Criza din Ucraina l-a propulsat pe Barack Obama intr-un rol care parea uitat din perioada Razboiului Rece, cel de lider al Vestului in fata Kremlinului, scrie AFP.
Demonstratia de forta a lui Vladimir Putin in Crimeea reprezinta o adevarata provocare pentru presedintele Statelor Unite, atat in plan politic cat si personal, dar si in calitate de sef al celei mai puternice tari din Alianta atlantica, revenita brusc in logica de confruntare cu Moscova.
De la Harry Truman la Ronald Reagan, doua generatii de presedinti americani au jucat acest rol de "sef al lumii libere", expresie devenita revoluta dupa dezintegrarea Uniunii Sovietice, in urma cu peste 20 de ani.
Prioritatile politicii externe ale lui Obama de la ajungerea sa la putere, in 2009, sunt cunoscute: recentrarea eforturilor diplomatice asupra Asiei, pentru a contracara cresterea in forta a Chinei, si tentativa de a iesi din zece ani de razboi in lumea arabo-musulmana.
Dar, odata cu Ucraina, "presedintele Obama se afla in fata crizei celei mai dificile a presedintiei sale", dupa cum remarca Nicholas Burns, fost ambasador al SUA la NATO. "Majoritatea europenilor si a americanilor sunt, dupa parerea mea, de acord sa spuna ca este vorba de cea mai grava amenitare pentru securitatea europeana de la finalul Razboiului Rece".
Obama, care a calificat in trecut NATO drept "alianta cu cel mai mare succes din istorie", nu impartaseste totusi entuziasmul secretarului sau de Stat John Kerry pentru Batranul Continent si a acordat adeseori prioritate in calatoriile sale zonelor de crestere economica precum Asia sau America de Sud.
Pe planul politicii interne, adversarii republicani incearca de ani sa-l prezinte pe Obama drept un idealist, apostol al detensionarii relatiilor cu dusmanii SUA. Si totusi, in campania pentru realegerea sa din 2012, a reusit sa evite aceste teme prin succesul repurtat impotriva al-Qaeda, si in special prin uciderea lui Osama bin Laden.
Obama ramane fidel multilateralismului
Dar aceste acuzatii au revenit in actualitate pe fondul baii de sange din Siria, al haosului care a cuprins majoritatea tarilor "Primaverii Arabe" si frictiunile din ce in ce mai grave cu Moscova.
In aceasta criza ucraineana, care mocneste de mai multe luni, pe fondul degradarii constante a relatiilor americano-ruse, de la revenirea lui Putin la Kremlin, in mai 2012, presedintele a ramas fidel credintei sale in multilateralism.
Astfel, s-a consultat cu aliatii sai europeni in tot week-end-ul, in momentul in care miscarile de trupe din Crimeea deveneau din ce in ce mai evidente, atragand de partea sa sase membri ai G8 pentru a ameninta explicit Moscova cu expulzarea din acest club exclusivist, din care face parte de 16 ani.
Luni, presedintele a avertizat ca administratia sa va lua decizii pentru a "izola" Moscova daca Vladimir Putin nu-si schimba atitudinea fata de Ucraina. Pentagonul a suspendat cooperarea cu Rusia, in timp ce la Washington se pregatesc masuri preparatorii pentru impunerea de sanctiuni economice iar John Kerry a fost trimis la Kiev.
Dar Europa nu este neaparat pe aceeasi lungime de unda cu Washingtonul in fata Rusiei, marele furnizor de energie al Batranului Continent.
"Va trebui sa urce in prima linie si sa dea dovada de un mare leadership intr-un moment care nu este facil", explica Charles Kupchan, de la grupul de reflectie "Council on Foreign Relations" din Washington.
"Este un moment-cheie pentru NATO", afirma si Nile Gardiner, de la grupul conservator "Heritage Foundation". "Daca NATO nu reuseste sa-si arate determinarea, nu va iesi intact" din aceasta criza.
Care sunt optiunile Europei in fata Moscovei
Occidentalii cauta acum cea mai buna strategie in fata Rusiei, intre dialog si fermitate. Care sunt posibilitatile de actiune ale acestora, intr-un grupaj realizat de AFP.
Intrebare: Sunt occidentalii pe aceeasi lungime de unda in fata ofensivei rusesti din Crimeea?
