Datele folosite de raportul CRPE privind pregatirea pentru aderarea la Schengen sunt utilizate incomplet, selectiv, cu elemente scoase din context, arata Ministerul Administratiei si Internelor intr-un comunicat-replica la studiul prezentat luni de Centrul Roman pentru Politici Europene. Think tank-ul publica marti un raspuns in care arata ca ministerul e nemultumit ca nu i se face propaganda.

UPDATE: Ciprian Ciucu, realizatorul studiului CRPE, a considerat ca prezentarea dialogului cu MAI si argumentele CRPE nu au fost reluate in intregime de Hotnews.ro, prin urmare a trimis in completare dialogul dintre think tank si MAI si a semnalat 7 minciuni ale ministerului. Acestea sunt atasate textului, la fel cum a fost atasat si textul integral al comunicatului CRPE.

Raportul CRPE "Pregatiti pentru Schengen? Absolventi cu indulgenta" a suscitat reactia Ministerului de Interne, care are in atributii pregatirea Romaniei pentru aderarea la spatiul Schengen.

Realizatorii studiului au aratat ca au analizat masurile din planul de actiune aferent anului 2009, intrucat MAI nu le-a pus la dispozitie planul de masuri pentru 2010. In aceste conditii, potrivit CRPE Romania a realizat, pana in septembrie 2010, 87% dintre masurile necesare aderarii la Schengen, dar a semnalat probleme tehnice in privinta Sistemului de informatii Schengen (SIS) si de granitele aeriene.

"Elementele de referinta privind procesul de aderare la Spatiul Schengen sunt prezentate fara a lua in considerare contextul general al pregatirilor de aderare, datele de interes furnizate de institutia noastra la solicitarea CRPE fiind utilizate incomplet, selectiv, cu elemente scoase din context", arata MAI prin comunicatul de presa.

Institutia adauga ca "in ceea ce priveste stadiul aderarii Romaniei la Spatiul Schengen, pana in prezent au fost parcurse cu succes sase dintre cele sapte vizite de evaluare". Toate rapoartele de evaluare Schengen, aferente misiunilor desfasurate pana in prezent, au fost aprobate in cadrul grupului de lucru Evaluare Schengen de la Bruxelles".

Principala concluzie a celor 6 rapoarte de evaluare Schengen este ca Romania a ajuns intr-un stadiu avansat in ceea ce priveste implementarea acquis-ului Schengen si este in mare parte pregatita sa adere la Spatiul Schengen.

Frontierele aeriene vor fi reevaluate

Singurul raport care recomanda reevaluarea tarii noastre este cel in domeniul frontierelor aeriene, arata MAI.

Este o observatie facuta si de raportul CRPE. Acest document arata (pagina 9 din raport):

• Aeroporturile internationale trebuie sa aiba terminale care sa separe clar fluxurile de pasageri pentru zborurile Schengen, respectiv non-Schengen. Tot ce tine de securizarea frontierei necesita investitii majore in infrastructura.
• Decizia, nu foarte inspirata, a fost luata la nivelul anului 2008 (sub ministeriatul lui Cristian David) care a decis construirea de terminale noi in loc sa reamenajeze spatiul existent. S-a crezut ca trei ani sunt suficienti pentru a adauga cate un nou terminal la cele doua aeroporturi (inclusiv Bucuresti - Baneasa). Aceasta perioada nu a fost insa suficienta pentru administratia din Romania care, lucru cunoscut, se misca deosebit de greoi atunci cand vine vorba de a construi ceva din bani publici autohtoni, bani neurmariti de structurile de monitorizare europene. Constructia terminalelor nu se realizeaza cu fonduri din Facilitatea Schengen, ci cu fonduri nationale, gestionate de catre Ministerul Transporturilor, minister de care tin aeroporturile
• In momentul de fata este putin probabil ca cel putin noul terminal al aeroportului Henri Coanda sa fie terminat, amenajat si certificat in timp util. Seful Guvernului a inspectat lucrarile de implementare a standardelor Schengen la Aeroportul International Henri Coanda-Otopeni din Bucuresti si a apreciat ca lucrarile sunt finalizate in prezent in proportie de 75%. 
  

