HotFilm VIDEO

Cronica de film: „Politist, adjectiv”

de Iulia Blaga     HotNews.ro
Vineri, 3 iulie 2009, 23:25

"Politist, adjectiv"
Foto: Independenta Film
Intr-unul dintre cele mai bune filme romanesti din toate timpurile, Corneliu Porumboiu pune in discutie limbajul cinematografic si insasi ideea de limbaj prin intermediul unei povesti cizelate ca un diamant in care societatea postcomunista transpare in cele mai mici nervúri.


Lui Corneliu Porumboiu nu i-a placut „Babel”, de Alejándro González Iñárritu, prezentat la Cannes in acelasi an - 2006, in care el a luat Premiul Camera d’Or pentru „A fost sau n-a fost?”. Daca vezi al doilea film al romanului, intelegi si de ce.

In „Politist, adjectiv” (titlul a fost preferat titlului initial, „Intermediar”), un tanar politist pe nume Cristi (Dragos Bucur) are o dilema morala majora la un caz minor – cel al unui licean turnat de colegul lui ca ofera hasis.

Cristi nu vrea sa-i faca flagrant adolescentului pentru ca nu vrea sa-i fure sapte ani din viata (nici macar trei jumate, pentru ca se presupune ca va iesi mai repede). Incearca sa traga de timp, dar nu reuseste sa-i convinga nici pe procuror, nici pe comandant de adevarul pe care i-l dicteaza constiinta.

Cu un subiect care se rezuma intr-o fraza, filmul lui Porumboiu e translucid si taios atat in limbaj cat si in substanta. 99% din el sunt cadre lungi si reprezinta mai ales urmarirea de catre politist a celor trei tineri.

Fiecare urmarire e inchisa de un raport pe care politistul il scrie de mana si in care noteaza tot ce am vazut mai devreme pe ecran.

Porumboiu se joaca cu ideea de timp real, dar nu are dorinta de a da impresia ca recreaza viata reala.

Dupa ce in „A fost sau n-a fost?”, pleca de la un moment istoric precis, revolutia din decembrie 1989, pentru a investiga o problema morala bazata pe o interpretare a unui termen, si lansand un comentariu filosofic despre ecuatia centru-periferie insiropat in umor, acum face un film mult mai abstract in care discuta validitatea limbajului si gramatica morala dupa care se ghideaza societatea omeneasca.

O spune si titlul, cuvintele si-au tocit sensurile. Substantivul „politist” poate fi urmat de orice adjectiv dorim, partial pentru ca meseria respectiva are in ochii nostri un deficit de credibilitate, partial pentru ca nici eroul filmului nu stie ce calitate sa ataseze in coada profesiei.

Dar mai ales pentru ca regizorul-scenarist investigheaza lipsa de autoritate, ca si alte tare mostenite din comunism, cu aceleasi instrumente cu care cauta sa vada ce validitate mai are limbajul cinematografic.

Ce metafora mai eficienta ar fi putut gasi pentru lipsa de incredere si autoritate a sistemului decat faptul ca intr-o institutie cum e Politia toate birourile (care par sa fi ramas, cu tot cu fisetele de metal, de pe vremea comunistilor), se incuie? E o obsesie cu incuiatul birourilor aproape goale, personajele se intreaba unele pe altele: „Ai cheie? Ai incuiat?”, in timp ce inainteaza pe coridoare claustrofobe si intunecate.

Cladirea Politiei poate fi vazuta si ca o Romanie in mic, cu oameni care te ajuta fara sa te intrebe de ce si cu alti oameni care te ajuta, dar numai dupa ce-si rezolva problemele lor si, oricum, nu inainte de a face o mica demonstratie de putere.

Reflexele ramase de odinioara nu se opresc aici, dar problema „de fond” e alta. Porumboiu nu face doar un film despre droguri sau despre Romania postcomunista, si nici doar „un film despre limbaj” decat in masura in care termenul de limbaj defineste mai mult decat credem.

LIMBÁJ, limbaje, s.n. 1. Sistem de comunicare alcatuit din sunete articulate, specific oamenilor, prin care acestia isi exprima gandurile, sentimentele si dorintele; limba, grai. 2. Limba unei comunitati umane istoriceste constituita. 3. Mod specific de exprimare a sentimentelor si a gandurilor in cadrul limbii comune sau nationale. ♢ Limbaj comun = a) fel de a se exprima simplu, nepretentios; limba obisnuita; b) mijloc, baza de intelegere. ♦ Fig. Mijloc de exprimare a ideilor sau a sentimentelor prin culoare, sunete muzicale etc. 4. (Inform.) Sistem de caractere si simboluri folosit in programare. [Pl. si: limbajuri] – Limba + suf. -aj (dupa fr. langage). (DEX, 1998)


Inteligenta filmului (am inteles ca multi vorbeau in seara premierei despre un film „inteligent”) sta in faptul ca, la fel cu „432”, iti ofera o poveste epurata, dar cu multa substanta in ea.

Asemanarea nu se opreste aici. Filmul lui Mungiu trata nu despre avort sau comunism, ci despre manipulare, inconstienta si (lipsa de) responsabilitate. Porumboiu nu face un film despre droguri sau postcomunism, ci despre insingurare, lipsa de comunicare si lipsa de repere morale.

Iar scena finala, la fel de antologica precum „Cina cea de taina” din „432” pecetluieste un film care are si el o componenta religioasa.

Daca in „432” era vorba de sacrificiu, aici e tradarea, dar Porumboiu – care a plecat de la cazul real al unui tanar care si-a tradat propriul frate (Cain si Abel!) intr-o problema de droguri, si-a dat seama de-abia la a treia varianta a scenariului ca filmul despre politistul C(h)risti(c) trebuie sa se refere si la tradarea cuvintelor si a legilor morale.