Raspuns: Sunt, in ceea ce priveste condamnarea ferma a unei "agresiuni" care "violeaza dreptul international". Sunt, de asemenea, pentru a exclude o interventie militara. "La ora actuala, nimeni nu este pregatit sa moara pentru Sevastopl", rezuma un diplomat european.
Dar, daca toti cer detensionarea crizei, opiniile sunt divergente asupra metodelor de a creste presiunea asupra lui Vladimir Putin.
Statele Unite au adoptat un ton mai ferm decat europenii, suspendand cooperarea militara si agitand spectrul unui "larg evantai" de sanctiuni economice si diplomatice pentru "izolarea" Rusiei.
Europa ia si ea in calcul sanctiuni, dar mai limitate, incercand mai intai sa ofere toate sansele dialogului cu Moscova. Ea afiseaza o solida sustinere pentru noua putere ucraineana. Astfel, premierul Arseni Iatseniuk va fi primit joi la Bruxelles de sefii de stat si de guverne din UE, chiar inaintea unui summit extraordinar.
Q: De ce vecinii Rusiei sunt partizanii unei mari fermitati, in timp ce Germania favorizeaza dialogul?
R: In cadrul UE, Polonia si statele baltice fac apel la "intransigenta" in fata Rusiei, deoarece se tem ca aceasta criza sa nu destabilizeze ansamblul regiunii. "In joc este arhitectura zonei eurasiene asa cum a fost ea stabilita dupa Razboiul Rece", apreciaza Temuri Iakobashvili, fost ambasador al Georgiei la Washington.
Presedintele lituanian, Dalia Grybauskaite, se teme ce regiunea Crimeei sa nu devina "un nou conflict latent", la fel ca Osetia de Sud si Abhazia, dupa conflictul din Georgia, din 2008.
La randul sau, Germania incearca sa joace rolul de mediator bazandu-se pe "relatia speciala" cu Rusia si pe bunele raporturi ale Angelei Merkel, care vorbeste rusa, si Vladimir Putin, cu care a discutat in doua randuri in week-end. Ministrul sau de Afaceri Externe, Frank-Walter Steinmeier, a afirmat luni ca diplomatia nu este "o slabiciune". Dar acesta a fost nevoit sa recunoasca marti ca nu s-a ajuns la nicio solutie dupa o discutie "lunga si dificila" cu omologul sau rus Serghei Lavrov.
Berlinul doreste sa-si protejeze importantele interese economice in Rusia, o preocupare pe care o impartasesc atat Marea Britanie, cat si Franta.
Q: Au trecut deja occidentalii Crimeea la capitolul pierderi si profit?
R: Oficial nu. Aparand "integritatea si unitatea Ucrainei". Dar, "cu exceptia asumarii riscului unui conflict militar, vor fi probabil nevoiti sa accepte" dominatia Moscovei asupra Crimeei, regine rusofona care adaposteste flota rusa din Marea Neagra, spune Andy Kuchins, expert la institutul CSIS.
Moscova are acum doua optiuni: sa lase Crimeea Ucrainei, dar intr-o "confederatie" care sa-i acorde si mai multa autonomie, sau "integrarea totala a Crimeei in Federatia Rusa", apreciaza Dimitri Trenin, de la institutul Carnegie. Potrivit acestuia, Moscova ar urma sa privilegieze prima solutie, "neutralizand amenintarile unei Ucraine unificate anti-rusesti si intrarea sa in NATO".
Q: Au occidentalii mijloacele de a proteja alte tari din fosta URSS care doresc sa se apropie de UE, precum Moldova sau Georgia?
R: Este una dintre prioritatile Bruxelles, deoarece "UE nu isi poate permite sa piarda Georgia si Moldova", singurele doua tari care doresc in continuare sa formalizeze un acord de asociere, dupa retragerea Armeniei si a Ucrainei, a declarat un inalt responsabil european. "Trebuie accelerat procesul pentru semnare", prevazuta pana la finele anului.
Si Statele Unite si-au multiplicat semnalele de sustinere a Moldovei, care se confrunta cu un conflict inghetat in Transnistria, o regiune secesionista unde Rusia mentine trupe, oficial de mentinere a pacii. Premierul Iurie Leanca a fost, de altfel, primit luni la Washington.
1
3
