​DOSAR Timbrul pe carte, o batalie intre "ne-ru-si-nati" si cei care "ies din mocirla tragandu-se singuri de par". Mizele luptei din Parlament pentru innoirea taxei pe cultura

de Costin Ionescu     HotNews.ro
Joi, 26 februarie 2015, 12:21 Actualitate | Esenţial

Luxul marilor librarii ascunde lupte de gherila pe piata saraca de carte
Foto: Hotnews
Scandalul declansat luna aceasta in jurul noului proiect de lege privind timbrul cultural risca sa arunce in aer echilibrul fragil in care rezista, de multi ani, piata romaneasca de carte. De o saptamana si jumatate, presa este scena unui schimb nesfarsit de declaratii belicoase si amenintari intre editori si reprezentantii breslei scriitorilor. Acestia din urma, prin Nicolae Manolescu si diversi politicieni, au lasat de inteles in ultimele zile ca ar da inapoi in disputa cu editurile, care, in schimb, nu au motive sa ii creada pe cuvant. Frictiunile sunt istorice si au atins un punct limita. Dincolo de vorbe, care sunt, in fond, problemele legate de noul timbru si cum s-a ajuns aici?

  • Pe o piata a cartii saraca, Uniunea Scriitorilor, care ii reprezinta pe cei mai multi dintre scriitorii romani, incearca in acest conflict sa apere si sa intareasca un drept conferit prin lege cu decenii in urma: acela de a lua bani de la edituri, sub forma unui timbru, in scopul declarat de a proteja cultura. In schimb, editurile - fara de care scriitorilor le-ar ramane sa-si expuna creatiile doar la cenacluri - contesta nu doar felul cum actioneaza reprezentantii autorilor, cu sustinerea unor politicieni-cheie, ci insusi dreptul mentionat, legiferat ultima data in 1994. Cine pierde batalia declansata acum va avea de suferit financiar, intr-o forma sau alta, dupa cum reiese din pozitiile ambelor tabere.

Ce este timbrul cultural

De 20 de ani, orice "se vinde" in materie de cultura - carti, bilete de cinema, teatru sau spectacole de divertisment, CD/DVD sau alte inregistrari, opere de arta sau arhitectura trebuie sa includa in pret valoarea unui timbru, ce are drept scop sa sustina organizatiile de creatori in activitatea acestora. Timbrul este prevazut de Legea 34/1994, republicata in 2008, privind timbrul literar, cinematografic, teatral, muzical, folcloric, al artelor plastice, al arhitecturii si de divertisment.

In cazul cartilor, de exemplu, pretul unui volum include si timbrul - acum, in valoare de 2% din pret - iar banii sunt varsati de edituri catre Uniunea Scriitorilor din Romania.

  • Timbrul literar in special si cel cultural in general nu reprezinta o noutate pe piata de profil din Romania, cum a reiesit din unele relatari de presa sau declaratii oficiale facute in ultimele zile. Aceasta "taxa" nu a fost introdusa, in premiera, nici acum 20 de ani: in 1994, a fost doar inlocuit si aliniat la noile realitati vechiul timbru aplicat in perioada comunista, cand totul se petrecea sub umbrela statului - de la edituri si librarii, pana la organizatiile de creatori. Dupa cum amintesc, acum, reprezentanti ai industriei, timbrul a existat intr-o anumita forma si in perioada interbelica, dar se ducea, atunci, la fundatiile culturale regale.

Legea din 1994 a starnit, de-a lungul anilor, numeroase dispute intre uniunile de creatori si cei care platesc timbrul in mai multe sectoare, dar mai ales in domeniul cartii. Conditii in care, in urma cu un an, mai multi parlamentari au initiat un proiect de lege menit sa inlocuiasca legea in vigoare.

Care a fost circuitul noului proiect de lege privind timbrul cultural

In martie 2014, un grup de 84 de deputati si senatori din toate partidele a prezentat Proiectul de lege privind instituirea timbrului cultural 583/2014 in Biroul Permanent al Camerei Deputatilor, iar documentul a fost inaintat la Senat. Dupa noua luni, proiectul a fost adoptat tacit de Senat, fara absolut nicio dezbatere, desi unul dintre initiatorii sai, Varujan Vosganian, este membru in Comisia pentru cultura din Senat si, in mod normal, ar fi avut tot interesul sa il promoveze. Dar Varujan Vosganian este si vicepresedinte al Uniunii Scriitorilor din Romania (USR): organizatia condusa de Nicolae Manolescu a sustinut schimbarile propuse in proiect, fiind direct avantajata de prevederile acestuia.