Filmul ar trebui vazut de cel putin doua ori, pentru ca a doua oara lungimile par mai justificate si chiar mai scurte (sic). Ritmul pare cel ideal. Cat despre scena finala, confruntarea inteligentei inimii (Cristi) cu inteligenta rece, cerebrala  a comandantului  (Vlad Ivanov) si cu solicitudinea jemanfisista si mundana a lui Nelu, colegul lui Cristi (Ion Stoica), ea e de o limpezime extraordinara.

Desi este singurul moment din film care poate starni rasete, ea e de fapt confruntarea unor esente, un fel de judecata (de apoi) in care inteligenta si autoritatea suprema suprima orice interpretare personala a legii.

Nu intamplator, Porumboiu introduce dupa aceasta aceasta scena partida de tenis cu piciorul, care e o trimitere vadita spre jocul esentelor din partida mimata de tenis din „Blow up”, de Michelangelo Antonioni.

Tanarul regizor a ajuns la o maturitate artistica ce te face sa spui ca de la „A fost sau n-a fost?” pana acum a sarit trei trepte deodata. Actorii joaca fara cusur, scenariul are limpezimea clestarului, regia e chirurgicala de-a binelea.

E foarte posibil ca, fiind atat de bine cizelat si epurat, filmul sa spuna mult mai multe decat a fost pana si in intentia autorului. Oricum, te lasa mut, lucru care se mai intampla tot mai rar in cinematograful mondial al zilelor noastre.

„Politist, adjectiv” – scenariul si regia Corneliu Porumboiu, imaginea Marius Panduru, montaj Roxana Szel, cu: Dragos Bucur, Vlad Ivanov, Ion Stoica, Irina Saulescu, Marian Ghenea, Cosmin Selesi. Premiera romaneasca - 3 iulie 2009.




Citeste mai multe despre   




















Articol sustinut de Superbrands

JW Marriott, orasul din mijlocul orasului

Unul din cei mai mari jucatori de pe piata hoteliera locala, hotelul JW Marriott Bucharest Grand Hotel si-a castigat in cei 17 de existenta reputatia de un oras in mijlocul orasului datorita impresionantei desfasurari de produse si servicii: 402 camere si apartamente elegante, cele mai mari camere de 5 stele din zona, cu o suprafata medie de 36.8 mp, sase restaurante si lounge-uri, 12 sali de evenimente, dintre care doua ballroom-uri ce pot gazdui impreuna pana la 1.200 de persoane. Cladirea mai adaposteste un centru de fitness si spa, cu piscina interioara, o galerie de magazine de branduri internationale de lux ce acopera o suprafata de peste 2.700 mp, spatii de birouri de 11.000 mp si o parcare generoasa de 550 de locuri.

7692 vizualizari

  • 0 (0 voturi)    
    Toata ziua pe web (Vineri, 3 iulie 2009, 23:40)

    Adrian [anonim]

    De abia astept sa il vad la cinema
  • 0 (0 voturi)    
    dezamagire (Sâmbătă, 4 iulie 2009, 1:11)

    abc [anonim]

    ai sa fi dezamagit. am inghetat afara sa vad filmul. nu m-a convins deloc, chiar nimic interesant. poate finalul, dar muuuult prea tras de par
  • 0 (0 voturi)    
    Mie mi-a placut (Sâmbătă, 4 iulie 2009, 7:20)

    razvanbb.ro [utilizator]

    Am fost la premiera si am fost impresionat.

    Intr-adevar scenariul putea sa fie interpretat in 5 minute... dar tocmai aici este geniul lui Proumboiu. Te trece prin toate starile posibile punandu-ti la incercare rabdarea :). Se pare ca ca tu (<abc> de mai sus) ai ramas cu dezamagirea :) .

    Mie mi-a placut. Impresiile de dupa film le puteti gasi aici:

    http://razvanbb.ro/2009/07/am-fost-un-privilegiat.html

    Razvan
  • +1 (1 vot)    
    pupincurism (Sâmbătă, 4 iulie 2009, 11:15)

    un bob de atentie [anonim]

    Dumnezeule cata graba la pupat un popou. macar un pic de informare n-ar fi stricat. lasati jocurile de cuvinte cu lipsa de adjective si recunoasteti dsoara Blaga ca habar n-aveti de ce se numeste acest film pretentios, gol, si cautat asa cum se numeste.

    cuvantul "politist" are ca valoare semantica principala aceea de substantiv. adica personajul Cristi (hai mai comparati-l o data cu Iisus si nu va mai iau in serios never ever) e politist.

    dar FILMUL este politist in calitatea sa de adjectiv. adica un film politist.

    ceea ce de fapt nu este dupa nicio definitie decat una pur academica. si se mai si compara CP cu Bresson si filmul cineclubist cu Pickpocket

    mare ti-e gradina Doamne. de vina sunt pupincuristii sefi de la Cannes care contine sa ingroape orice sperante sa existe si la noi cinema adevarat prin repetata premiere a acestor filme anodine, anoste, fitzoase si in ultimul rand care incearca atat de jalnic sa fie adevarate ca nu mai au un nici un strop de adevar pentru ca toate emotiile trec doar la suprafata, nimic nu tresare in adancime; asa ca toti cei care vor sa aiba succes in cinema in Romania se grabesc sa se inscrie in acest curent... si nimeni nu se mai gandeste la arta, ci la premii; nimeni la public, toti la jurii

    rusine. greata. scarba. nervi.
  • +1 (1 vot)    
    ntz (Sâmbătă, 4 iulie 2009, 11:20)

    margot [anonim]

    un film prost. lungit inutil, fara vana, fara sentiment. un film in care una dintre mentalitatile cele mai stupide ale poporului roman este ridicata in slavi si pusa pe un piedestal de aur. idee stupida, scenariu prost, film tras de par.

