Germania, o retrospectiva a celor mai importante evenimente din 2015/ Partea a II-a (iulie-decembrie)

de Dani Rockhoff     HotNews.ro
Miercuri, 30 decembrie 2015, 0:22 Actualitate | Internaţional

Condamnari pentru crime de razboi dupa 70 de ani, apararea libertatii presei cu pretul unui procuror general tras pe linie moarta. Scandalul unui Campionat Mondial de fotbal cumparat, mega-scandalul Volkswagen. Decizia de a interveni militar in Siria, lupta politica si administrativa pentru a primi un milion de refugiati. Decese ale unor politicieni de vaza. Fiscul la vanatoare de evazionisti. 2015 a fost un an tumultuos in politica si economia germana. A doua parte a retrospectivei de luni, v-o prezint dupa cum urmeaza.

14 iulie - Ministrul de externe german Frank Walter Steinmeier participa la Viena, din partea Germaniei, la intalnirea asa-numitului "grup al celor sase" (SUA, Rusia, China, Marea Britanie, Germania si Franta).
E un moment istoric. Dupa aproape 13 ani de negocieri, membrii permanenti ai Consiliului de Securitate al ONU, Germania si Uniunea Europeana au convenit un amplu acord in problema nucleara a Iranului.  Aceasta nu inseamna renuntarea imediata la sanctiunile impuse pana acum Iranului, care trebuie sa dovedeasca in timp renuntarea totala la programul sau nuclear. Joint Comprehensive Plan of Action prevede eliminarea sanctiunilor in doua etape. Insa chiar din prima faza,, sunt eliminate o serie de restrictii economice. Astfel se deschide calea Iranului in a inunda lumea cu petrol, fapt ce se va face simtit prin caderea pretului acestuia, mai ales in ultimul trimestru al anului 2015.

15 iulie – Justitie dupa 70 de ani de la fapta. Tribunalul din Lüneburg il condamna pe Oskar Gröning pentru faptele sale din lagarul de concentrare de la Auschwitz, la patru ani de inchisoare. Sentinta este data la 70 de ani de la comiterea faptelor, Fostul membru SS are 94 de ani. In lagarul de la Auschwitz-Birkenau, Gröning a lucrat in administratie, sarcina lui fiind de a numara, sorta si preda mai departe banii confiscati de la deportati. Judecatorul a considerat ca "si administrarea banilor este o complicitate", care a servit finantarii faptei principale, si anume uciderii evreilor. Gröning a fost acuzat de complicitate la crima in cazul a 300.000 de persoane. Complicitatea la crima este pedepsita de legea germana cu inchisoare pana la 15 ani. In procesul fostului nazist, procuratura ceruse trei ani si jumatate.

20 iulie – Dupa 54 de ani de inghet diplomatic, SUA si Cuba isi redeschid oficial ambasadele la Havana si Washington. "Este o noua etapa concreta in procesul de apropiere istorica angajat la sfarsitul anului trecut de presedintii Barack Obama si Raul Castro", relateaza Hotnews.ro. Cu patru zile inainte, ministrul german de externe Frank-Walter Steinmeier a facut o vizita oficiala la Havana, insotit de o delegatie de oameni de afaceri. Prin „deschiderea“ Cubei, guvernul german spera intr-o intensificae a schimburilor economice dintre cele doua tari.

26 iulie – Grecia e in pragul falimentului de stat.
Se vehiculeaza in presa existenta unui plan referitor la Grexit-ul grecesc (iesirea Greciei din Eurozona). Astfel devine pentru prima data clar, faptul ca ideea eternei apartenente in Uniune poate fi abandonata la nivel de Comisie Europeana. Nu se confirma oficial  ca guvernele Germaniei si Frantei sunt implicate in planul de culise, sau ca ar avea cunostinta de el. Insa cu doua saptamani inainte, ministrul de finante al Germaniei, Wolfgang Schauble, ar fi oferit guvernului Syriza 50 de miliarde de euro, pentru ca Grecia sa iasa din Eurozona. El ar fi propus si iesirea temporara a Greciei din Eurogrup.

4 august – Procurorul general al Germaniei, Harald Range, este demis. Ministrul Justitiei, Heiko Maas, il trimite pe Range in pensie anticipata, o masura luata in consens cu Cancelaria federala si parafata de presedintele Joachim Gauck. Motivul demiterii procurorului general este ancheta pe care acesta a declansat-o impotriva jurnalistilor de la blogul investigativ Netzpolitik.org, pe care Range i-a acuzat de "tradare de tara". Acestia au relatat despre planurile Oficiului pentru Protectia Constitutiei, de a supraveghea mai atent retelele online. In acest scop, ei au publicat pe net documente secrete ale Oficiului (Verfassungsschutz). Si Angela Merkel s-a distantat de Range, pentru felul in care acesta a inteles sa abordeze libertatea presei.

