​Spitalul de Copii Iași închiriază cu 800 de euro pe lună două Iphone 14 Pro, dar nu cumpără imunoglobulină pentru că e „prea scumpă” ● 30 de ani, fără experiență și calificări. Cât de repede și în ce condiții mă pot angaja? ● Emilia Șercan: Am informații că în universități s-au scris teze de doctorat pentru oamenii politici cu funcții în statul român ● Biletele de avion se vor scumpi cu 50%. O provocare va fi dacă intrăm în Schengen ● Ultima speranță ca mii de dosare să nu se închidă este Curtea de Justiție a UE ●O lume care nu mai vede ● Rețelele secrete care fac jocul Rusiei în Bulgaria ● O nouă specie de plantă a fost descoperită în România ● Prin titlurile de stat, Finanţele plătesc adaos comercial băncilor. Băncile iau bani la dobânda Lombard de la BNR şi împrumută apoi statul la dobândă dublă ● SUA ar plăti daune țărilor vulnerabile la efectele schimbărilor climatice. Dar să plătească și China ● Ceapa fără miros și care nu te face să plângi – obținută de cercetătorii francezi din cadrul Bejo ● Cine controlează televiziunile. Ramona Sorescu, de la comunicare pentru PSD la CNA

Press reportFoto: Jeppe Gustafsson / Shutterstock Editorial / Profimedia

​Spitalul de Copii Iași închiriază cu 800 de euro pe lună două Iphone 14 Pro, dar nu cumpără imunoglobulină pentru că este „prea scumpă”

Pe 1 noiembrie, Spitalul de Copii Sf. Maria a anunțat achiziția în sistem de închirire a două telefoane Iphone 14 Pro pentru aproximativ de 3.900 lei/lună, adică în jur de 800 euro/lună. Anul trecut, Spitalul de Copii Sf. Maria achiziționase, tot din bani publici, două telefoane Iphone 12 de culoare roșie și tot pentru managerul Alina Belu și directorul economic Natalia Dângeanu. În luna iunie, directorul economic al Spitalului, Natalia Dângeanu, a refuzat să achiziționeze imunoglobulină pentru că „este prea scumpă” și a cerut medicilor să administreze unui copil o doză mai mică pentru a face economii. Conform anunțului postat în sistemul electronic de achiziții publice SEAP, managerul Belu a solicitat să-i fie furnizat vârful de gamă de la ultimul model lansat de Apple, scrie 7Iasi.ro.

30 de ani, fără experiență și calificări. Cât de repede și în ce condiții mă pot angaja?

PressOne a luat la mână mai multe anunțuri de angajare găsite pe Internet și stâlpii Capitalei și a încercat să vadă ce are de oferit cu adevărat piața de muncii în prag de iarnă, pentru cei apăsați de povara scumpirilor și a facturilor uriașe la energie.

Nu îmi este greu să găsesc joburi, sunt pe toate gardurile. Când încep experimentul, pe la sfârșit de septembrie, Publi24, OLX, Facebook și stâlpii cartierului în care locuiesc sunt ticsite de anunțuri de angajare care promit beneficii „atrăgătoare”, precum cartea de muncă și plata orelor suplimentare.

Pe bulevardul 1 Decembrie din sectorul 3 un anunț îmi atrage atenția în mod deosebit. Oferta promite salariu de 3.659 de lei, spor de weekend de 10-15%, tichete de masă de 20 de lei/zi lucrată, reduceri la toate produsele, gratuități zilnice și cantină pentru angajați, scrie PressOne.

Emilia Șercan: Am informații că în universități s-au scris teze de doctorat pentru oamenii politici cu funcții în statul român

Emilia Șercan vorbește în interviul pentru Europa Liberă despre fenomenul vânzării de doctorate, mai exact despre practica politicienilor de a pune alte persoane să le scrie tezele de doctorat. E vorba de profesori universitari, asistenți care vor să avanseze în carieră sau studenți.

Studenții basarabeni, de exemplu, care au nevoie de vize, de loc la cămin sau de burse, ar fi condiționați să facă lucrări de doctorat sau de masterat.