    chiar credeam in cronicile iuliei blaga pana acum. de data asta sunt dezamagit crunt.
  • 0 (2 voturi)    
    Of! (Sâmbătă, 4 iulie 2009, 12:53)

    A.Pena [anonim]

    Ma asteptam ca majoritatea comentariilor sa fie in halul asta. Romania chiar are parte de niste cineasti de prima mana si nu stie ce sa faca cu ei. Noroc cu "pupincuristii" de la Cannes, altminteri noi i-am fi trimis la reeducare. Iulia are dreptate 100%, e unul dintre cele mai bune filme romanesti din toate timpurile.
  • 0 (0 voturi)    
    film bun, dar departe (Sâmbătă, 4 iulie 2009, 13:24)

    valer [anonim]

    de a fi un "feel-good" movie; sumbru, apăsător, fără umorul care mai îndulcea absurditatea tristă din "A fost sau n-a fost"

    totuşi, după o primă vizionare, mai vrei să-l vezi o dată

    mortală e scena cu procurorul
  • +1 (1 vot)    
    imaginea Romaniei (Sâmbătă, 4 iulie 2009, 13:29)

    un cetatean [anonim]

    am vazut filmul, aseara. am vazut si 432, anul tecut. in ultimii ani, acestea par a fi tipul de filme care (re)prezinta Romania la marile festivaluri de film, respectiv in lume. Abia aseara, insa, am inteles de ce majoritatea celor din strainatate cred si in prezent (cu o mare convingere) ca in Romania nu avem strazi iluminate; ca Romania e o tara gri, ponosita si saraca. De ce nu am vazut nicio imagine frumoasa cu Ro, macar intr-un cadru de cateva secunde, in toate aceste filme made in RO? De ce nu intelegem ca acesta este motivul pentru care castiga aceste filme premii si distinctii europene? De ce nu e clar ca procedand asa, in continuare, aducem un grav deficit de imagine Romaniei? Imi pare pur egoism din partea acestor regizori (foarte talentati!): premii personale, ignorand deserviciul national.
    • 0 (2 voturi)    
      mama ei de imagine! (Sâmbătă, 4 iulie 2009, 20:10)

      A.Pena [anonim] i-a raspuns lui un cetatean

      Oamenii astia iau premii pentru ca filmele sunt exceptionale, nu pentru ca ar gadila cine stie ce idei preconcepute. "432" a mers de nu se poate in Mexic si in alte tari din America Latina, unde fete catolice de 13 aninu pot avorta pentru ca sunt catolice. Britanicii care asteapta cu lunile/anii pentru o operatie au recunoscut starea asta de fapt in "Lazarescu". Oricine a vazut Blow Up exulta cand vede frumoasele reverente pe care i le face Porumboiu lui Antonioni in "Politist, adjectiv". Obsesia asta cu "imaginea" Romaniei e, sa-mi fie cu iertare, o tampenie: oamenii astia sunt cineasti, nu amploaiati ai Ministerului Turismului.
      • +1 (1 vot)    
        super-pupincurism (Duminică, 5 iulie 2009, 6:14)

        un bob de atentie [anonim] i-a raspuns lui A.Pena

        duceti-va va rog sa revedeti PICKPOCKET ca sa vedeti ce enormitate e comparatia

        si eu pot sa comunic (verbal sau cinematografic) respectul fata de Antonioni

        DAR NU MA PUNE ASTA IN ACEEASI LIGA CU EL!!

        Cinemaul Nu E Reportaj! dar asta e departe de a fi inteles la noi... unde se abordeaza teme "tari" tocmai pentru ca filmul sa "mearga" in anumite tari... dar cineastii nu ard la temperaturi inalte si nu au emotie... daca asta este arta, si nu se face nimic altceva, vai de noi...

        unul din cele mai bune filme?! revedeti SUTA DE LEI sau MEANDRE si hai sa ne mai gandim putin...
        • 0 (0 voturi)    
          pupincurism my ass :-) (Duminică, 5 iulie 2009, 18:03)

          A.Pena [anonim] i-a raspuns lui un bob de atentie

          Nu spun nicaieri ca Porumboiu e in aceeasi liga cu Antonioni, nici un om cu mintea la locul ei nu poate face asa ceva. Spun ca ii face câteva frumoase reverente (si, drept consecinta, ca ma bucur sa vad ca isi asuma influentele). Nu-mi aduc aminte nici sa fi echivalat Pickpocket sau filmele lui Saucan cu Politist, adjectiv. Emotie si arta sunt in filmul lui Porumboiu cu ghiotura: hai sa iesim putin din "contemporaneitatea mizerabilista" care li se reproseaza atât regizorilor noi - fie de publicul tot mai rar si mai anesteziat, fie de cunoscatori satui de "reportericisme" - si sa judecam filmele din prisma povestilor pe care le spun si a incarcaturii pe care ele o poarta. Mie mi se pare ca "da cu plus". Un mare plus.
          • +1 (1 vot)    
            de acord... (Luni, 6 iulie 2009, 3:08)

            bob de atentie [anonim] i-a raspuns lui A.Pena

            ... cu tonul informat si civilizat al discutiei. e un mare plus ca oamenii nu se injura ca pe alte bloguri si ca de fapt cu totii dorim ca cinematografia romana sa prospere cu adevarat, nu doar la Salle Debussy sau Lumiere din palatul festivalului de la Cannes, unde da, exista multi pupincuristi si se fac multe jocuri pur politice de a alege care imagine de sine a Romaniei sa fie acceptata in Europa - care are in momentul de fata interesul ca noi sa ne privim asa cum ne privesc aceste filme, pentru a ne "civiliza". Mizerabilismul da, alte stiluri nu. Va trece si asta... ce e Val, ca Valul...

