doar un bonus gras, de 18,7 milioane de dolari, ci a avut dreptul sa-si vanda inainte de termen actiunile Goldman pe care le acumulase, in valoare de 480.000.000 de dolari. O jumatate de miliard de dolari, castigati in cativa ani. Ce munca poate sa aiba aceasta valoare?” se intreaba Spiegel. „Nici una, nici macar o munca onesta” conchide publicatia germana.

Pentru o munca onesta de 31 de ani si o greseala de 1,30 euro, Emmely si-a pierdut locul de munca si reputatia. Pentru speculatii si aranjamente financiare care n-au generat valori reale, ci au imbogatit pe putini, cernand cu sita riscurile asupra unei mase de „miei” si punand in pericol economia planetei, inca nu exista sentinte. Decat doar favorabile, acoperite de literele mici din contract.


Citeste mai multe despre   
























Material sustinut de BCR

VIDEO Antreprenor StartUp Nation / Fondatorul Scolii de Bijuterie Contemporana: Eu nu vin la serviciu, eu vin in propriul meu atelier, in care imi exprim ideile. Ceea ce misca industria asta sunt ideile, nicidecum cifrele

David Sandu s-a ocupat de designul de bijuterii de cand era copil si a invatat pe cont propriu tot ceea ce stie. Assamblage - Scoala de Bijuterie Contemporana a aparut drept consecinta a acestei pasiuni. David face parte dintr-o industrie creativa emergenta, insa atat el, cat si cei care au trecut in ultimii 7 ani pe la bancurile de lucru ale scolii sale se vad adesea nevoiti sa spuna ca fac alte lucruri, pentru ca activitatea lor nu exista intr-un cadru legal.

3707 vizualizari

  • +3 (3 voturi)    
    trist, dar adevarat (Luni, 2 martie 2009, 3:42)

    dixit [utilizator]

    din punct de edere moral, nu este corecta acordarea acelor bonusuri avand in vedere ca bancile si agentiile financiare au adus economia in reesiune, dar avand in vedere ca in conturile acelor banci si agentii au intrat injectii considerabile de capital, se poate zice ca nu au terminat anul pe minus. acum din punct de vedere contractual, cei aflati in funtii de conducere si avand responsabilitatile pe masura, isi pot acotrda bonusurile in cauza. ce scrie in contract, si nu e ilegal, trebuie onorat. e trist, e imoral......
    • +3 (3 voturi)    
      contract? (Luni, 2 martie 2009, 7:39)

      Thheo [utilizator] i-a raspuns lui dixit

      Poate sa scrie orice in contract, scopul in sine al bonusurilor trebuie sa fie recunoasterea/premierea unor merite. Daca tu aduci firma in faliment si trebuie sa intervina statul ca deja are impact social problema, nu este normal sa mai iei niciun bonus, eventual chiar sa fii tras la raspundere. In toate tarile (cred, sper) exista obligatia ca intr-o companie sa iei decizii in favoarea acesteia, pentru a genera profit, nu a da tzepe si a spera ca nu vei fi prins. Problema de fond este aici nu ca o da afara pe respectiva, ci pentru ca nu se aplica aceeasi moneda in toate cazurile. Altii sunt mai egali decat majoritatea... pana la urma oamenii au aceasi natura fie ca e comunism, capitalism sau alte forme de ordine sociala.
    • +4 (4 voturi)    
      Onorarea contractelor (Luni, 2 martie 2009, 9:01)