„Am astfel de informații. Mă refer la Academia de Poliție. Situații similare și la Universitatea Națională de Apărare, unde profesorii au compilat teze de doctorat pe care le-au dat unor oameni politici sau cu funcții în diverse structuri ale statului român. Nu mă miră că s-a făcut o teză de doctorat pentru domnul Angel Tîlvăr la muzeul din Focșani (n.r. anchetă Libertatea), pentru că lucrul acesta s-a întâmplat chiar în universitățile care acordau titlul de doctor”, spune jurnalista.

Emilia Șercan vorbește și despre presiuni ale SRI la adresa Universității Babeș Bolyai din Cluj-Napoca, pentru a da o decizie blândă în privința lucrării de doctorat a ministrului Lucian Bode, scrie Europa Liberă.

Biletele de avion se vor scumpi cu 50%. O provocare va fi dacă intrăm în Schengen

David Ciceo, preşedintele Asociaţiei Aeroporturilor din România și directorul Aeroportului Internațional Cluj, susține, într-un interviu, că intrarea în Schengen va veni cu provocări pentru aeroporturile din țară. Mai mult, Ciceo estimează că în 2023 biletele de avion se vor scumpi cu 50%.

„În acest moment, punctual pe ultimele 2-3 luni, am revenit în România aproape la nivelul din 2019, pe întreg anul vom avea aproximativ 85% din traficul din 2019 și deja anul viitor ne așteptăm să recuperăm traficul. A fost o revenire puternică mai ales în lunile de vară, dar și în această toamnă, această revenire este peste previziunile pe care le aveam anul trecut.

Previziunile erau că traficul se va recupera doar în 2024, avem aproximativ 60-65% trafic recuperat, este foarte bine, pe totalul anului vom avea aproximativ 85%, scrie Monitorul de Cluj.

Ultima speranță ca mii de dosare să nu se închidă este Curtea de Justiție a UE

Procurorul Cristian Ardelean (fost la DNA), membru al Asociației Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor (AMASP), explică într-un interviu pentru PRESShub de ce, după hotărârile recente ale CCR și Înaltei Curții de Casație și Justiție privind prescripția, există riscul ca sute de dosare penale să fie închise.

Mai mult, Cristian Ardelean explică instrumentele necesare unui procuror ca să devină productiv în munca sa și unde apar blocajele inter-instituționale care pot influența eficiența unui procuror.

Cele mai importante declarații ale lui Cristian Ardelean:

Termenul de prescripție se raportează în funcție la maximumul de pedeapsă prevăzut pentru acea infracțiune. În noul cod penal, termenele de prescripție au rămas aceleași cu cele din vechiul cod penal, însă limitele de pedeapsă au scăzut la majoritatea infracțiunilor.

Într-o decizie din octombrie 2018, CCR a revenit la opinia din 2017, contrazicând practic ce deciseseră cu trei luni înainte, scrie PressHub.

Despre Dumnezeul relocat înăuntrul omului, cum a arătat moartea la Colectiv și când poate un popor să aibă un destin bun - interviu video cu Gabriel Liiceanu

În imaginea mea, Iisus este omul care a înțeles că întâlnirea unui om cu moartea, adică nedreptatea de a te naște, de a intra în viață cu o condamnare la moarte în buzunar este suprema cruzime imaginabilă. Știți, o pisică nu își privește moartea în ochi. Nimeni, în afară de om. Or, asta e, e teribil.

L-am întâlnit pe Gabriel Liiceanu la librăria Humanitas La Petite Bouffe din Cotroceni, într-o sufragerie plină de cărți. Prilejul interviului a fost cea mai recentă carte lansată, Ce gândește Dumnezeu. Puțină teologie, un titlu din capul locului provocator, care trimite, de fapt, la piesa lui Caragiale în care un jurnalist știa, și fără să fi fost martor la vreo discuție reală, ce gândește suveranul.

„Dumnezeului cuibărit în inima mea i s-a făcut rușine de reprezentanții lui pe pământ”, a spus una dintre supraviețuitoarele de la Colectiv, cea care ar fi putut să devină numărul 66. 65 de oameni și-au pierdut viața, cei mai mulți în urma tratamentelor precare și a infecțiilor nosocomiale”. „Avem de toate”, scrie Spotmedia.

O lume care nu mai vede

„Pe vremea mea, ne jucam în fața blocului…”. Ce poate suna a reproș nostalgic transmis de la o generație mai matură către un copil de azi ascunde mai mult adevăr științific decât am putea crede, când vine vorba de efectele faptului că mare parte din anii copilăriei sunt petrecuți acum în fața dispozitivelor mobile. Iar acest lucru se întâmplă predominant înăuntru.