            nu vad arta si nici emotie insa intr-un film care ma lasa sa analizez visajul unui actor pentru patru minute in timp ce mananca supa. sau asteapta in acelasi mod si stil si ritm si lipsa de muzica. in care nu apuc sa cunosc pe niciunul dintre copii, si ca atare raman intr-un abstract total pe de o parte, si pe de alta intr-un concret mizerabil in raport temporal 1:1 in care nu e intampla nimic cinematografic (si in Teorema lui Pasolini sau Desertul Rosu de Antonioni, Farmecul Discret al Burgheziei al lui Bunuel, sau Insula lui Kim Ki Duk sunt multi timpi aparent morti si repetitivi, dar intre timp se intampla in mod real ceva in interiorul personajelor, nu doar contemplarea semi-pasiva a unei situatii semi-fanteziste)

            nu pot sa iau in serios un film despre cea mai corupta institutie din cea mai corupta tara din Europa, in care nu se vorbeste nicio secunda (desi cunoastem atatea personaje pe ecran in acest film, care au de-a face cu politia) despre coruptie; pacientul are cancer si noi ne ocupam de o echimoza morala langa genunchiul stang.

            nu vreau nici sa fiu reprezentat de un cineast ori arogant ori provincial, care n-are bunul simt sa-nvete sa se exprime in franceza cursiv pret de cinci fraze in care vorbeste despre filmul sau. sau care declara sec ca el are bani si n-are problemele pe care le au ceilalti. macar daca acceptam egoismul, sa vin de la mari artisti!
            • 0 (2 voturi)    
              amestecati (Luni, 6 iulie 2009, 9:33)

              lupu [anonim] i-a raspuns lui bob de atentie

              dati exemple de filme 'mari' (de pasolini, antonioni, bunuel...) pe care le-am vazut cu totii, dar acestea sunt deja clasice! se pare insa ca nu aveti acelasi fler la cinematograful contemporan: modul dvs de a compara, bazandu-va pe exemple canonice, este comod, daca nu lenes.

              pe de alta parte, faptul ca ii imputati unui regizor roman (lui porumboiu in speta) ca 'nu vorbeste bine franceza' este total irelevant: nu e treaba unui artist sa vorbeasca fluent limbi straine, plus ca exista mari cineasti (sau artisti, in general) care sunt monosilabici... operele lor vorbesc suficient pt ei.

              in concluzie: amestecati o cinefilie pt care ati merita felicitari (de nu ati scoate-o la inaintare cu aroganta) cu propria dvs impresie personala despre regizor. pana la urma, nu dovediti decat ca cinefilia dvs are limite iar persoana dvs, idiosincrasii...
              • +1 (1 vot)    
                punct cedat. dar meciul? (Marţi, 7 iulie 2009, 8:22)

                bob de atentie [anonim] i-a raspuns lui lupu

                va datorez intr-adevar scuze pentru un bob de aroganta. mi-o asum si-ncerc sa mi-o stapanesc.

                poate si idiosincrasiile mele exista; nu sunt un lucru rau. in cazul lui porumboiu aceste idiosincrasii sunt un titlu de lauda pentru unii ca dvs.

                DAR nu sunt vinovat nici de suficienta nici de lipsa de logica. am pacatuit prin usorul atac la persoana asupra regizorului si m-ati pedepsit sofistic orin ridicarea atacului la persoana ca argument ultim si prim. nu merge.

                acuzatiei de comoditate sau lene nu merita sa va raspund; daca am avea mai mult timp si spatiu as putea sa va argumentez fara niciun exemplu canonic faptul ca filmul despre care sincer cred ca ne pierdem vremea vorbind este practic nul si nemeritoriu, de sine statator sau in comparatii cu clasicii, care toti - absolut toti - si-au casigat un public larg... lucru care ramane sa vedem daca se va petrece in acest caz. eu zic ca NU.

                flerul meu este excelent. nu stiti cu ce ma ocup si nici n-are sens sa va spun, dar daca tonul de respect reciproc care se degaja din aceste schimburi ar putea sa justifice un pic de incredere, aveti-o in mine, va rog.

                ma doare inima ca ne pierdem vremea justificand incultura reprezentantilor culturii romane, care vorbesc agramat si cu gura, si cu opera... pacat. nu stiu prea multe exemple de mari artisti inculti in halul in care i-am observat pe ai nostri sa fie. pacat ca n-avem niste exceptii de la aceasta asa-zisa regula!

                las la o parte discutia despre cum se ajunge la Cannes, si cum se ajunge a lua premiu acolo - poate nu avem acces la acelasi nivel de informatii. las la o parte si estetismul mizer si mediocritatea emotionala - de gustibus non disputandum.

                repostez insa argumentul in legatura cu care tacerea dvs este asurzitoare:

                "nu pot sa iau in serios un film despre cea mai corupta institutie din cea mai corupta tara din Europa, in care nu se vorbeste nicio secunda despre coruptie; pacientul are cancer si noi ne ocupam de o echimoza morala langa genunchiul stang."
                • -1 (1 vot)    
                  (iar) conspiratie? (Marţi, 7 iulie 2009, 15:36)

                  lupu [anonim] i-a raspuns lui bob de atentie

                  nu, nu cred ca stiti "cum se ajunge la cannes" si nici "cum se iau premii acolo"; cred ca visati ca stiti, reconfortat de perna gonflabila si pretutindeni-portabila care se numeste "teoria conspiratiei".