La doar o saptamana dupa adoptarea in Senat, a fost inregistrat, pe 15 decembrie 2014, la Camera Deputatilor. Proiectul a fost trimis la Comisia pentru cultura din Camera cu un termen extrem de strans pentru depunerea eventualelor amendamente: 29 decembrie. Termenul pentru depunerea raportului final al Comisiei a fost stabilit pentru 10 februarie a.c.. Toate acestea s-au petrecut rapid si pe nevazute - in perioada Sarbatorilor de Iarna si imediat dupa inceperea noii sesiuni parlamentare.

  • Dezbateri cu cei care platesc timbrul nu au existat deloc. Dupa cum au relatat pentru HotNews.ro participanti la consultarile care au avut in cele din urma loc la Comisia de Cultura, pe 16 februarie, discutii cu cei afectati direct nici nu ar fi existat, probabil, nici in ultima clipa, daca o eroare din lege nu ar fi lovit in interesele unei uniuni de creatie care ar fi trebuit sa beneficieze de pe urma acestei legi - si asa au aflat si editorii, si producatorii de fonograme.

Dupa discutiile ce au avut loc in Comisia de Cultura pe 16 februarie, editorii de carte, afectati cel mai mult de noile prevederi, precum si Nicolae Manolescu/USR au concentrat dezbaterea publica strict asupra timbrului cultural aplicat cartilor - asa-numitul timbru literar. In urma scandalului iscat, seful Comisiei de Cultura din Camera, Gigel Stirbu, si alti politicieni au manifestat o atitudine rezervata fata de acest proiect. Luni, 23 februarie, Nicolae Manolescu a parut la randul sau sa bata in retragere, anuntand ca nu mai sustine prevederi-cheie din proiectul de lege. Alti reprezentanti ai scenei politice, dar si ai Uniunii Scriitorilor au lasat, insa, in continuare sa se inteleaga ca vor fi schimbari la lege, ca proiectul va merge intr-un fel sau altul mai departe, iar reprezentanti ai editorilor consultati de HotNews.ro si-au exprimat neincrederea in acesti interlocutori care, pana acum, au refuzat dialogul cu partea afectata.

In expunerea de motive a noului proiect se afirma ca timbrul cultural poate rezolva problema existentei culturii romanesti, dar sustine si ca pe piata de profil s-ar "evaziona jumatate din obiectele de arta" existente:
  • "instituirea timbrului cultural este necesara si este ceruta de toate Uniunile de Creatori din Romania (...) Legea nr. 35/1994 (...) s-a dovedit greu aplicabila si, in consecinta, ineficienta. Cultura romaneasca, desi este copilul inteligent si talentat al familiei, a fost trimisa la coltul strazii sa se descurce. Si nu se descurca la coltul strazii! Timbrul cultural poate, insa, rezolva problema existentei ei, dar poate rezolva si evaziunea fiscala existenta acum prin comercializarea produselor de arta (...) Timbrul cultural autentifica fiscal obiectul de arta, tot ce nu este purtator de timbru putand fi supus legilor de combatere a evaziunii fiscale. In momentul in care propunem acest proiect de lege, se evazioneaza jumatate din obiectele de arta existenta pe piata (...)"

De Senat, proiectul a trecut in pofida faptul ca a primit conditionat aviz favorabil de la Consiliul Legislativ, care remarca, intre altele, inca din aprilie 2014:
  • daca noile masuri propuse nu modifica cea mai mare parte sau intreaga reglementare existenta, solutia legislativa ar trebui sa fie cea a a amendarii cadrului normativ existent, or Legea 35/1994 este mult mai cuprinzatoare decat reglementarile preconizate acum;
  • modalitatea de aplicare a fiecarei categorii de timbre nu se regaseste in noul proiect
  • normele referitoare la repartizarea sumelor rezultate din timbru nu se regasesc in noua propunere

La fel, nu s-a tinut cont nici de punctul de vedere exprimat de guvern in iunie 2014, ce arata intre altele ca proiectul trebuie sa mentioneze explicit modul cum sunt utilizati banii in cauza de catre organizatiile de creatori, ca lipsesc explicatii in mai multe privinte (ce inseamna reglementarea in domeniul documentarii, cum va fi aplicat timbrul cultural pe produsele digitale), ca nu e stabilita clar entitatea care aplica timbrul cultural etc. Guvernul a sustinut initiativa cu rezerva ca legiuitorii sa-si insuseasca propunerile sale.