19 august – A murit Egon Bahr, in varsta de 93 de ani. Politicianul social-democrat a fost considerat un maestru al asa-zisei comunicari "back-channel", pe care a folosit-o in relatiile cu americanii, pentru a realiza o relaxare a relatiilor Est-Vest germane, pe vremea presedintelui Nixon. In 1963, Bahr a conceput proiectul "Schimbare prin apropiere", care sintetiza conceptia sa despre o noua politica a Estului, in relatie cu Moscova si centrul de putere comunist. Un vizionar si un mediator in vremea cancelarului Willy Brandt, Bahr a continuat sa "intermedieze" intre Est si Vest si mai tarziu, contactele si ideile sale fiind apreciate de cancelarii Helmut Schmidt si Helmut Kohl.

24 august - Un camin pentru viitorii azilanti ia foc in Baden-Württemberg. Politia nu exclude un atentat. Incendiul provocat probabil cu intentia de a impiedica gazduirea acolo a noilor refugiati are loc chiar inaintea unei intalniri de varf la Berlin. Cancelarul german Angela Merkel si presedintele francez Francois Hollande se intalnesc in 24 august, pentru a discuta despre cotele de acceptare a imigrantilor in tarile UE. Insa acceptanta in randul unei parti a populatiei lasa de dorit. Inca de anul trecut, atacurile rasiste asupra caminelor de azilanti din Germania au crescut de trei ori fata de anul 2013, ajungand la 150. Reichertshofen, Lübeck, Freital, Meissen in Saxonia, Limburgerhof in Renania-Palatinat. Moers in Renania Inferioara, Mengerskirchen in Hessen. Actele de violenta impotriva azilantilor variaza de la incendierea si inundarea caminelor in care locuiesc sau urmeaza a se muta acestia, la mazgalirea pe pereti a sloganelor anti-straini sau a podelelor cu capete si organe de porc.

6-13 septembrie -  Zeci de mii de persoane ajung in Gara Centrala din München, coborand din trenurile de Salzburg, pline ochi de refugiati. Unii sunt transportati mai departe, inspre alte orase ale Germaniei.
In 2015, in Germania sunt asteptati peste un milion de refugiati. Majoritatea refugiatilor de razboi sunt din Siria si din Irak. In 2012, peste un milion de persoane a imigrat in Germania, in 2013 au fost peste 1,2 milioane, iar in 2014 peste 1,4 milioane. Seful partidului crestin-social (CSU), Horst Seehofer, critica politica practicata de cancelarul federal in problema refugiatilor, ca si decizia de a lasa sa vina din Ungaria in Germania refugiati neinregistrati, e gresita. Seehofer considera ca Germania va ajunge in curand "intr-o stare de necesitate de necontrolat". Cancelarul Merkel subliniaza insa ca dreptul la azil pentru refugiatii politici nu cunoaste constrangeri. Acestei atitudini extrem de binevoitoare a cancelarului german ii sunt adresate multumirile celor care reusesc sa ajunga in Germania si sunt primiti. "Danke Mama Merkel" sunt primele cuvinte ale multor sirieni care ajung, in sfarsit, "in bratele" care spera ca ii vor ocroti. Insa in curand Münchenul va fi "suprasaturat".

21 septembrie – Scandalul VW. "Marcile Volkswagen si Audi, ambele parte din Volkswagen Group, sunt acuzate in SUA ca ar fi utilizat setari speciale ale computerelor masinilor pentru a detecta cand functioneaza in regim de testare a emisiilor si consumului asfel incat sa consume mai putin si sa aiba emisii mai reduse", relateaza Hotnews.ro.  Volkswagen risca penalitati de miliarde de dolari. O zi mai tarziu, Martin Winterkorn, seful Volkswagen, isi da demisia. in urma unei sedinte de criza la varful celui mai mare concern auto european. VW este dat in judecata si in Brazilia, pentru un comportament "inadecvat" intre 1964-1985. Fiindca Germania si industria auto sunt legate ombilical, recentul scandal este considerat de unii o rusine nationala.

15 octombrie – In lupta statului german cu evaziunea fiscala, Commerzbank e amendata cu 15 milioane de euro.
Este a treia banca germana amendata pentru acest delict, dupa Hypo-Vereinsbank (20 de milioane euro) si NHS Nordbank (22 milioane euro). Ani de-a randul, Commerzbank a plasat in strainatate banii clientilor sai prin intermediul unei firme-fiice din Luxemburg si a unei alte firme, de casuta postala, din Panama. Acum a venit scadenta pentru aceste practici ale bancii care, la declansarea crizei din 2008, a trebuit sa fie salvata cu bani de la statul german. Acesta detine un sfert din actiunile Commerzbank. Consecventa cu care fiscul german a combatut evaziunea fiscala in ultimii cinci ani da rezultate, incasarile la Finanzamt crescand cu miliarde de euro.

