
Sorin Dumitrascu, presedintele Federatiei Sindicatelor din Administratia Nationala a Penitenciarelor, a discutat online cu cititorii HotNews.ro despre situatia economica a penitenciarelor. Reprezentantii FSANP si SNLP au avut deja, vineri, o intalnire cu ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, si urmeaza sa se intalneasca din nou luni, la ora 16.00. Sindicalistii au organizat deja o greva japoneza, au pichetat ministerul si se pregatesc de greva generala.
- Nota redactiei: Pentru a pastra coerenta si relevanta discutiei, nu vom valida comentariile care nu se refera la temele anuntate, care nu contin intrebari sau care constau in atacuri la persoana.
Principalele revendicari ale sindicalistilor- Subfinantarea sistemului penitenciar. Sistemul penitenciar se afla in incapacitate functionala. 112 milioane RON (aprox. 15% deficit) sunt necesari pentru plata facturilor la utilitati, majoritatea penitenciarelor fiind amenintate cu intreruperea utilitatilor. Investitiile au fost oprite, iar drepturile salariale ale personalului nu pot fi asigurate. Se legalizeaza munca fortata, capitolul ore suplimentare fiind eliminat din buget, iar lipsa acuta de personal a fost combatuta printr-o simulare de concurs care nu a adus niciun nou angajat in sistem.
- Conditii de lucru. Dotarile si amenajarile sistemului penitenciar raman, in lipsa unui program de investitii, la nivelul anilor ’60. Bolile profesionale si riscurile pentru viata si sanatatea personalului sunt o problema ignorata de autoritati. Protectia este doar un text in lege.
- Transparenta decizionala. MJLC si ANP promoveaza in mod netransparent si discretionar masuri care sunt, in lipsa consultarilor, dar si a unor evaluari corecte, aventuri costisitoare pentru platitorul de impozite. Masuri absolut nefundamentate precum reprofilarea penitenciarelor au crescut nejustificat cheltuielile de functionare. Saptamana trecuta, la 8 luni dupa inceperea acestui program, ANP incearca sa faca o nota de fundamentare dar constata triplarea unor costuri.
- Salarizarea unitara. ANP este printre putinele institutii din Romania care nu au reusit sa adopte un punct de vedere comun cu sindicatele sustinand ca nu are un punct de vedere dar atacand sindicatele cand acestea au incercat sa ia pozitie.
Cine certifica informatiile trimise de acesti oameni mai departe? Cine garanteaza ca informatiile lor se adeveresc? Cine plateste pentru cazurile cand acesti indivizi transmit informatii false sau intentionat eronate care distrug carierele unor oameni a caror singura vina este ca au curajul sa-si ceara drepturile, ca au curajul sa spuna lucrurilor pe nume , ca reprezinta interesele majoritatii?De fapt, epxperienta ne arata ca acesti siparezi sunt niste instrumente in mana unor indivizi verosi.
Prevenirea crimnalitatii in penitenciare este o activitate importanta, iar sindicatele sustin acest demers pentru siguranta angajatilor si pentru realizarea scopului pedepsei privative de libertate.
Din nefericiere constatam ca organismele infiintate dupa 1990 cu atributii in acest domeniu - prevenirea criminalitatii - nu au reusit sa-si demonstreze utilitatea. Rezultatele au fost si se mentin foarte slabe. Nu exista practic cazuri in care aportul acestora sa fie definitoriu, existand in schimb numeroase acuzatii de abuz de putere si activitati care au excedat atributiile legale.
Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti se afa in fata unei alegeri. Fie reorganizeaza actuala Directie de Prevenire a Criminalitatii si Teorismului, fie desfiinteaza acest qvasi-serviciu secret care nu reuseste sa depaseasca tiparele vechiului SIPA, desfiintat in 2006.
Sustinem ideea integrarii functiei de prevenire a criminalitatii in departamentul de siguranta a detinerii considerand ca activitatea va fi mult mai eficienta.