Mai puțin timp afară, mai mult timp pe internet.

În multe culturi vestice, timpul petrecut de copii afară s-a înjumătățit de la generația părinților lor.

Potrivit unui studiu realizat în Marea Britanie de National Trust, copiii de acolo se joacă afară, în medie, patru ore pe săptămână. E jumătate din cât timp petreceau afară părinții lor, când erau mici.

Trendul global ne arată că generațiile mai tinere preferă dispozitivele electronice în defavoarea mișcării în aer liber, scrie Panorama.

Cea mai tare invenție ever… punga de nylon!!!

Azi vom vorbi despre un subiect de mare interes, respectiv pungile de nylon (foto). Le știm cu toți. Practic, nu ești om pe lume dacă nu te-ai dus măcar o dată la piață cu așa ceva pe umăr, sau dacă nu ți-au venit rudele de la țară cu papornița de nylon plină cu toate cele. Nici nu mai zic de studenție, că punga de nylon era o mică zeitate, mai ales când plecai cu rata sau cu trenul. Și nici să nu vă gândiți că asta e vreo modă românească! Aiurea-n tramvai. Pungile astea sunt un hit mondial, așa să știți de la noi. Ia fiți atenți, să vedeți aici știință și… tehnologie!

Pe pungile astea le-a inventat un tip pe nume Lee Wah (foto cu creatorul) într-un cartier din Hong Kong, undeva prin anii 70. Se săturase omul de papornițe care se rupeau când îți era lumea mai dragă, sau când introduceai în ele un castravete și niște ridichi cu frunze mai țepoase. Așa că a inventat pungile de nylon, care chiar erau trainice, taică. Legai una din asta între două Dacii, le puneai să demareze în trombă, și te trezeai cu două bare de protecție gratis. Bașca, erau și rezistente la apă, scrie Pictofapte.

O nouă specie de plantă a fost descoperită în România

O nouă specie de salvie a fost descoperită în România, se arată într-un articol publicat pe site-ul „Societății Ornitologice Române”.

Specia a stat „ascunsă la vedere” timp de secole deoarece a fost identificată în mod eronat drept Salvia austriaca, o specie comună din Europa Centrală, cu care această plantă este strâns înrudită.

Specia descoperită în România a fost denumită Salvia revelata pentru a ilustra procesul laborios de dezvăluire a identității corecte. Ca nume vernacular cercetătorii au propus denumirea de „jaleș pontic”, scrie GreatNews.ro.

Rețelele secrete care fac jocul Rusiei în Bulgaria

Au trecut 30 de ani de la căderea regimului comunist din Bulgaria însă omniprezenta pe atunci securitate (Dăržavna Sigurnost) nu a încetat niciodată să exercite influență în viața publică. Foștii ei angajați și colaboratori ocupă poziții de top în politică, economie sau lumea academică și se amestecă intens în procesul decizional. O fac în ciuda faptului că, în timpul pregătirii aderării la Uniunea Europeană, survenită în urmă cu 15 ani, au fost deschise arhivele fostei poliții politice iar verificarea legăturii cu aceasta devenise criteriu necesar de acceptare a unei candidaturi sau de calificare pentru un post de demnitar public.

Ekaterina Bonceva reprezintă din 2007 Parlamentul în comisia KOMDOS de verificare a arhivelor desecretizate. Explică pentru DW că "16 kilometri de documente se află la dispoziția opiniei publice. Am furnizat dovezi despre caracterul de poliție politică brutală a întregului serviciu de securitate", scrie DW.

160 de ani de Poștă: o dare de seamă din vremea în care compania era o podoabă a statului român

Acum mai bine de un secol, dezvoltarea economică și culturală a țării era judecată în funcție de starea Poștei, căci toate activitățile de comunicare depindeau practic de serviciul poștal.

În vara aceasta Poșta Română a împlinit 160 de ani. Aniversarea a prins compania într-o ușoară evoluție financiară, după ce ani la rând operatorul național de servicii poștale a cochetat cu posibilitatea falimentului.

Poșta Română este cel mai mare angajator din țară, având aproape 25 de mii de salariați și peste 5.500 de subunități. Instituția-mamut este totodată simbolul încremenirii în timp, fiind percepută ca învechită, căpușată de interese politice și capabilă de servicii mai degrabă rudimentare.

