Membrii coalitiei au amanat, cel mai probabil pana miercuri, intalnirea pe tema imprumutului extern dintre premierul Emil Boc, alaturi de ministrii implicati, si membrii conducerii celor doua Camere, deoarece scrisoarea de intentie din partea FMI nu a ajuns inca, transmite NewsIn.
"S-a convenit ca aceasta intalnire sa fie amanata eventual pentru miercuri, astfel incat sa avem scrisoare de intentie a FMI si dupa aceea sa discutam despre rectificarea bugetului dupa modelul care a fost practicat saptamana trecuta cu guvernatorul BNR, Mugur Isarescu", a declarat Gheorghe Nichita.
Premierul Emil Boc si ministrii "cheie" din Guvern urmau sa mearga luni in Parlament pentru a prezenta masurile pe care le va lua Executivul in urma semnarii acordului de imprumut cu FMI si Comisia Europeana.. Intalnirea cu conducerile celor doua camere parlamentare vine la cateva zile dupa ce si Guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a avut zilele trecute o reuniune similara, transmite Radio Romania, citat de Rador.
Masurile de reducere a cheltuielilor bugetare sunt cea mai importanta componenta a planului anticriza al Guvernului. Executivul este obligat sa recurga la aceste decizii pentru a primi banii imprumutati de la FMI.
Printre masurile despre care a vorbit recent premierul se numara asa-numita "contributie de solidaritate", care prevede taxarea salariilor din sectorul bugetar care sunt mai mari decat cel al presedintelui Romaniei. Interzicerea cumularii pensiei cu salariul ar fi o alta decizie avuta in vedere de Executiv.
Guvernul ar urma sa stabileasca si alte masuri, precum blocari de posturi sau reducerea fondului de salarii, reducerea bugetului ministerelor, restructurarea agentiilor din subordinea ministerelor sau interzicerea achizitiei de mobilier. Totusi, reprezentantii Executivului au reafirmat de mai multe ori ca semnarea acordului cu FMI nu va duce la majorarea cotei unice de impozitare sau a taxei pe valoarea adaugata.
Masurile anticriza nu vizeaza insa doar angajatii statului. Vestile nu sunt tocmai bune nici pentru patroni. Fie ca au sau nu profit, intreprinderile mici si mijlocii vor trebui sa vireze statului un impozit minim de 1.500 de euro pe an.
Alte decizii anticriza prezentate luni de premier conducerii Parlamentului ar putea viza investitiile in infrastructura, absorbtia fondurilor europene, sprijinirea exporturilor, contragarantarea creditelor pentru IMM-uri, extinderea programului Rabla sau sprijin pentru populatia defavorizata.
0
0