      ferengi [anonim] i-a raspuns lui dixit

      Ceea ce este scris in contract trebuie onorat in toate situatiile. Asta inseamna ca, in mod normal, daca "o dai de gard", trebuie sa platesti. Cu alte cuvinte, domnii manageri isi pot primi bonsurile dar trebuie sa plateasca si pentru pagubele create. In felul asta, intr-un sistem echitabil, probabil ca ar trebui sa aduca bani de-acasa. Numai ca sistemul NU este echitabil, asta e de fapt problema. Si daca cei care le finanteaza bonusurile nemernicilor, adica platitorii de taxe si impozite, nu protesteaza atunci sistemul va continua "sa functioneze" ca si pana acum. Nu-l poti acuza pe "lup" ca e un pradator. Dar poti sa-i atragi atentia "scufitei rosii" ca daca intra in padure "o va papa lupul". Si daca in ciuda acestui avertisment "scufita" continua acelasi drum atunci ar trebui sa ne intrebam: "Cine este mai de vina pentru situatia actuala: cei care profita de sistem sau cei care, prin inactiune si ignoranta, il sustin?!"
  • +4 (4 voturi)    
    Inginerie financiara! (Luni, 2 martie 2009, 7:32)

    Ekoenomist [anonim]

    Imi permit sa fac o precizare "termenul de inginerie fianciara" are intelesul de multiplicare/amplificare fianaciara "financial leverage" (fenomenul este normal si apare atunci cand investesti inteligent - de aici si termenul de inginerie). Doar, aici pe minunatele plaiuri mioritico-dambovitzene expresia "inginerie fianciara" - si doar in ziarele de scandal (adica aproape toate!) - inseamna hotie ordinara. Economistii - si in special cei de la Finante Banci - inteleg, si ei!, cu totul atlfel decat ziaristii acest termen. Acest inteles, de HOTIE l-ati dat Inaltele Dumenavoastra Domnii, ziaristii, care in goana dupa senzational CU ORICE PRET, deformati intelesul unor cuvinte si expresii.
    • +1 (1 vot)    
      lipsa de discernamant (Luni, 2 martie 2009, 9:50)

      Dr Marutza [anonim] i-a raspuns lui Ekoenomist

      Aveti perfecvta dreptate! Din pricina unor speculanti, se terfeleste o meserie care e facuta cu inteligenta si responsabilitate de multi oameni din bransa. E ca si cum, de exemplu,din pricina unor borfasi care comit fara-de-legi in strainatate se zice ca toti romanii sunt la fel! Doare, nu?
      Pentru a practica jobul de inginer financiar e nevoie de cunostinte in multe domenii, iar amplificarile financiare sunt o stiinta nu jonglerie. A tara in derizoriu munca multor specialisti din acest domeniu este o dovada de lipsa de discernamant si de necunoastere! Se fac afirmatii "dupa ureche" si dupa cum se da apa la moara unei prese insetata de senzational ieftin!
      • +1 (1 vot)    
        hmm (Luni, 2 martie 2009, 12:37)

        Mowgli [utilizator] i-a raspuns lui Dr Marutza

        ...discutia e mai larga, sunt de acord ca ingineria financiara nu este hotie, la fel cum trebuie sa observam si ca nu toate ingineriile financiare sunt profitabile. Specialistul economic isi face munca punctual si cu profesionalism, si trebuie respectat pentru asta indiferent daca sistemul in care lucreaza este poate fundamental defect. Sistemul nu este treaba unui economist care se ocupa punctual de o chestiune extrem de particulara, el isi face traba lui bine si isi merita respectul si retributia. Dar dincolo de perspectiva asta, omul din economist ar putea sa se intrebe daca valoarea lui, munca lui, inteligenta este de 1000 de ori mai mare decat a omului comun, daca este etic in regula sa primeasca 1-10 mil de euro bonus, cat 1000-10000 de salarii medii. Aportul lui la bunastarea vietii celor 1000-10000 de oameni cu care traieste in aceeasi lume este 1000 x masura aportului acestora? De exemplu un agricultor produce anual tone de cartofi si rosii, este valoarea muncii acestuia de 1000 de ori mai mica decat a inginerului financiar. Raspunsul evident este: Da - fiindca asa este, valoarea este cea care o consideram noi ca este pana suntem pusi in fata concretului. Si atunci agricultorul descopera ca poate fi si el special, sau copii lui. Poate si el invata sa faca inginerii finaciare si catiga cat economistii si devine un respectat economist. Ajung astfel sa existe multi ingineri financiari si putini cartofi si rosii - Cazul Fericit.
        Cazul nefericit este cand ingineria financiara nu produce castig. Cand orice inginerie financiara, produce pierdere, evident mai mica decat absenta ingineriei. Cand sunt cartofi putini si rosii putine. Specialistul munceste evident la fel de mult, chiar mai mult poate, isi merita respectul si deasemenea bonusurile fiindca se comporta profesionist. Isi merita mai mult cele 1000 de salarii medii bonus, nu?
    • +1 (1 vot)    
      Inginerie (Luni, 2 martie 2009, 15:41)