Sustinem organizarea acestui serviciu pe principiile unui serviciu operativ, nicidecum pe principiile unui serviciu secret. Pentru activitatea de culegere de informatii pe teritoriul Romaniei, inclusiv in penitenciare, exista deja Serviciul Romana de Informatii.
Consideram ca inflatia de servicii de informatii este profund antidemocratica si este o limitare nejustificata a drepturilor si libertatilor cetatenesti.
2. Puteti face o comparatie intre conditiile din regimul comunist si cele de acum? Erau mai bune conditiile pentru personalul angajat al penitenciarelor (nu ma refer numai la salarii ci si la protectie)?
3. Sunteti de acord cu introducerea muncii obligatorii pentru detinuti? Credeti ca rezultatele acesteia ar putea contribui la imbunatatirea finatarii din acest domeniu?
Din pacate conditiile economice si specificul acestei categorii sociale fac dificile activitatile de obtinere a veniturilor proprii. Lipseste personalul de paza si supraveghere, costurile sunt mai mari decat in situatia angajarii de pe piata fortei de munca.
In Europa situatia e similara. Justitia costa din pacate destul de mult, iar povara aceasta nu este intotdeauna justificata, Din acest motiv sustinem reducerea unor cheltuieli nejustificate. Sistemul penitenciar trebuie insa finantat si intrarea in colaps, acesta fiind riscul, nu este o optiune.
2. Conditiile de munca s-au imbunatatit pe alocuri, in multe penitenciare situatia este insa mai rea decat in regimul comunist. Penitenciarul Jilava este un exemplu in acest sens.
Salariile sunt, in termeni reali, ceva mai mici. Protectia personalului este doar un drept scris intr-o lege, institutiile statului nu au facut nimic pentru concretizarea acestuia. Am propus instituirea unui sistem de asigurari de viata si sanatate pentru angajatii penitenciarelor, asteptam ca macar aceasta conditie minimala sa poata fi indeplinita.
3. In Constitutie munca detinutilor nu este considerata munca fortata. Legal insa este prevazut ca detinutul poate munci daca solicita. Consideram ca este o optiune care poate fi supusa dezbaterii publice.
Pana la intilnirea de vineri 17 iulie nu am reusit sa convingem Ministerul Justitiei ca exista o problema reala in ceea ce priveste finantarea penitenciarelor si ca trebuie rezolvata.
A fost nevoie de o greva japoneza si de un miting pentru a convinge ministerul sa ceara suplimentarea si sa-si recunoasca problemele interne.
Cea de-a doua cauza este calitatea slaba a actului managerial si lipsa transparentei decizionale. In ultima perioada au fost luate decizii care au dus in unele cazuri la triplarea unor cheltuieli. De exemplu au fost reprofilate penitenciare fara sa se faca un studiu de impact. Ajutorul sindicatelor a fost refuzat iar personalul a fost fortat sa accepte masuri fara minima consultare. Acum se vad rezultatele, si nu sunt dintre cele mai bune.
ANP contracteaza astfel de lucrari si detinutii care muncesc, beneficiaza de astfel de reduceri de pedeapsa. Din pacate, cum spuneam in comentariul anterior, se asigura astfel doar 7% din buget, iar problemele de management financiar si bugetar au un impact semnificativ asupra functionarii penitenciarelor.
Sunt de acord cu dumneavoastra intr-o privinta. In construirea cadrului legal si institutional pentru executarea pedepselor ar trebui sa se tina seama si de drepturile victimelor. Un echilibru in acest sens ar asigura realizarea scopului pedepsei privative de libertate.
In plus cred ca, sistemul penitenciar este parte a sistemului judiciar nu este un serviciu din categoria celor de asistenta sociala, Cu toate acestea protejarea drepturilor omului este o conditie esentiala in functionarea acestuia.