Lucrurile nu au stat însă mereu așa. De-a lungul celor 160 de ani de istorie instituțională, au fost vremuri când Poșta Română simboliza chiar contrariul: însemna progres, dezvoltare și profit, scrie Dela0.ro.

Prin titlurile de stat, Finanţele plătesc adaos comercial băncilor. Băncile iau bani la dobânda Lombard de la BNR şi împrumută apoi statul la dobândă dublă

Băncile prezente în România preferă de multe ori să accesesze împrumuturi de ultimă instanţă de la BNR, la care achită dobânda Lombard, în acest moment de 7,25%, împrumuturi pe care apoi le utilizează pentru a cumpăra titluri de stat în numele investitorilor străini, care sunt remunerate cu 9,25% (pe 10 ani), spune fostul ministru al Finanţelor, Eugen Teodorovici. Potrivit unor surse din BNR, gradul de îndatorare al băncilor pe titlurile de stat a ajuns la o medie de 25%. Multe din băncile mari au deja expunere de 28%.

„Statul pierde de două ori prin această procedură. Este practic o înrobire a mediului de afaceri pentru că statul cumpără cu banii lui bondurile de pe piaţa internă. În Marea Britanie, de exemplu, există linie directă între Ministerul Finanţelor şi banca centrală din UK. Băncile comerciale nu participă la licitaţie şi statul se împrumută în UK la dobânda de credit a Băncii Centrale a Angliei. Statul englez nu trebuie să mai plătească dobândă suplimentară pentru veriga intermediară creată de băncile comerciale care participă la cumpărarea de titluri de stat prin licitaţiile organizate de Ministerul Finanţelor şi BNR”, spune Eugen Teodorovici, fost ministru de Finanţe, potrivit Economica.net.

SUA ar plăti daune țărilor vulnerabile la efectele schimbărilor climatice. Dar să plătească și China

În avanpremierea deschiderii, duminică în Egipt, a ediției din acest an a Conferinței ONU pentru Schimbările Climatice (COP27), SUA au lansat ideea că ar fi gata să accepte, în alianță cu UE, să plătească daune țărilor afectate de schimbările climatice, printr-un fond special. Dar numai dacă ar plăti și China.

Anul trecut SUA au respins ideea, și din cauza condițiilor puse de chinezi. SUA au rezistat invitației de a se alătura inițiativei „Pierderi și Daune” (Loss and Damage), care prevede despăgubiri pentru fenomenele extreme provocate de schimbările climatice în țările sărace.

Acum, însă, SUA își propune să mai pună o presiune asupra Chinei: să consimtă că este o țară dezvoltată. Și că nu se mai încadrează în categoria celor în curs de dezvoltare, potrivit Curs de Guvernare.

Ceapa fără miros și care nu te face să plângi – obținută de cercetătorii francezi din cadrul Bejo

Ceapa Orion este un nou soi de ceapă care nu are miros și nici nu îți provoacă lacrimi atunci când o tai. Caracteristicile aparte ale noii varietăți de ceapă sunt date de lipsa acidului piruvic care conferă și un gust aparte.

Ceapa Orion promite ”0% lacrimi, 100% blândețe”. Numele soiului face trimitere la aur (or în franceză) deoarece este considerat o adevărată ”pepită de aur”, o inovație binevenită, după cum a explicat Yannick Chevray, manager de marketing la Bejo France. „Avantajul acestui produs este că are toate caracteristicile sale din momentul recoltării, deci poate fi comercializat imediat”, a precizat oficialul Bejo Franța, scrie AgroIntel.ro.

Andrei Pitiș. Ce înseamnă și cum trăiești o viață asumată

Viața noastră, crede Andrei, e determinată de două lucruri: conversațiile din care facem parte și capacitatea de a îndrăzni. E creatorul unui ceas inteligent, într-o țară cu zero tradiție în domeniu. E cofondator al unor organizații care sunt stâlpi ai ecosistemului antreprenorial. A creat și condus echipe de la 3 la 300 de oameni și a plecat mereu din propriile proiecte, deliberat, când a simțit că nu mai crește. E investitor în zeci de companii. Cel mai recent proiect e, oarecum, felul lui de a contribui la salvarea planetei. Totuși, are în fiecare dimineață zeci de îndoieli. Nici frica, nici situațiile de viață și de moarte nu-i sunt străine. Dincolo de toate, tema care străbate conversația noastră este, până la urmă, ”Ce este o viață asumată? Și cum o construiești?”, scrie Andreea Roșca