                  "estetismul mizer" ar putea fi reprosat si neorealismului italian, si "tinerilor furiosi" (sau, in general, cinematografului britanic - de la anderson & richardson la leigh & loach), si fratilor dardenne, iar "mediocritatea emotionala" - lui chaplin, capra, de sica, sirk, von trier & almodovar; adica tuturor acelora care nu se tem sa starneasca emotii (omenesti, prea omenesti...) pe marele ecran.

                  in privinta artistilor "agramati" & "inculti": ca om care, prin natura meseriei, traiesc printre artistii vizuali, dati-mi voie sa va asigur ca ceea ce nu reusesc sa exprime verbal compenseaza prin imagine... in fond, e si aceasta un limbaj ;)

                  in fine - ultima dvs obiectie (aceea cu coruptia din politie) este atat de amutitoare incat, intr-adevar, probabil ca tacerea este singura solutie...

                  mutatis mutandis, e ca si cum as fi deranjat de "imaginea" (mizerabila) a romaniei din filmele noului val pentru ca, toata lumea stie, in romania se construieste si se fac bani frumosi din afaceri :)
                  • 0 (0 voturi)    
                    toate cele bune... (Marţi, 7 iulie 2009, 17:57)

                    bob de atentie [anonim] i-a raspuns lui lupu

                    ... cuiva care-l compara pe cp cu chaplin, sirk, de sica, von trier, almodovar (?!?!?!?!?!?!?!?!?!?)... oameni care intr-adevar starnesc emotie. acestia nu au cum sa fie mediocri emotionali. acum cine e lenes si foloseste canoane?!

                    neorealismul si tinerii furiosi faceau filme ca sa deplanga si sa reconstruiasca societatile lor. adica isi asumau raspunderi reale. valul nostru dimpotriva, fuge de ele si se refugiaa in paseism, academism, si o mai face si rece rece rece.

                    inca o data, va rog nu asumati ca stiti ceva despre mine sau ca faptul ca iubesc si manevrez limba romana cu destula usurinta imi tradeaza originea.

                    cunosc foarte bine intr-adevar culisele festivalului, dar dragosteea de sine a romanului neaos si falos, oricat ar fi de cult, vad nu permite revelarea unor adevaruri care ne-ar trimite intr-o spirala descendenta in capatul careia probabil ca ne-am regasi pana la urma. pacat, pentru ca de-acolo ar incepe cresterea.

                    pana la urma de gustibus - cu mentiunea ca sper ca veti gasi de cuviinta intr-o zi sa va uitati la aceste filme in mod echilibrat, si nu orbit de mandria pe care v-o insufla aparentul lor succes.

                    nu ma deranjeaza prezenta unuia sau a catorva din aceste non-filme, ci ridicarea lor la rang de lege si ce inseamna ele pentru scoala romaneasca de film.

                    bafta. consider discutia inchisa.
                    • 0 (0 voturi)    
                      intr-adevar (Marţi, 7 iulie 2009, 19:49)

                      lupu [anonim] i-a raspuns lui bob de atentie

                      inchisa: refuzati sa vedeti evidenta...

                      probabil ca traiti departe de tara & aveti un sentiment national inflamat, acesta va blureaza perceptia exacta a valorii acestor filme - care nu fac compromisuri nici cu ce vreti dvs, nici restul publicului
                      • 0 (0 voturi)    
                        nu ma pot stapani :) (Marţi, 7 iulie 2009, 21:11)

                        bob de atentie [anonim] i-a raspuns lui lupu

                        ... sa nu ma intreb la ce foloseste un cineast care "nu face compromisuri cu publicul"... adica nu ii pasa de public? sau il face pentru ei si grupul aleator de snobi si pacaliti care se incadreaza in orice e la ordinea zilei?

                        e posibil sa nu faci compromisuri si totusi sa faci filme care au valoare emotionala, chiar daca sunt intelectualiste (ca de ex Rohmer si multi altii).

                        ce inseamna compromis? atunci de ce face film? si publicul de ce sa mearga? si de ce face film pe banii publicului?

                        evidenta inca nu a fost stabilita. se va vedea ce si cum in vreo douazeci de ani.

                        of. de fapt mai bine ma stapanesc cu intrebarile pentru ca vad ca avem logici paralele...

                        o zi buna.
                        • 0 (0 voturi)    
                          paradigme diferite (Marţi, 7 iulie 2009, 23:29)

                          lupu [anonim] i-a raspuns lui bob de atentie

                          nu stiu daca avem "logici paralele", dar e clar ca avem paradigme diferite...

                          ps daca antonioni sau bergman sau godard s-ar fi gandit la public, nu ar fi fost atat de radicali in demersul lor cinematografic; artistii care aduc ceva nou nu sunt niciodata intelesi de la-nceput
                          • 0 (0 voturi)    
                            nu chiar (Miercuri, 8 iulie 2009, 0:34)

                            bob de atentie [anonim] i-a raspuns lui lupu

                            atat antonioni, bergman si godard au fost recunoscuti de la inceput si s-au adresat unui public pe gustul lor, fara compromis, dar un public larg... pana la "o vara cu monica' bergman a lalait-o pe banii svenskindustri cu filme destul de prietenoase pentru public, godard a izbit-o din prima la maxim cu a bout de souffle, iar antonioni a fost initial un violonist de geniu, concertand la 9 ani, apoi jurnalist de razboi, si apoi regizor, deci un plurivalent de succes

                            multi artisti care aduc ceva nou (ca noul val francez, neorealistii sau young angry men) sunt imediati recunoscuti, nu toti sunt nevoiti sa pozeze in neintelesi geniali - de fapt cam asta e regula si nu invers in secolele 20 si 21, datorita repeziciunii cu care se transmit informatiile

                            nimeni nu prea ramane neinteles nici in bine nici in rau in ziua de azi, decat daca nu vrea sa fie inteles

                            haideti sa cadem de acord sa nu fim de acord si sa asteptam 20 de ani. parerea mea este ca acesti cineasti nu au unde sa creasca, si ca atare nici opera lor nu are mari aripi de desfacut, mari teme sau emotii.

                            vom trai si vom vedea.