Sistemul informatic SIS/SIRENE va fi evaluat la sfarsitul anului

Ultima vizita de evaluare Schengen va avea loc in domeniul SIS/SIRENE, la sfarsitul anului, precizeaza Ministerul de Interne.

Raportul CRPE (pagina 8-9) arata ca MAI si STS, institutiile responsabile cu achizitionarea si implementarea sistemului sunt insa in urma cu punerea acestuia in functiune. Din datele culese de CRPE la nivelul lunii august, se achizitionasera echipamente informatice doar pentru orasele mari. Este greu de crezut ca sistemul informatic va fi gata in plenitudinea sa pana la data asumata sau pana la data preconizata de aderare la Spatiul Schengen - 27 martie 2010.

MAI este constient de acest lucru si a propus drept alternativa solutia SISone4ALL in vederea conectarii la sistemul central SIS. Acesta este o versiune anterioara a sistemului SIS II (o modificare adusa de Portugalia la sistemul SIS1+), la care intentiona sa adere din prima Romania. Astfel, propunerea Romaniei este repetarea experientei altor state (Cehia, Ungaria, Polonia si altele) care s-au conectat la SIS prin solutia oferita de Portugalia. Studiul CRPE arata ca nu exista pana in momentul actual o confirmare daca se accepta sau nu, la nivelul Comisiei Europene, folosirea alternativei la SIS.

Modul in care este prezentata infiintarea, organizarea si functionarea Sistemului Informatic National de Semnalari si participarea Romaniei la Sistemul de Informatii Schengen este incomplet, fara a cuprinde ultimele evolutii in acest domeniu (operationalizarea si inaugurarea Biroului SIRENE*, operationalizarea CN-SIS**), se arata in comunicatul Ministerului de Interne.

Totodata sunt expuse consideratii (personale) privind solutia aleasa de Romania, respectiv SISone4all, fara a se cunoaste modul de dezvoltare a SIS la nivel european si necesitatea corelarii solutiei adoptate de autoritatile romane in raport cu evolutiile externe, iar autorul conchide in mod eronat ca solutia aleasa ar reflecta intarzieri nejustificate in acest domeniu (precizam ca SIS II va fi, probabil, operational la nivel european in cursul anului 2013), continua sursa citata.

MAI precizeaza ca utilizarea SISone4ALL, ca solutie intermediara, este avizata de Comisia Europeana, etapele conectarii fiind prevazute in Roadmap-ul agreat la Bruxelles, pana in prezent acestea desfasurandu-se conform calendarului stabilit. Mai mult, Romania a primit deja sprijin pentru implementarea SISone4ALL si SIRENE din partea anumitor state membre - Polonia (in calitate de coaching country), Germania, Portugalia, Austria si Elvetia, programele de cooperare fiind deja in derulare.

De asemenea, la 25 februarie 2010, in marja Consiliului JAI, s-a semnat o Declaratie Comuna cu partenerii austrieci, in vederea intensificarii cooperarii bilaterale in domeniul securitatii interne in contextul implementarii complete a acquis-ului Schengen in Romania.

Alte critici ale MAI - datele din raport, eronate, bibliografie cu inexactitati si confuzii in informatii

Ministerul de Interne sustine ca "in raportul CRPE sunt prezentate aspecte cu caracter politic, care nu privesc problematica Schengen, nici domeniile de referinta pentru care au fost intreprinse demersuri pentru pregatire". Intr-adevar, documentul citat aminteste chestiuni politice sensibile care ar ptuea influenta aderarea Romaniei la spatiul Schengen, avand in vedere ca, in final, aceasta este o decizie politica mai degraba decat una pur tehnica. Aceste sensibilitati sunt, asa cum era de asteptat, Mecanismul de Cooperare si Verificare asupra justitiei si problemele privind integrarea tiganilor.