Ce spune proiectul de lege aflat acum la Comisia de Cultura a Camerei

Nu se stie daca, in urma ultimelor pozitii ale lui Nicolae Manolescu sau ale unor politicieni si dupa protestele editorilor, au fost aduse deja modificari efective asupra textului care a trecut de Senat. Documentul, asa cum a trecut de Senat, arata intre altele:
  • se instituie timbrul cultural, aplicat pentru diversele forme de exprimare artistica (literatura, cinematografie etc.) - acesta ar inlocui cele opt categorii de timbre prevazute in Legea 35/1994
  • timbrul cultural se aplica pe fiecare bilet de spectacol si/sau pe fiecare produs cultural (in vechea lege, se aplica "pentru" bilete si produse)
  • in forma adoptata tacit de Senat, toate timbrele pastreaza forma valorica a procentului din pret (de ex.: 2% in cazul timbrului cinematografic), cu exceptia timbrului literar, unde valoarea de 2% din pret este inlocuita cu cea de 1 leu
  • au obligatia aplicarii timbrului cultural "orice persoane fizice sau juridice si orice entitati fara personalitate juridica, precum si orice autoritati sau institutii publice, care editeaza, produc sau importa produse culturale supuse timbrului cultural sau care organizeaza sau administreaza spectacole (...)" Pe de alta parte, acelasi proiect arata ca obligatia procurarii timbrului revine editorilor, producatorilor sau importatorilor de produse culturale, organizatorii sau administratorii de spectacole.
  • Beneficiarele sumelor provenite din timbru sunt uniunile si organizatiile de creatori care intrunesc mai multe conditii.
  • Prevederile din Legea 35/1994 referitoare la obligatiile organizatiilor de creatori, in sensul utilizarii acestor bani, dispar in noul proiect, ele fiind inlocuite cu formula sumara: "sumele provenite din aplicarea timbrului cultural sunt utilizate de uniunile si organizatiile de creatori in scopurile pentru care acestea au fost create, conform statutelor si regulamentelor proprii"
  • Organizatiile de creatori comanda Imprimeriei Nationale tiparirea timbrelor culturale, iar editorii, producatorii sau importatorii de produse culturale si organizatorii de spectacole trebuie sa le procure contra cost si sa le aplice fizic pe produsele culturale si pe bilete
  • Abaterile de la lege constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenzi considerabil mai mari decat potrivit legii in vigoare. Daca in legea 35/1994 erau mentionate 3 posibile contraventii aplicate editorilor sau producatorilor si sanctionabile cu amenda de la 500 RON la 1.000 RON (plus o contraventie aplicabila uniunilor de creatie, amendabila cu 1000-4000 RON), in noul proiect sunt prevazute in total opt posibile contraventii, dintre care doar una aplicabila uniunilor de creatori (pentru motivul vag formulat al utilizarii sumelor in alte scopuri decat cele pentru care au fost create). Amenzile, in noul proiect de lege, se ridica la 5.000-25.000 de lei.

In ultimele zile, insa, Uniunea Scriitorilor si diversi parlamentari au lasat impresia ca bat in retragere si ca ar renunta la prevederi precum inlocuirea timbrului de 2% cu cel de 1 leu sau cu obligatia platii timbrului inainte de vanzarea cartii - aspecte contestate de editorii de carte. Dar tot USR si parlamentarii au lasat de inteles ca legea se va schimba oricum, chit ca se renunta sau nu la aceste prevederi disputate.

Pozitiile partilor in acest conflict

Pe 15 februarie, inaintea consultarilor de la Comisia de Cultura, Nicolae Manolescu spunea, in termeni extrem de duri: "Mint editorii cu ne-ru-si-na-re! Pretul cartilor nu creste, decat intr-o cantitate nesemnificativa, unul la mana. Doi la mana: suplimentul asta minuscul il platesc cititorii, cumparatorii, nu editorii. Cititorii platesc infim mai mult. Ganditi-va ca e vorba de un timbru fix cu valoare forfetara de 1 leu, care se pune pe orice carte care costa de la 15-20 de lei in sus pana la nu stiu cat. Prin urmare, el in medie revine absolut nesemnificativ. Problema majora a editorilor - asta este minciuna si tin s-o spun - este ca vor sa acopere evaziunea fiscala. Nu vor sa se controleze cate exemplare vand" Declaratii complete aici

