￢Germania a devenit in ultimii ani centrul de decizie in ceea ce priveste afacerile din Balcani, in special aderarea la Uniunea Europeana, dupa o lunga perioada in care a jucat un rol secundar in regiune, potrivit "The Economist". Publicatia sustine ca Berlinul a preluat rolul pe care l-au jucat in zona, in anii trecuti, Statele Unite, Franta sau Italia. "Este clar ca acordurile (privind integrarea in Uniunea Europeana) sunt facute la Bruxelles, dar Belinul ia deciziile", a declarat Suzana Grubjesic, vicepremierul sarb insarcinat cu integrarea europeana.
"The Economist" afirma ca, in trecut, "Germania a jucat rolul de vioara a doua cand era vorba de afacerile balcanice. Astazi, Germania pare sa fie dirijorul intregii orchestre".
Publicatia scrie ca, de exemplu, Berlinul a devenit in ultima perioada gazda mai multor delegatii din tarile balcanice, ce se deplaseaza in capitala Germaniei pentru a discuta chestiuni legate de aderarea la UE.
Astfel, vicepremierul sarb Grubjesic, impreuna cu o delegatie ce a cuprins membri ai guvernului, parlamentului si presedintiei sarbe, s-au aflat la Berlin saptamana trecuta. Vicepremierul sarb Aleksandar Vucic a tinut un discurs in cadrul Fundatiei Bosch si a discutat politicile executivului de la Belgrad in fata unei audiente numeroase.
In aceeasi perioada, la Berlin s-au aflat vicepremierul croat Neven Mimica si Slaven Radunovic, presedintele Comitetului pentru integrare europeana din parlamentul din Muntenegru. Cu doar cateva zile inainte, minstrul muntenegrean de externe, Igor Luksic, a vizitat Berlinul unde a avut intalniri la Comitetul pentru Afaceri Straine din Bundestag.
In opinia celor de la "The Economist", camera inferioara a parlamentului german "detine o cheie majora a viitorului pentru Balcanii de vest". Motivul se datoreaza schimbarilor facute in legislatia germana in 2009, potrivit carora Bundestagul trebuie sa fie consultat cu privire la aspectele legate de extinderea UE, lucru unic intre cele 27 de parlamente nationale din Uniunea Europeana. Bundestagul si-a exercitat acest drept de doua ori, votand pentru aprobarea deschiderii negocierilor de aderare cu Islanda si Muntenegru.
In luna aprilie, Comisia Europeana urmeaza sa recomande daca Serbia poate deschide negocierile de aderare. Cel mai probabil, CE va recomanda ca Belgradul sa primeasca un termen pentru a demara discutiile, conditionand insa acest lucru de realizarea mai multor obiective. Pana in momentul in care Bundestagul va vota in chestiunea deschiderii negocierilor de aderare cu Serbia, doua delegatii de parlamentari germani vor merge la Belgrad pentru a vedea la fata locului cum autoritatile sarbe isi indeplinesc obligatiile.
"The Economist" scrie ca, pana la urma, cei care trebuie sa ia deciziile de aderare ale tarillor candidate sint guvernul si Comitetul pentru Afaceri Straine al Bundestagului, care vor recomanda parlamentului cum sa voteze. Potrivit lui Rainer Stinner, membru al Bundestagului, in acest moment exista circa 50 de membri ai camerei inferioare (din totalul de 622) care sunt la curent cu problemele din Balcani. "Cand trebuie sa se ia o decizie despre Balcani, acestia trebuie sa-i convinga si pe restul", a afirmat Stinner.
In cazul Serbiei, cancelarul Angela Merkel "va trebui cel mai probabil sa se implice" pentru a convinge Bundestagul cum sa voteze, a declarat o sursa guvernamentala de la Berlin. Si toate aceste lucruri trebuie facute pana la 28 iunie, cand o intalnire a sefilor de guverne din UE va lua o decizie in aceasta chestiune.
Influenta majora a Germaniei in Balcani
Pentru a ilustra influenta puternica a Bundestagului in acesta regiune, "The Economist" aminteste ca, atunci cand presedintele camerei inferioare a parlamentului, Norbert Lammert, a afirmat in octombrie trecut ca Zagrebul nu este pregatit sa adere la UE in luna iulie 2013, declaratia sa a "provocat panica in Croatia" si a dus la o naveta diplomatica intensa intre Zagreb si Berlin.
Publicatia mentioneaza ca, dupa intalnirea cu vicepremierul sarb Vucic, seful diplomatiei de la Berlin, Guido Westerwelle, a efectuat o vizitala Tirana si Skopje, el urmand cel mai probabil sa viziteze si Belgradul inainte de intalnirea Comisiei Europene din iunie. In capitala albaneza, ministrul german a cerut ca alegerile generale din vara acestui an sa se desfasoare in conditii normale, iar retorica nationalista recenta sa fie stopta. Ziaristii afirma ca avertismentul public a lui Westerwelle l-a vizat in primul rand pe premierul albanez Sali Berisha.
Incercand sa explice rolul important al Berlinului in afacerile din regiune, oficialii germani au afirmat ca au preluat conducerea in problemele balcanice din motive ce tin mai degraba de circumstantele actuale. La urma urmei, a declarat unul dintre oficialii de la Berlin, "noi nu ne-am oferit voluntari nici sa salvam euro".
In anii trecuti, Statele Unite au jucat un rol important in regiune, dar adminstratia americana a decis sa-si indrepte atentia spre alte probleme stresante, Franta "si-a pierdut complet interesul in Balcani", iar Italia este mai preocupata sa faca afaceri in zona, a afirmat oficialul german. In acelasi timp, Marea Britanie si Olanda sunt de acord cu politicile duse de Germania in regiune, insa, din cauza ca parlamentele lor nu sunt implicate in aceasta etapa a integrarii europene a tarilor din Balcani, ele nu au influenta puternica pe care o are Berlinul.
0
5