Singura revendicare de natura salariala este referitoare la plata orelor suplimentare, care in sistemul penitenciar datorita deficitului de personal nu pot fi comp[ensate in totalitate cu timp liber. Un exemplu: la Penitenciarul Giurgiu sunt 26.000 de ore suplimentare neplatite. Sunt 45 de penitenciare in Romania.
Sigur ca sunt si alte drepturi salariale suspendate sau neachitate, dar cum e criza, nu ne batem pe fondul de premiere, salarii de merit sau prime de vacanta. Consideram totusi ca motivarea personalului nu este o componenta care trebuie ignorata.
Conditiile de lucru sunt umilitoare, iar riscurile profesionale sunt imense. Asta nu poate fi indreptat usor. Pot fi platite ore suplimentare pentru ca sunt facute iar salariatii pot fi apreciati pentru munca depusa chair si prin participarea la actul decizional.
Revendicarile cuprind doar probleme ale angajatilor, subfinantarea penitenciarelor fiind cea mai importanta.
Sunt situatii in care din fondul de salarii se platesc utilitati iar degradarea conditiilor de detentie si evenimentele negative produse in aceste conditii sunt un risc care trebuie evitat.
Dupa cum ati vazut revendicarile sindicale nu se refera numai la salariati. Finantarea decenta a sistemului penitenciar inseamana conditii decente de detentie, dar inseamna si conditii decente de lucru.
In cele din urma este vorba despre sanatatea unui mediu care nu este deloc placut si despre sansa care se da ideii de reinsertie sociala a celor care au comis o infractiune. Iar asta nu se poate face fara resurse umane calificate, logistica de calitate si personal motivat si bine pregatit profesional.
In conditiile actuale multora le-ar conveni in puscarie...sa stea degeaba sau sa se ocup cu ce activitati doresc si sa nu ii oblige nimeni indirect la 8 ore de munca pe zi.
Solutia e simpla 8-12 ore de munca pe zi (in folosul public comun), inclusiv sambata, pentru toti detinutii.
Asa s-ar rezolva si problema banilor pentru penitenciare si probleme de genul: cine mai construieste si asfalteaza autostrazi, cine construieste blocuri, cine planteaza pomi prin orase, etc. Activitati se gasesc; vointa mai trebuie.
Si sa nu va aud cu 'drepturile omului'. Drepturile alea in primul rand n-ar trebui sa le mai aiba din moment ce-s incarcerati.
Munca este unul dintre instrumentele care asigura reintegrarea sociala a detinutilor alaturi de afabetizare si formare profesionala, si pentru asta e insa nevoie de personal. La acest moment este la un deficit de 2500 de posturi vacante, orele suplimentare se strang, iar personalul este suprasolicitat.
Cred ca desfiintarea spitalelor penitenciar nu este o masura oportuna. O masura mai utila ar fi poate profilarea acestora pe detinuti cu boli cronice si boli mintale. O optiune poate fi si renuntarea la profilele chirurgie sau terapie intensiva. Oricum asta se poate face sub paza in spitalele civile.
Suntem in curs de pregatire a sesizarilor pentru problemele semnalate, am primit deja solicitari punctuale de la sindicatele din structura FSANP in acest sens.
a doua intrebare- de ce nu se scot la concurs functiile de conducere?- se incearca cumva nominalizarea acestora cu dedicatie pentru anumite afinitati politico-financiare- este vorba despre imputerniciti
N-a fost tocamai o surpriza era de asteptat sa se intimple asa. Presiuni au venit de la conducerile unitatilor in special, unele s-au rezolvat amiabil altele nu. Au fost insa si situatii cand conducerile penitenciarelor au sprijinit direct actiunile de protest demonstrand ca inteleg problemele si nevoia de actiune pentru rezolvarea acestora.
Avand in vedere ca nu exista nici o forma de control asupra acestui qvasi-serviciu secret este posibil ca anumite abuzuri sa fie facute.
Birourile de prevenire a criminalitatii si terorismului sunt in subordinea administrativa a directorului de unitate, dar profesional se subordoneaza Directiei din ANP. Este o situatie care va trebui schimbata.