16 octombrie - Comitetul de Organizare a Campionatului Mondial de Fotbal care a avut loc in Germania in anul 2006 ar fi cumparat voturi pentru candidatura Germaniei. Seful comitetului era la acel moment Franz Beckenbauer. Potrivit unor informatii din presa germana, seful concernului Adidas de atunci, Robert Louis-Dreyfus, ar fi alimentat in anul 2000 un fond secret de 10,3 milioane de franci elvetieni, de care ar fi stiut presedintele Comitetului de Organizare, Franz Beckenbauer, ca si actualul presedinte al Federatiei Germane de Fotbal, Wolfgang Niersbach. Banii ar fi fost meniti a asigura voturile celor patru reprezentanți asiatici din Comitetul Executiv al FIFA. Franz Beckenbauer si Angel Maria Villar, presedintele Federatiei Spaniole de Fotbal, vor fi anchetati de Comisia de Etica a FIFA. Parchetul din Frankfurt analizeaza si el procedura de atribuire a Mondialului din 2006 Germaniei.

10 noiembrie - Fostul cancelar german Helmut Schmidt a decedat in orasul sau natal Hamburg, in varsta de 96 de ani.
In trecut politician social-democrat, el a fost sef de guvern intre anii 1974-1982, precedandu-l pe cancelarul unificarii Germaniei, Helmut Kohl (CDU). Dupa ce a iesit din viata politica activa, Schmidt a ramas unul dintre cei mai importanti mentori politici din Germania si editor al publicatiei Die Zeit. La a 90-a sa aniversare, intreaga presa germana il sarbatorea pe Helmut Schmidt ca "barbat de stat", "simbol national" si "autoritate morala".

13 noiembrie – Atentatele teroriste de la Paris soldate cu sute de victime umane il fac pe premierul francez Manuel Valls sa spuna ca "Franta este in razboi". Germania e solidara cu suferinta franceza. Pericolul terorist, reactivat la maximum datorita atacurilor din tarile  vecine, da un argument in plus Germaniei de a-si intari institutiile de forta si de a incerca sa readuca situatia refugiatilor sub control. Desi nu se creste gradul de alerta terorista, se intetesc controalele in zonele de frontiera dintre tarile din spatiul Schengen, dar si pe teritoriul federal.

1 decembrie - Cabinetul Angelei Merkel aproba interventia militara a Germaniei impotriva Statului Islamic (IS)
. Angajamentul german este o replica la atacurile teroriste din Franta din 13 noiembrie. 1.200 de militari germani vor lua parte la actiuni, in special  in raiduri aeriene din Siria si Irak. Interventia militara trece la inceputul lunii decembrie, si de votul din Bundestag, fiind mandatata, in prima ei faza, pentru un an. La nivel politic, consensul este aproape perfect. La nivelul populatiei exista insa temeri, ca prin angrenarea armatei germane in razboiul contra IS va creste nivelul amenintarii teroriste in Germania.

01-12 decembrie - Conferinta ONU pe teme climatice de la Paris aduce „un acord istoric“ intre tarile industrializate si cele in curs de dezvoltare: toate cele 190 de state participante se obliga sa actioneze impreuna impotriva unei incalziri globale mai mari de doua grade Celsius, tarile in dezvoltare primind ajutoare financiare in acest sens.  Cancelarul Angela Merkel a somat tarile bogate sa-si respecte promisiunile de a aloca tarilor sarace 100 de miliarde de dolari anual, pentru a le ajuta sa faca fata schimbarilor climatice. Germania vrea sa reduca pana in anul 2050 emisiile de gaze cu efect de sera cu 80-95%, fata de anul 1990. Asta inseamna pentru ministrul Mediului german, Barbara Hendricks, "eliminarea combustibililor fosili in urmatorii 25 de ani si trecerea completa pe energii regenerabile".


Citeste mai multe despre   











[P] ​Accepta provocarea unui business fara hartii! E mai simplu decat crezi               

Activitatile noastre zilnice sunt din ce in ce mai orientate catre mediul electronic si online. Traim intr-un ritm care ne-a impus sa adoptam solutii eficiente si sigure pentru a plati facturi si taxe, a face cumparaturi, a verifica soldurile bancare, etc. Este o practica pe care am ales-o din dorinta de a simplifica lucrurile si pe care multi dintre noi ne dorim sa o regasim si in viata profesionala, unde cautam solutii pentru a depasi constrangerile de timp si spatiu atunci cand trebuie sa obtinem  o aprobare, sa  semnam rapid un contract sau sa accesam un document de la distanta.
642 vizualizari

Abonare la comentarii cu RSS

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Vineri