      Ariel [utilizator] i-a raspuns lui Ekoenomist

      Corect, in presa noastra termenul a fost deturnat , i s-a dat un inteles peiorativ. Originea cuvantului "ingeniosus" in latina veche este marturie. La fel cum este acum rusinos sa fii baiat destept in RO. Este foarte trist ca persoane cu lacune culturale isi permit, si au succesuri, sa deturneze sensul cuvintelor. Si alte persoane, de la care nu te te astepti , se lasa antrenate in astfel de "inginerii". Dar despre respectul fata de limba romana ar fi extrem de multe de spus!
      Multe succesuri!
  • 0 (2 voturi)    
    bonusuri (Luni, 2 martie 2009, 7:35)

    soros [anonim]

    Nici macar sa nu va faceti griji.!
    Este ca si la noi in Romania.
    Bonusurile se mai impart cu unii potentati din stat....din fiecare stat!
  • -1 (1 vot)    
    care principiu? (Luni, 2 martie 2009, 8:42)

    acrv [anonim]

    Se pare ca nu principiul invocat in articol a fost urmarit, ci interesul de a se debarasa de un angajat care a instigat la greva:
    Auch für die Ver.di-Einzelhandelsexpertin Erika Ritter liegt die Vermutung nahe, das Unternehmen habe sich von einer Mitarbeiterin trennen wollen, die Streikmaßnahmen in ihrer Filiale organisiert hat. "Die Kündigung kam ja mitten in der knalligen Streik-Phase", sagt Ritter. Die sogenannte Verdachtskündigung wie bei der Kaiser's-Kassiererin sei dabei ein beliebtes Mittel: "In jeder anderen Rechtssphäre gilt die Unschuldsvermutung, nur im Arbeitsrecht nicht", sagt die Ver.di-Expertin. Sie registriert eine Zunahme von Unternehmen, die versuchen, ihre Mitarbeiter einzuschüchtern.
    http://www.spiegel.de/wirtschaft/0,1518,603918,00.html
    • 0 (0 voturi)    
      Intimidarea personalului (Luni, 2 martie 2009, 16:00)

      Icsulescu [anonim] i-a raspuns lui acrv

      Aveti perfecta dreptate! S-a dorit intimidarea miilor de mici salariati ai firmei Kaiser's prin lovirea unei sindicaliste ce manifestase pentru sporirea salariului. Poate ca si acest caz ar fi trecut neobservat, ca alte sute in trecut, dar el a avut loc in timp ce sunt date la iveala sumele colosale primite de manageri drept bonus, desi rezultatele sunt negative. Si cand chiar oameni politici de dreapta (v. Sarkozy de pilda) cer "moralizarea capitalismului". In orice caz Emmely nu si-a pierdut renumele (cum scrie in articol), ci firma Kaiser's a reusit sa-si faca contra-reclama.
  • +1 (1 vot)    
    la fel ca la noi (Luni, 2 martie 2009, 9:06)

    me [anonim]