  • Dupa o saptamana, pe 23 februarie, el dadea inapoi, spunand ca USR nu mai are pretentia trecerii de la timbrul de 2% la cel de 1 leu pe exemplar si nici ca editurile sa plateasca de la inceput. El a mentionat, insa, posibila obligatie de cumparare a unui timbru fizic in valoare de 0,014 lei, fara sa fie clar cand ar urma sa fie platit acesta. Declaratii detaliate aici

In conditiile in care nu e limpede ce s-a schimbat efectiv in ultimele zile - daca s-a schimbat ceva - in textul proiectului de lege, dupa aceasta aparenta retragere a USR, textul trecut de Senat ramane reper, pentru moment, in discutiile pe acest subiect. Iar diferentele de optica intre USR/Nicolae Manolescu si reprezentanti ai editurilor si specialisti fiscali consultati de HotNews.ro sunt extrem de relevante pentru falia aparuta intre cele doua tabere.

Efectele timbrului literar - 1 leu vs. 2 la suta
Foto: Calcul Otilia Schwartz/RSM Scot
Daca pentru Nicolae Manolescu valoarea forfetara de 1 leu ar fi fost "acoperita" de cititori, cu un cost neglijabil, calculul facut pentru HotNews.ro de Otilia Schwartz, senior partner la compania de consultanta RSM Scot, care lucreaza cu Humanitas, e mult mai complex.

Potrivit Otiliei Schwartz, in cazul unei carti cu pret mediu de 25 de lei, vanduta in medie la 1.500 de exemplare, timbrul cultural s-ar ridica in total la 1.500 de lei conform proiectului actual de lege (1 leu/exemplar), dar la numai 750 de lei daca este aplicat timbrul "vechi". Cresterea ar fi, astfel, de 100%. Cresterea ar fi mai mica pentru cartile mai scumpe (+25% in cazul unei carti de 40 de lei, la aceeasi cantitate vanduta), dar mult mai mare pentru cartile ieftine (+233% in cazul unei carti de 15 lei, la aceeasi cantitate vanduta). Vezi calculul detaliat in graficul atasat


O socoteala a impactului pe pretul de carte a facut, pentru HotNews.ro, si Mihai Mitrica, director executiv al Asociatiei Editorilor din Romania (AER):
  • "Un calcul aproximativ arata ca din pretul unei carti, circa jumatate ramane rabat la librarie. In 50% din pret, cat ramane la editor, intra asa: drepturile de autor de 8-10% din pretul total al cartii, de 20 de lei, adica pana in 2 lei. Daca vorbim de o traducere, se mai adauga si costul cu traducerea, care nu e neglijabil, probabil spre 4% din pretul total. Ai costurile cu editarea - redactor, layout etc - mai platesti si tiparul, care la o carte de 20 de lei se duce spre 4 lei. Mai platesti si impozitele, TVA si cei 2% timbru - totul se ia din cei 50% care-ti raman tie. Iar banii care-ti revin tie din pretul cartii nu-ti ajung in buzunar in momentul in care ai dat cartea librarului, ci dupa 6-9-12 luni. (...) Iti ramane ca editor, la o carte, un procent care se numara pe degetele de la o mana, pana in 5% - 5% e foarte mult! - care reprezinta profitul tau. iar la o carte de 20 de lei, 5% inseamna 1 leu - tocmai in leul acela intentioneaza sa intre USR. Leul acela nu inseamna doar un leu in plus la 20 de lei, cum a spus dl. Manolescu, daca tii cont ca trebuie sa adaugi costurile cu oamenii pe care-i angajezi, mecanismele pe care le iei sa pui timbrul pe carte, etc.. Blocajul financiar pe care il ai ducandu-te si cumparand de la USR timbre si tu primind banii dupa un an si ceva e clar".

Inainte ca Nicolae Manolescu sa anunte revenirea la timbrul de 2%, Otilia Schwartz a enumerat, pentru HotNews.ro, toate problemele pe care le-a identificat in versiunea proiectului de lege care a trecut de Senat si care, pana la prezentarea oficiala a unui nou text, ramane valabila. Ea incepe prin a-si mentiona convingerea proprie ca nici vechea, nici noua lege a timbrului nu sunt constitutionale si ar trebui atacate, deoarece ele reglementeaza, cel putin in cazul cartii, o colectare de taxa intre doua entitati private - editura si USR, care, desi e un organism de utilitate publica, e tot entitate privata, anume o asociere intre profesionisti.