                            cu respect...
                            • 0 (0 voturi)    
                              nu e asa (Miercuri, 8 iulie 2009, 8:38)

                              lupu [anonim] i-a raspuns lui bob de atentie

                              cu acelasi respect, va spun ca nu e asa:
                              "aventura" lui antonioni a fost huiduita la premiera, chiar la cannes!
                              bergman, e adevarat, a-nceput cu filme usurele, dar noi nu pt asta il iubim ;)
                              cat despre godard - spuneti-mi un alt nume de cineast mai mare si mai (de) neinteles si va dau dreptate in tot ce-ati spus!
                              (si nici rohmer, sa stiti, nu e f gustat!)

                              problema multora cu filmul romanesc este ca resping realismul, nu li se pare destul de "artistic", numai ca ideea lor despre "artistic" este desueta - ea implica metafore, simboluri si floricele pe campii...

                              deocamdata, dati-mi voie sa ma incred mai putin (sau deloc!) in "gustul publicului" (care intotdeauna e in urma cu o generatie-doua) si mai mult in cel al decidentilor unui mare festival si al criticilor: sunt oameni care au vazut multe si, tocmai de aceea, recunosc valoarea si noutatile in materie de limbaj artistic
                              • 0 (0 voturi)    
                                in niciun caz! (Joi, 9 iulie 2009, 3:10)

                                bob de atentie [anonim] i-a raspuns lui lupu

                                serios nu tin sa am ultimul cuvant, dar n-am sa las niciodata ca gustul meu format in ani grei de cinefilie sa fie supracedat de acesti decidenti/decadenti de la Cannes pe care ii cunosc personal (NB) si stiu sigur ca sunt ghidati (si) de motive politice, altfel nu s-ar putea justifica niciodata premiile gen Mendoza, chiar si Hannecke de anul acesta, si avalansa de premii romanesti din ultimii ani - atentie! - toate in aceeasi cheie "realista" dintre toate filmele noastre care au mai ajuns pe acolo (fiti fara grija, filme de exceptie care nu se incadreaza in acest curent au fost "sarite" de la nivelul selectiei)

                                ar fi fost un semn de speranta pentru cinematografia romana sa fie huiduiti macar de cineva ai nostri ca brazii pe Croazeta, dar din cauza indragostelii de laude canishe si a fricii de nu fi sarit/a din mai marii noului canon nimeni nu o face (nici eu n-as vrea sa fiu etichetat drept paria)

                                acceptarea dispretului fata de public vadit al acestor "realisti", si impartasirea lui de catre dvs ma face sa cred ca si dvs sunteti critic fie ca vocatie fie ca meserie, si daca este asa imi pare rau ca sunteti in randurile groase ale celora care practica aceasta meserie nu pentru a critica ci pentru a-i lauda excesiv pe acesti poseuri care nu pot/stiu sa "simta" functia transfigurativatimp/spatiu a cinemaului, si alte multe din armele acestei arte... pacat ca ati uitat lectiile lui Wilde sau vocatia lui Shaw.

                                jigniti profund enorm de multi oameni presupunand ca toti vrem floricele pe campii... vrem filme care sa miste profund intelectul si inima. nu prefacatorii neasumate, chiar daca-s premiate de un grup de oligarhi desueti (ei bine, da!)

                                neintelesul godard a mai si spus ca tot ce trebuie pentru a face un film este un pistol, o masina, si o femeie (nu simplist: a bout de souffle, bande a part, mepris...)

                                ar fi loc si pentru transfigurare sub soare; dar la noi raspunsul e NU si cu atitudini ca cea a dvs asa va si ramane.

                                asta e cenzura, nu progres.
                                • 0 (0 voturi)    
                                  pacat ca (Joi, 9 iulie 2009, 7:12)

                                  lupu [anonim] i-a raspuns lui bob de atentie

                                  ati ramas prizonierul unei (singure) formule artistice - lucrurile se schimba, inclusiv in cinema, si e important sa ai disponibilitate pt orice formula noua valoroasa...

                                  (neo)realismul romanesc este, la ora actuala, trendul cel mai valoros din cinema-ul mondial; filmele ro care nu se incadreaza in acest trend sunt - din pacate - f proaste.
                                  intr-adevar, exista o "cenzura": se numeste gust ;)

                                  ps apropo, corect este "Haneke"! e totusi un cineast important, indiferent daca va place sau nu...
                                  • 0 (0 voturi)    
                                    corect. Haneke. Scuze. (Joi, 9 iulie 2009, 10:30)

                                    bob de atentie [anonim] i-a raspuns lui lupu

                                    pentru a demonstra ca "Romanian hyperrealism/realism"
                                    este trendul cel mai "valoros" din lume trebuie sa definim notiunea de "valoare"; ori nici ca numar de spectatori, sau ca nivel cultural al spectatorilor care il imbratiseza in lume, acest trend nu e nici pe departe castigator - ci numai ca premii decernate (practic) exclusiv la un singur cu adevarat mare Festival din lume

                                    la fel ca scandalul din arbitrajul fotbalului romanesc, acolo unde e foc e fum si daca o echipa castiga numai cu un singur arbitru e normal s-o contestam

                                    cat priveste criticii (a propos, ati tacut in ceea ce priveste identificarea dvs ca si critic, ceea ce accept implicit ca pe o confesiune): cei din Ro rasufla usurati ca in fine exista un pic de valoare reala (am spus si repet, nu prezenta acestui val la laude ma deranjeza, ci exclusivitatea sa) incat au devenit apologeti neconditionati ai acestuia; iar cei de afara sunt convinsi ca li se ofera o imagine reala si fara cusur a Romaniei trecute si prezente (avand in vedere dogma clar recunoscuta de Puiu&Co de a face film la limita cu documentarul, lucru care este, in esenta, pasibil de ipocrizie prin subiectivismul care se deghizeaza in obiectiv), cu subiecte deseori universale (desi tratate super-superficial) asa cum sunt ahtiati de NOU, accepta si lauda orice nou-venit rebel fara cauza... o vreme

                                    in ceea ce priveste alte feluri de filme ro...de ex COPILARIA LUI ICAR este mai bun ca toate filmele noului val, dupa parerea multora; mai sunt inca 2-3 care n-au avut intrare la Cannes pentru "neincadrare in partid"; si cel mai infiorator este ca tinerii cineasti ro sunt fortati sa faca astfel de filme moarte pentru a reusi in viata.