    Din pacate se dovedeste inca odata ca o mana spala pe alta iar amandoua fatza. La fel ca la noi s-a dovedit ca si in germania si oriunde in vest legea e facuta pt boi si prosti, smecherii se strecoara.
  • +2 (2 voturi)    
    gramatica (Luni, 2 martie 2009, 9:52)

    Gramofonu' [anonim]

    "Decat doar favorabile"

    Decat doar ca ai tras un pic chiulu' de la scoala
    • 0 (0 voturi)    
      ??? (Luni, 2 martie 2009, 10:54)

      G [anonim] i-a raspuns lui Gramofonu'

      Gramofoane, and your point is?
      • +2 (2 voturi)    
        . (Luni, 2 martie 2009, 11:21)

        Gramofonu' [anonim] i-a raspuns lui G

        http://dexonline.ro/search.php?cuv=decat
        (2. Introduce o propoziţie circumstanţială de excepţie)

        http://dexonline.ro/search.php?cuv=doar
        (1. Exprimă ideea unei delimitări sau restricţii) "Numai."

        Ca si cum ti-as spune ca esti un chiulangiu care lipseste de la orele care este.
        • 0 (0 voturi)    
          chestie de impact (Luni, 2 martie 2009, 11:40)

          dani [anonim] i-a raspuns lui Gramofonu'

          "...inca nu exista sentinte. Decat doar favorabile, acoperite de literele mici din contract."
          Am folosit o exprimare eliptica, scindand-o de fraza anterioara, caci altfel era cam lunga pentru un text de presa si lipsea impactul final. Initial, textul suna asa:

          ""Pentru speculatii si aranjamente financiare care n-au generat valori reale, ci au imbogatit pe putini, cernand cu sita riscurile asupra unei mase de „miei” si punand in pericol economia planetei, inca nu exista sentinte, decat doar unele favorabile, acoperite de literele mici din contract.
          • 0 (0 voturi)    
            alta era problema (Luni, 2 martie 2009, 16:12)

            Gramofonu' [anonim] i-a raspuns lui dani

            Nu m-am referit la utilizarea lui "decat" fara sa existe negatia in aceeasi fraza.
            Nu m-am referit decat doar numai la o baba batrana in varsta.
            • 0 (0 voturi)    
              s-a marcat! (Luni, 2 martie 2009, 16:35)

              dani [anonim] i-a raspuns lui Gramofonu'

              Alles klar :) e pleonasm. Mai greseste omul, cand zilnic vorbeste in primul rand nemteste, de ani buni. Multumesc de atentionare.
              • 0 (0 voturi)    
                din cauza vitezei, presupun (Luni, 2 martie 2009, 17:41)

                Gramofonu' [anonim] i-a raspuns lui dani

                Am vazut si mai rele...la altii :))
  • 0 (0 voturi)    
    Oare e corect? (Luni, 2 martie 2009, 10:46)

    Ghita [anonim]

    Consider ca daca o banca importanta intra in faliment aduce prejudicii enorme respectivei economii. De multe ori cand anumiti cititori scriu ca ar fi corect sa fie lasate bancile in faliment fara sa primeasca ajutoare am considerat ca ar fi o greseala, bancile ar trebui ajutate.
    Dar mi se pare la fel de corect ca daca o banca intra in dificultate datorita unor manageri slabi, sau rau voitori, acestia ar trebui anchetati pentru subminarea economiei nationale.
    Daca consideri o banca atat de importanta pentru o tara incat sa fie salvata, este de bun simt sa cauti vinovatii din acea banca ce au adus-o in respectiva situatie. Din pacate insa nu cred ca exista precedente in procesul de tragere la raspundere, de fiecare data s-ar spune: "asa a venit de la sefi" sau "am aplicat niste norme, norme agreate de banca centrala". Poate ar trebui introdusa o politica de raspundere chiar si in cazul bancilor private (nu vorbesc si de organizatiile financiare - jucatori pe piata pensiilor private).


Abonare la comentarii cu RSS

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Sâmbătă