Problemele noii legi, in ultima varianta oficiala cunoscuta, potrivit specialistei Otilia Schwartz:
  • Valoarea forfetara de 1 leu ar insemna o crestere a taxei, in special pentru cartile ieftine (vezi graficul de mai sus)
  • Ajuta USR sa faca ceea ce Uniunea ar trebui sa reuseasca pe cont propriu - anume sa urmareasca incasarea timbrului. Totul, prin impovararea editurilor
  • Obligatia platii revine editorilor, anticipat, in conditiile in care editura nu stie daca i se vinde cartea sau nu. Editurile ar urma sa plateasca taxa in avans pentru un tiraj intreg, in conditiile in care un tiraj nu e niciodata vandut in totalitate
  • Nu e clar cine suporta costurile timbrului in forma fizica.
  • Nu se tine cont de faptul ca fiecare carte trece printr-o reducere de pret dupa o anumita perioada de timp, in functie de mai multe conditii.
  • Unele edituri ar putea sa creasca pretul cartii cu mai mult de 1 leu, pentru "rotunjire", dupa posibila crestere a valorii timbrului. Psihologic, e inevitabila cresterea pretului pe carte, ce se va resimti la consumator
  • Nu e limpede ce se intampla cu editiile digitale ale cartilor - cum se aplica timbrul fizic?
  • Se pastreaza o problema a legii actuale: editurile trebuie sa plateasca timbrul si pentru carti ale unor "Vargas Llosa sau Thomas Mann", fara ca Uniunea Scriitorilor sa aiba vreun merit in aparitia volumelor de autori straini, cu exceptia faptului ca multi traducatori, dar nu toti, sunt membru USR
  • Nimeni nu spune editurilor ce se intampla cu banii dati USR, iar prevederile din noul proiect referitoare la obligatiile uniunii sunt ca si inexistente


Si Otilia Schwartz, si Mihai Mitrica insista asupra unui punct pe care, in iesirile publice din ultima saptamana si jumatate, a insistat si Gabriel Liiceanu (Humanitas): timbrul literar reprezinta o taxa care nu se mai regaseste nicaieri in lume. Ambii resping acuzatiile de evaziune generalizata pe piata de carte, formulate de reprezentanti USR si politicieni. Si amandoi cred ca in conditiile de acum e foarte probabil sa se declanseze un atac pentru desfiintarea definitiva a taxei.

Mihai Mitrica, pentru HotNews.ro:
  • "Pentru moment, facem toate presiunile sa se renunte la proiectul aflat acum la comisie. Daca reusim sa generam o presiune publica suficient de mare vom urmari apoi abrogarea Legii 35/1994, sa nu mai existe timbru literar."
  • "Piata de editura se ridica la circa 100 de milioane de euro pe an - pretul de editura fiind jumatate din pretul cartii. Aici intra si auxiliarele didactice, si editiile de chiosc, si tot ce inseamna orice suport pe care se vinde cartea - audiobook-uri, ebook-uri. In 2009, cand s-a desfiintat legea tichetelor de carte pentru profesori, cea de 100 de euro, piata era de 120 de milioane de milioane de euro. Atunci au plecat 20 de milioane din piata scurt. De atunci, se mentine la 95-100 de milioane. Exista doar estimari, nu si statistici."
 
Existenta timbrului literar a fost atacata si de Gabriel Liiceanu inca din ziua consultarilor de la Comisia de Cultura:
  • "In principiu, sunt impotriva timbrului cultural ca atare, pentru ca e o practica unica in Europa, numai in Romania exista asa ceva. Uniunile de creatie sunt asociatii profesioniste private, care pot sa-si gestioneze singure nevoile pe care le au. (...) Deci, legea timbrului pe fond are un viciu juridic. )(...) Daca ma intrebati ce e de preferat intre legea cea veche si noul proiecte de lege, si asta a rezultat din discutia pe care am avut-o astazi la comisie, noul proiect de lege are vicii juridice si morale mult mai mari decat legea actuala (...) toata administrarea acestei taxe, cu tot ce presupune: avansarea banilor, cumpararea timbrului si cheltuielile de logistica ale producatorului, in speta ale editorului in cazul acesta, in jurul timbrului ca atare, cresc pretul cartii (...) Deci, vanzarile pe produse culturale or sa scada, in urma cresterilor de pret care vor interveni pe produsul cultural." Declaratii complete aici

Cai de atac: evaziunea si neconstitutionalitatea - scurt istoric

In razboiul verbal din ultimele doua saptamani, USR si editorii au apelat, fiecare, la instrumente mai vechi de presiune. USR, sustinuta de declaratiile unor politicieni, acuza evaziune de proportii in piata de carte, in timp ce editorii insista pe faptul ca legea ar fi neconstitutionala.