                                    nu doresc sa ma cert la infinit, in ultima instanta am prins cateva puncte interesante de la dvs dar va asigur ca raman un experimentalist deschis la orice si nu prizonierul unei conceptii artistice unice.

                                    in istoria culturii insa supravietuiesc numai aceia care starnesc emotia si reflectia profunda a omenirii.
                                    • 0 (0 voturi)    
                                      repet (Joi, 9 iulie 2009, 11:58)

                                      lupu [anonim] i-a raspuns lui bob de atentie

                                      ce v-am mai spus: nu sunt din "lumea filmului", ma ocup cu artele vizuale...
                                      suficient pt ca ceea ce se intampla in cinema-ul romanesc sa mi se para pasionant, sincron cu occidentul si, da, valoros...

                                      presupun ca dvs nici matthew barney sau bill viola nu vi se par "valorosi"

                                      ps cat despre nivelul publicului de afara - este dovedit ca este superior celui din romania
                                      • 0 (0 voturi)    
                                        ii ador (Joi, 9 iulie 2009, 20:09)

                                        bob de atentie [anonim] i-a raspuns lui lupu

                                        pe barney si viola (amandoi cauta noul in emotie si expresie)

                                        enfin, l'entente!
                                        • 0 (0 voturi)    
                                          tot asa (Joi, 9 iulie 2009, 21:20)

                                          lupu [anonim] i-a raspuns lui bob de atentie

                                          si tinerii nostri regizori
                                          • 0 (0 voturi)    
                                            :) (Vineri, 10 iulie 2009, 9:59)

                                            bob de atentie [anonim] i-a raspuns lui lupu

                                            uite-asa ajunseram la un fel de concluzie :) chiar daca nu suntem de acord cu ce se gaseste suntem de acord cu cautarea in sine...
  • 0 (0 voturi)    
    as sharp as ever (Duminică, 5 iulie 2009, 10:55)

    catalin sturza [anonim]

    foarte buna analiza, iulia. as sharp as ever.

    doua obiectii am, totusi. intai, cred ca sunt mai multe momente amuzante in film. sunt episoade care lasa impresia ca se vor termina prost dar care pana la urma se relaxeaza. unul e acela al cinei cu mirabela dauer pe fundal, care se incheie cu acea discutie despre imagini si simboluri - artificiala, in fond, ca insert filosofic, insa functionala ca declic comic.

    porumboiu nu e un regizor care cultiva tensiunea si filmul e presarat cu astfel de mici pastile amuzante.

    doi, analiza in cheie christica nu tine. chiar deloc. e o supralicitare a intentiei operei, prin prisma intentiei cititorului (privitorului).

    cred ca ai dreptate, filmul pare mult mai clar dupa ce il vezi de doua ori.
  • +1 (1 vot)    
    iar mizerie... (Duminică, 5 iulie 2009, 13:36)

    Veritas [anonim]

    Cand o sa se faca un film romanesc in care sa se arate si altceva dacat , obsesiv,mizeria din Romania( din medicina, politie, comunism), atunci o sa ma duc sa-l vad. Pana atunci, pot s-o fac si singura, cu pretul unui bilet de autobuz cu traseul prin Ferentari & co., thank you very much. Nu zic sa facem numai filme cu " ce tzara frumoasa avem si ce oameni misto traiesc in ea", dar apologia mizeriei din cinematografia romaneasca de dupa revolutie cerseste premii, insa face un mare deserviciu imaginii ei - subscriu la cine a scris asta mai devreme. Daca cineva ar judeca Romania numai dupa filmele inscrise la Cannes si stirile de pe CNN, n-ar mai pune piciorul pe aici nici de frica, iar pe romani i-ar judeca asa cum, de altfel, multi ii judeca...
    • 0 (0 voturi)    
      iti recomand (Luni, 6 iulie 2009, 15:50)

      Ronnie [anonim] i-a raspuns lui Veritas

      Boogie si Occident ;) sunt foarte misto
  • +1 (1 vot)    
    Naspa (Luni, 6 iulie 2009, 11:00)

    Matei Gruber [anonim]

    Am vazut si eu filmu, m-a plictisit rau de tot.
  • +1 (1 vot)    
    inuman (Miercuri, 8 iulie 2009, 11:44)

    Dan [anonim]

    citind comentariile astea mi-am amintit cat de nervos am fost la film. nu e doar plictisitor, ci te scoate de-a dreptul din sarite cu pseudoconversatiile dintre personaje si nimicul fara sens dintre ele. e clar ca romanii nu si-au revenit dupa caragiale si stiu sa face doar ceva caricatural. cristi e facut cumva ca sa iti para insingurat pt ca e prezentat doar pe langa nelu care e un gras lenes, cretinul celalalt care vrea sa joace tenis cu piciorul si seful care e clar un arivist, nu are cum sa lege ceva mai profund cu ei. relatia lui cu sotia nu are nici un sens, mai ales pentru ca mentioneaza ca sunt casatoriti doar de cateva luni, adica totusi, cat de mult se poate raci o relatie in asa scurt timp, si daca s-a racit nu iti explica deloc de ce. acuzatii sunt total absenti, in afara de conversatia aia din bar cand parca iti dai seama ca de fapt cristi e cel care e incapabil sa se poarte normal cu oamenii. nu e nimic bun filmul asta. inca regret ca mi-am pierdut 2 ore din viata cu el.
    la tiff a mers multa lume pentru ca a fost foarte mediatizat si pentru ca unii critici fara gusturi nu au curaj sa contrazica cannes-ul.
    am mai zis asta si anul trecut, dar e clar ultimul film romanesc la care merg.
    tot respectul pentru comentariile inteligente de mai sus, dar e total exagerat sa compari oricare dintre regizorii sau filmele romanesti cu lars von trier sau altcineva de acelasi rang.
    romanii fac si ei ce pot... o vedem zilnic la becali, de ce nu am vedea-o si la cinema.
  • 0 (0 voturi)    
    realitate....adevarata (Joi, 9 iulie 2009, 15:42)