2. Care este viziunea dumneavostra in ceea ce priveste strategia dezvoltarii sistemului penitenciar, si a rolului pe care aceasta institutie o are in cadrul ministerului si a sistemului de aparare, ordine publica si siguranta nationala ?
3. Cum explicati lipsa de transparenta a managementului superior din cadrul ANP atat fata de sindicate cat si fata de personal ?
4. Cum vedeti necesara modificarea Legii nr.275 privind executarea masurilor privative de libertate ?
5. Cine considerati ca se face vinovat de de colapsul financiar al institutiei si care sunt modalitaile de rezolvare a crizei ?
6. Care este starea de spirit a personalului din cadrul ANP vis-a-vis de revendicarile formulate de catre sindicate ?
7. Care este stadiul negocierilor dintre sindicate, minister si conducerea ANP ?
8. Va simntiti in ultima perioada o persoana vanata / urmarita?
9. Cum comentati pozitia adoptata de catre institutie / minister vis-a-vis de problemele invocate de sindicate ?
10. Unde va vedeti peste 10 ani ?
2. Strategia dezvoltarii sistemului penitenciar, daca va referiti la document, este un demers util si obligatoriu. Cel mai probabil Strategia va fi adoptata intr-o anumita forma. Importanta este insa implementarea acestui plan, experienta precedentelor tentative nefiind una incurajatoare.
3. Lipsa de transparenta este un reflex al unei mentalitati militariste care mai are inca adepti in sistemul penitenciar. Incercam sa impunem un stil de management participativ si sa convingem de avantajele acestei abordari.
4. Legea are o serie de lacune, unele institutii nu sunt suficient dezvoltate, unele mecanisme nu functioneaza asa cum trebuie. Un exemplu este institutia judecatorului delagat unde este nevoie de detalii, un alt exemplu este mecanismul referitor la dreptul la petitionare.
5. Vinovatii sunt in mare masura cei care conduc sistemul penitenciar. Sigur, contextul este important dar, deciziile nefundamentate si lipsa de interes le sunt direct imputabile.
Abia vineri au accep[tat ca sistemul este subfinantat si ca colapsul este iminent. Pana atunci au ignorat toate avertismentele.
6. Personalul a receptat bine revendicarile si le sustine. Participarea la actiunile de protest organizate in colaborare cu SNLP este o dovada in acest sens.
7. Azi am avut o alta runda de negocieri. MJLC si ANP accepta toate revendicarile mai putin cea a demiterii conducerii sistmului penitenciar. Dupa greva japoneza, miting si o intilnire tensionata vineri, au acceptat in sfarsit dialogul.
Actiunile de protest vor continua pana la concretizarea promisiunilor (o parte cel putin), avand in vedere ca exista deja experienta unor acorduri nerespectate.
Exista probleme in procedura de elaborare a actelor normative, uneori aflam din Monitorul Oficial ca s-au adoptat acte normative. Sunt situatii cand decizii care s-au dovedit dezastruoase din punct de vedere financiar s-au inercat a fi impuse fara consultare.
Incercarile de intoxicare le-am catalogat la acea data ca fiind actiuni lipsite de respect fata de subordonati. Am reactionat imediat si am prezentat valoarea reala si mecanismul de intoxicare. Din pacate unele informatii au fost transmise ca atare si efectul a fost unul nu tocmai favorabil angajatilor din sistemul pnitenciar.
2. Cum considerati ca se poate face reformarea institutiei ?
3. Credeti in puterea exemplului ca si tehnica motivationala a salariatilor din subordine ?
4. Cine hotaraste cu adevarat in cadrul ANP? Ministerul, Directorul General sau acele persoane care dezinformeaza frecvent in interes propriu persoanele cu rol decizional ?