Gloate, găști, echipe

În proiectele mele de consultanță unul dintre cuvintele cele mai des folosite de către clienții mei este cuvântul “echipă”, adeseori exprimat sub forma de “echipa mea”. În general, cei care folosesc exprimarea asta nu se referă la o echipă în care ei sunt membri ci la una pe care o conduc, cel mai adesea din perspectiva de lider formal al ei. Dar, deși ei își pun multe întrebări legate de buna funcționare a echipei, dintre ele lipsește sistematic întrebarea esențială: ce e, de fapt, o echipă și dacă grupul de oameni pe care ei îl numesc echipă chiar satisface această definiție?

Dacă adresez această întrebare astfel, un prim răspuns care apare de obicei repede este că o echipă este un grup de oameni cu un scop comun. E un răspuns bun. În lipsa unui scop comun e greu de imaginat cum și de ce ar putea mai mulți oameni funcționa ca o echipă, esența însăși a cuvântului presupune colaborarea pentru un scop comun. Vasta majoritate a echipelor clienților mei pomenite mai sus nu îndeplinesc, de fapt, această condiție esențială. Atunci când îi întreb ce scop comun împărtășesc oamenii din echipă primesc drept răspuns afirmații vagi despre succesul companiei sau al departamentului, despre a ne fi bine împreună, sau despre binele comun. În fapt, însă, oamenii urmăresc obiective individuale de care sunt ținuți responsabili și care ocupă locul central al preocupărilor lor profesionale și sunt mult mai puțin conectați la obiectivele comune ale grupulu, scrie Adrian Stanciu.

Cine controlează televiziunile. Ramona Sorescu, de la comunicare pentru PSD la CNA

Articolul acesta trebuia să fie despre cariera Ramonei Elena Sorescu, membră a Consiliului Național al Audiovizualului (CNA). Investigația Recorder în finanțarea presei de către partidele politice ne-a convins însă că trebuie să vorbim și despre măreața realizare a coaliției PSDNL și cum CNA este, de fapt, o parte a problemei.

Sorin Cîmpeanu ori și-a însușit munca altora, ori este atacat datorită legilor educației. Nicolae Ciucă e ori premier-plagiator și se folosește de procuratură pentru a bloca analiza CNADTCU, ori e băiat deștept. Poți alege în care lume vrei să crezi, cu ajutorul telecomenzii TV. Chiar dacă în viața de zi cu zi inflația și războiul de peste graniță ne aduc mari greutăți, o parte a presei insistă să transmită știri-bombă și interviuri-eveniment din Universul PSDNL, unde partidele de la putere se întrec în măsuri pentru popor.

Am ajuns aici după ani în care partidele au pompat bani de la buget în contracte dubioase cu presa. Investigația Recorder din septembrie 2022 a arătat cum se clădește o fereastră către o realitate paralelă: bani publici, o lipsă totală de scrupule și, spunem noi, oameni ai partidelor bine înfipți în posturi-cheie, potrivit PressHub.

Energie electrică din valuri: potențial major, tehnologie incipientă

Valurile mărilor și oceanelor au potențialul să genereze o cantitate suficientă de energie electrică pentru a asigura consumul întregii planete, însă tehnologia este încă într-un stadiu incipient de dezvoltare.

Hidrocentralele reprezintă în acest moment principala sursă de energie electrică “curată”. La nivel global, hidrocentralele amenajate pe râuri și fluvii produc mai multă energie electrică decât centralele nucleare și mai multă electricitate decât turbinele eoliene și panourile fotovoltaice la un loc.

20% din energia electrică produsă în țară provine din hidrocentrale, comparativ cu media europeană de 17%. Asta în timp ce țări precum Norvegia și Brazilia produc mai mult de jumătate din energia electrică prin hidrocentrale.

În mod ironic, încălzirea globală are un impact negativ asupra celei mai importante surse de energie electrică “curată”. Temperaturile ridicate și seceta au condus în vara anului 2022 la scăderea dramatică a debitelor râurilor și fluviilor din întreaga lume, scrie AutoCritica.