    mihai [anonim]

    cine a avut curajul dintre voi sa spuneti NU pina la capat s-o spuna aici in comentariile despre film.Eu nu am avut,la fel ca si Cristi ,am spus nu la inceput dupa care am cedat .De ce?.Raspunsul e...vanare de vint.Cita dreptate are Dylan.
  • 0 (0 voturi)    
    pacat (Vineri, 10 iulie 2009, 10:26)

    adrian [anonim]

    am vazut filmul acum 2 zile, carand dupa mine inca 10 vecini intrigati de criticile pozitive citite. Deci 5 perechi, 30 - 40 de ani, cu ceva scoala si rabdare, nepasionati de filmele cu “batai”.

    Ce-am vazut:
    - un film facut pentru festivaluri si nu pentru spectatori
    - un film in care motivele “tradarii” / “constiintei” / “moralei” trebuie cautate indelung in sorbitul ciorbei
    - o mana de actori valorosi care s-au irosit
    - incapacitatea regizorilor romanesti de a intelege ca a face un film in Romania astazi este un privilegiu si o oportunitate rara si nu trebuie irosita. Cele 2-3 filme pe an sunt singura sansa de a aduce publicul mai aproape de filmul romanesc. “Politist, adjectiv” a ratat aceasta sansa. Una din misiunile regizorilor romani, dincolo de cea artistica, este de a reconstrui atractia pentru filmele romanesti si, cand vom fi adus sute de mii / milioane de romani la filme romanesti de calitate, vom putea obtine 2 lucruri: banii pentru a face nu 2 ci 20 de filme / an si “ragazul” de a produce si 1-2 filme pentru festivaluri / critici.

    Concluzia grupului meu, ca simpli spectatori, a fost ca regizorul, istet altminteri, a facut strict un film pentru critici iar acestia, imbratisand “cadoul”, n-au fost in stare sa scoata decat fraze pompoase si GOALE. Astfel, un film in care nu se intampla nimic poate deveni un film despre “reproducerea actul creatiei lumii din nimic facut de Dumnezeu” sau “purgatoriul rabdarii si asteptarii”.

    Un caz grav de manipulare a publicului, un cerc vicios regizor / "critici" in care fiecare crede ca este "genial". Critici mici care nu pot avea o parere sincera despre un film, chiar premiat la festivaluri. Cate premii credeti ca vom mai lua cu filme gri si goale dar "pline de esenta si mesaj"?

    In curand, vom ramane si fara premii si fara publicul romanesc satul de "experimente creative" si "subtilitati profunde"

    Sincere condoleante,

    Adrian
  • 0 (0 voturi)    
    empatie? (Joi, 6 august 2009, 15:48)

    saureign [anonim]

    Vesnic aceeasi lipsa de empatie... Daca n-ati reusit sa "intrati" in film, sa-i acceptati conventiile, evident ca sunteti dezgustati.
    Eu unul nu pot sa accept condoleantele unora care sunt incapabili de receptare.
    In plus, lasati-o dreaku', daca si premiile filmelor astora din ultimii ani sunt blaturi, atunci transmit eu condoleante poporului roman, aflat pe duca.
    Viata (a se citi "civilizatia") e in alta parte.
    • 0 (0 voturi)    
      As fi empatizat... (Miercuri, 2 septembrie 2009, 23:13)

      Costin [anonim] i-a raspuns lui saureign

      ...dar filmul parca ar fi fost facut in scop terapeutic pentru cei cu probleme cu somnul. Starea aceasta la care te duce 99% din film, m-a impiedicat sa receptionez corect mesajul din restul filmului.
      In rest, Adrian a fost foarte elocvent si subscriu la parerea lui.
      Pur si simplu filmul nu ma lasa sa empatizez. Filmul acesta are un suflet mort.
  • 0 (0 voturi)    
    un film prost (Miercuri, 16 decembrie 2009, 2:27)

    roby [anonim]

    A fost FOARTe dezamagitor, mai ales dupa celelalte filme ale lui CP. Nu are veridicitate, e plicticos, si bate campii pe un subiect care asa rezumat, pare intr-adevar o mare gaselnita. Dar e un film extrem de lung, plicticos si cu scene care nu au logica daca le analizezi un pic, nu au credibilitate. iar Dragos bucur are o interpretare seaca si lipsita de nuante, uscata, nu transmite mai nimic. O fata mereu suparata, o constiinta a personajului neclara. chinuitor de urmarit si pare ca s-au aruncat intr-o lume despre care nu stiu in realitate prea mare lucru.
  • 0 (0 voturi)    
    Asa ceva n-am mai vazut! (Duminică, 3 ianuarie 2010, 2:37)

    fane tugurlan [anonim]

    O asemenea tampenie de film n-am vazut in viata mea! Cadre lungi, obositoare, previzibile si plictisitoare. Dialoguri putine si insipide. Ce salveaza oarecum filmul de la dezastru total este faza finala cu "maieutica" lui Vlad Ivanov. In rest pierdere de vreme. Iar cronica realizata de Iulia Blaga o incadrez la inconstienta sau snobism desantat. Vai de cinematografia noastra!


Abonare la comentarii cu RSS





Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Marţi