5. Care sunt costurile estimate ale reformarii sau ale reprofilarii unitatilor penitenciare ?
6. Cum apreciati actualul cadrul legislativ de functionare a sistemului ANP ?
7. Aveti in vedere in viitorul apropiat fuzionarea cu SNLP pentru coagularea miscarii sindicale ?
8. Cunoasteti care este ponderea de acoperire a posturilor din cadrul sistemului ANP ?
9. Sunteti pentru reintroducerea muncii obligatorii la detinuti ?
10. Enumerati posibile cai de autofinantare a unitatilor penitenciare in actualul context legislativ.
Pe scurt, cred ca trebuie stabilite obiective clare, trebuie sa existe sprijin politic, trebuie alocate resurse si trebuie coordonata eficient imlementarea unui plan de actiune coerent si realist.
Transferurile intre unitati nu vor rezolva prolema. Dimpotriva, vor induce costuri suplimentare si vor afecta viata personala pentru angajatii care vor fi in aceasta posibila situatie. Nu sustinem deci acest gen de masura.
1)reducerea cheltuielilor cu ppl privind:
-hrana-prin introducerea normelor valorice şi eliminarea celor calorice aşa cum se întâmplă in alte instituţii;
-cazarmamentul-prin imputarea contravalorii bunurilor distruse,iar pentru cei fără bani prin creşterea numărului zilelor de detenţie,deoarece în prezent nu se recuperează nici 10% din diverse motive;
-eliminarea corespondenţei şi a dreptului de petiţionare pe bani publici, deoarece nici eu ca cetăţean dacă nu am bani să plătesc serviciul poştal nu pot scrie niciunde;
-eliminarea obligativităţii acordării "trusei" la primirea în penit.,reducerea normelor exagerate a materialelor de intreţinere personală şi reănfiinţarea frizeriilor în unităţi;
2)creşterea veniturilor proprii prin:
-introducerea obligatorie a muncii în penit.,cu excepţia celor bolnavi, iar minorii cel mult 4 ore/zi;
-reînfiinţarea GAZ-urilor obligatoriu şi munca obligatoriu în GAZ;
3) înfiinţarea unor compartimente de audit independente în fiecare penit. care să urmărească :-modul de cheltuire a banilor,stiut fiind faptul că în prezent nici CFP,nici controalele dirijate ale ANP nu au nici o eficienţă ele acţionând "la comandă";
-efectuarea obligatorie a unor studii de eficienţă înainte de implementarea oricărei decizii a conducerii ANP şi la unităţi,astfel nu se mai ajunge la dublarea sau mai mult a chelt.prin reprofilarea unităţilor,acordarea de sporuri nejustificate;
-propuneri de măsuri pentru eficientizarea sistemului.
Pentru ceea ce se întâmplă în prezent cine va răspunde? şi cum vor fi traşi la răspundere? sau "cîinii latră ursul trece".
4)
Se pot reduce cheltuielile inutile, se pot gasi surse suplimentare si se pot defini mecanisme de control al cheltuielilor eficiente. E nevoie doar de deschidere si de evaluarea corecta a optiunilor disponibile.
Personal nu văd cum se vor rezolva problemele sistemului penitenciar prin demisa actualei conduceri mai ales că nu poţi ocupa o funcţie de conducere în ANP dacă nu eşti ofiţer de penitenciare. Ştiţi dumneavostră un ofiţer care să poată fi şef de ANP în afara domnului Băla sau a domnului Cel Mare?
multumesc!
Problematica este insa lipsa de viziune in dezvoltarea resurselor umane. Nu se investeste aproape deloc in pregatire profesionala iar motivarea este exclusiv financiara. Prioritatile ANP sunt momentan legate de reorganizare fara insa a incerca sa fundamenteze masura propusa.
Chiar azi a fost pusa in discutie situatia acestui proiect de act normativ. Revin insa cu precizarea ca aceasta masura nu rezolva problemele de fond ale sistemului penitenciar. Este insa o initiativa necesara daca ne raportam la scopul executarii pedepsei privative de libertate.