Altfel, MAI arata ca raportul contine "informatii eronate" si bibliografie cu "numeroase inexactitati".

Adoptarea unui act normativ privind infiintarea, organizarea si functionarea Sistemului Informatic National privind Vizele, se considera realizata prin publicarea acestei legi in Monitorul Oficial nr. 498 din 19 iulie 2010; in acest context, precizam ca se realizeaza o confuzie intre doua acte normative care reglementeaza functionarea a doua sisteme informatice diferite, iar actul normativ publicat in Monitorul Oficial mentionat este Legea privind infiintarea, organizarea si functionarea Sistemului Informatic National de Semnalari si participarea Romaniei la Sistemul de Informatii Schengen, argumenteaza MAI.

Bibliografia utilizata cuprinde numeroase inexactitati - acte normative enumerate repetitiv (HG 324 din 2007/Strategia nationala de management integrat al frontierei de stat a Romaniei), acte normative abrogate (HG nr.1314 din 2007), documente europene care nu au relevanta directa in procesul de aderare (Tratatul Prum), mai arata ministerul.

Precizari au fost facute si in privinta contractelor finantate prin Facilitatea Schengen. In perioada 4-6 octombrie s-a desfasurat la Bucuresti vizita de audit a Comisiei Europene privind Facilitatea Schengen, nefiind semnalate nereguli sau deficiente in derularea contractelor respective, sustine MAI.

Razboiul declaratiilor MAI-CRPE: MAI a dat dovada de lipsa de transparenta

Printr-un comunicat de presa remis marti presei, think-tank-ul da o replica replicii ministerului.

MAI acuză CRPE că „nu a tinut cont de contextul general”. Nu înţelegem exact la ce anume se referă „contextul general”. MAI a avut cunoştinţă de metodologia studiului CRPE şi a răspuns cererilor noastre de informaţiile publice, întocmite potrivit acestei metodologii. De altfel, nota 9 (nouă) dată de CRPE instituțiilor care au responsabilităti în cadrul procesului este o notă mare. Nota 9 înseamnă că România şi MAI au făcut mare parte din treabă, dar, aşa cum am precizat şi în conferinţa noastră de presă, în contextul politic european actual devine mai important ce nu ai făcut decât ce ai făcut, arata documentul citat.

Think tank-ul atrage din nou atentia asupra lipsei de transparenta a ministerului. "Ministerul a decis să secretizeze nejustificat elemente cheie din procesul Schengen, inclusiv planul de acţiuni pe 2010. Avem deci de-a face cu o instituţie care secretizează un plan de acţiuni, adică un document cu termene limită şi obiective, care ar trebui să fie public din oficiu (de altfel, planurile de acţiuni Schengen pe 2008 şi 2009 au fost publice). În contextul în care cei de la MAI secretizează de-a valma tot ce fac, sunt nemulţumiţi că nu au primit 10", spune CRPE.

* Biroul SIRENE (Information Request at the National Entry) este un punct de contact unic pentru autoritatile nationale de aplicare a legii implicate in SIS, precum si in cooperarea politieneasca in spatiul Schengen. Principalele sarcini ale acestora constau in procesarea alertelor. Statele participante introduc date, numite alerte, referitoare la persoanele cautate sau disparute, la bunurile pierdute sau furate, precum si la interdictiile de intrare. Acestea sunt direct accesibile tuturor agentilor de politie care actioneaza pe teren precum si altor functionari si autoritati de aplicare a legii care au nevoie de informatiile respective pentru a combate criminalitatea.

** CN-SIS - partea nationala a SIS. SIS reprezinta o baza de date comuna (de interes politienesc), format dintr-un sistem national in fiecare stat membru Schengen si dintr-un sistem central. Toate sistemele nationale sunt conectate on-line la sistemul central prin intermediul unei retele securizate de comunicatii.