Dupa ce a jucat deja pe mana Rusiei in privinta Siriei, Administratia Trump risca acum sa repete aceeasi greseala in Ucraina, unde tratativele diplomatice cu privire la o initiativa ruseasca se infierbanta. Planul Moscovei este acela de a-si legaliza invazia si controlul asupra a doua regiuni din estul Ucrainei, atragandu-l pe presedintele Trump spre un alt acord pagubos, scrie The Washington Post, preluat de agentia Rador.
Metoda lui Vladimir Putin e cunoscuta. El apeleaza la armata pentru a inteti luptele din teren, dupa care contacteaza Occidentul pentru a-i face o propunere 'vanduta' pe post de dezamorsare. Apeland la dorintele europenilor si ale Statelor Unite de a impunere a pacii fara vreo interventie occidentala, presedintele rus avanseaza un prespus compromis. Dar privite cu atentie, propunerile lui Putin sunt de fapt menite sa ii invrajbeasca pe adversarii sai si sa ii cimenteze profitul.
Acesta a fost cazul in septembrie, cand Putin a venit cu propunerea unor 'trupe de mentinere a pacii' in estul Ucrainei, unde Rusia continua sa alimenteze o violenta revolta separatista care, incepand din anul 2014, s-a soldat cu peste 10.000 de morti si cu stramutarea a peste 1,5 milioane de oameni. Ucraina, puterile europene si Statele Unite au hotarat cu totii sa imbratiseze ideea Moscovei. Dar ministrul ucrainean de externe, Pavlo Klimkin, a declarat la recentul Forum International de Securitate de la Halifax ca planul lui Putin nu vizeaza nicidecum mobilizarea unor 'forte de pace', ci doar niste trupe straine care sa ii protejeze numai pe membrii misiunii speciale de monitorizare a Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE) din estul Ucrainei.
'Ideea unei misiuni de mentinere a pacii este serioasa', afirma Klimkin, 'dar propunerea ruseasca vizand o misiune de protectie nu are niciun sens'.
In primul rand, propunerea ruseasca originala era aceea de a mobiliza asemenea forte de-alungul liniei de contact dintre armata ucraineana si fortele separatiste. In opinia guvernului ucrainean, este este doar un mod prin care Putin intareste realitatea creata de Rusia in regiune.
Cu toate astea, sustinatorii din strainatate ai Ucrainei iau propunerea in serios. In septembrie, cancelarul german Angela Merkel i-a telefonat lui Putin si l-a convins sa fie de acord cel putin in privinta unei probleme: Putin a acceptat ca fortele internationale sa nu fie mobilizate numai de-alungul liniei de contact. Asta a facut guvernele occidentale sa creada ca o reala negociere cu Moscova este posibila.
Secretarul de stat Rex Tillerson a discutat despre idee cu presedintele Ucrainei, Petro Porosenko, pe data de 4 noiembrie. Kurt Volker, un emisar special al lui Trump in Ucraina, s-a intalnit cu omologul sau rus, Vladislav Surkov, pe data de 13 noiembrie si i-a facut o contrapropunere.
Moscova a respins 26 din cele 29 de paragrafe ale propunerii lui Volker. Dar Volker a spus ca intentioneaza sa negocieze in continuare. El a declarat ca planul fortelor de pace reprezinta cea mai mare sperranta pentru o revenire la Minsk II, acordul de pace pe care atat Ucraina, cat si Rusia au promis sa-l respecte.
Acel acord este acum blocat mai ales din cauza ca Rusia nu respecta prevederile vizand incetarea focului, retragerea armamentului din estul Ucrainei si accesul la frontiera. Rusia inca nici macar nu recunoaste ca detine forte in estul Ucrainei si cu atat mai putin ca le-ar retrage.
Dar strategia SUA se bazeaza pe ipoteza ca Putin cauta sau macar se gandeste la o cale prin care sa scape de angajamentele sale financiare si militare din estul Ucrainei.
Si Ucraina are responsabilitati in conformitate cu Minskul, cum ar fi organizarea unor alegeri locale in estul Ucrainei, acordarea unui statut special acestei regiuni si garantarea amnistiei pentru separatisti. Toate astea se pot intampla numai daca Putin isi respecta angajamentele sale. Dar daca obiectivul lui Putin este acela de a ramane in Ucraina, de a-i continua destabilizarea, de a o impiedica sa adere la institutiile europene si de a-si mentine controlul asupra zonei-tampon, el nu va fi niciodata de acord cu o misiune de pace care sa respecte conditiile Ucrainei si pe cele ale Occidentului.
Cel mai probabil, Putin intentioneaza sa castige timp pentru a-si consolida cuceririle teritorale la care nu intentioneaza deloc sa renunte. Trump - si inaintea lui, Barack Obama - a acceptat asta, facand astfel ca urmatoarea faza a conflictului sa se desfasoare respectand conditiile Rusei.
Trump si Putin au vorbit pe data de 21 noiembrie, cand au 'discutat', potrivit Casei Albe, 'cum sa se impuna o pace durabila in Ucraina'. Trump ar trebui sa urmareasca pacea, dar nu in conditiile impuse de Putin.￢
0
1