Nicolae Manolescu a atacat de la inceput pe frontul "evaziunii". Luni, in conferinta in care a anuntat replierea in privinta cuantumului timbrului pe carte, el a insistat pe nevoia platii timbrului fizic. Apoi, miercuri, stafeta a fost preluata de Varujan Vosganian, vicepresedinte USR si senator. Intr-un interviu pentru ziarul Ring - prima iesire publica pe acest subiect, din partea parlamentarului confruntat cu probleme penale de la o vreme incoace - el a insistat pe faptul pe ideea de evaziune prin neplata timbrului. Si l-a atacat inclusiv pe Gabriel Liiceanu, a carui editura Humanitas a fost laudata, luni, de Manolescu pentru ca e printre putinele care plateste: Liiceanu "timp de 11 ani nu a platit nimic", a acuzat Vosganian.
  • Tot parlamentarul-vicepresedinte USR a admis ca in 2007, la doi ani dupa ce venise la USR, a inceput sa se ocupe de edituri in calitate de ministru si, mai mult, a trimis Garda Financiara sa le controleze: "cand am devenit ministrul finantelor si am vazut ca in 2008 iarasi incepe sa scada colectarea, am rugat Garda Financiara: "Dom'le, evaziunea e foarte mare pe timbru!". Chiar daca suma timbrului e mica, pentru ca timbrul, daca il iei suta la suta, e cam 500.000 de euro. Si atunci Garda Financiara s-a dus la editurile mari" - Varujan Vosganian, pentru Ring.

Pe ideea de evaziune ce trebuie combatuta prin masuri "coercitive" au insistat, in ultimele zile, si parlamentari precum Gigel Stirbu si Georgica Severin, care au admis ca sunt probleme cu proiectul de lege, dar au subliniat ca e nevoie de o solutie pentru "evaziunea fiscala in domeniul editurilor" - Vezi pozitiile lor recente aici si aici

Mihai Mitrica de la AER contreaza acuzatiile de evaziune:
  • Reprezentantii Uniunii Scriitorilor "au impresia ca sunt atat de geniali, incat cartile lor se vand in sute de mii de exemplare, iar nemernicii de editori nu le dau lor banii inapoi. Gresit! De unde (bani ascunsi - n.red.)? De la targurile de carte, unde e afluenta de public si toata lumea vrea bon fiscal? La o mare librarie intra circa 100.000 de oameni lunar, se scot cam 40-50.000 de bonuri, dar banii se duc si pe ceai, si pe altele..."


Potrivit lui Manolescu, USR a incasat in ultimii ani, din taxa de timbru, 237.000 de lei (2011), 485.000 (2012), 551.000 (2013), 390.000 (2014). Potrivit declaratiilor facute de Vosganian in ziarul Ring, in 2007 "s-a platit cel mai bine" - 900.000 de lei, iar in 2008 650.000 de lei.
  • Cum se cheltuie acesti bani care pleaca de la edituri la organizatia scriitorilor, care primeste bani si din chirii pentru spatii precum Casa Vernescu? Potrivit lui Nicolae Manolescu: "lucruri facute permanent - editam 9 reviste, acordam premii, am facut turnee de poezie in strainatate cu poeti ne-membri ai Uniunii, anul trecut a fost in Barcelona, acum 2 ani a fost in Ungaria, acum 3 ani in Grecia, facem Ziua Scriitorilor Romani, decernam premiul Cartea Anului, avem Colocviul Revistelor Literare de la Arad, Colocviul Romanului Romanesc, Zilele Convorbiri Literare, Colocviul Doua state - o singura literatura Chisinau-Bucuresti, Gala poeziei contemporane - am inceput-o la Ateneu, am facut-o dupa aia din lipsa de bani in tara, Festivalul National Tudor Arghezi de la Targu-Jiu, premiile filialelor, plus o multime de chestii la Cluj, la Iasi, care se fac de catre filiale, dar cu sprijinul nostru. Promovam literatura"

USR a atacat "evaziunea" editurilor si in materiale de presa - vezi articolul de opinie semnat recent de Adrian Nita, membru USR, in Adevarul.

Pe de alta parte, editurile merg, deocamdata declarativ, pe ideea de neconstitutionalitate a timbrului, mentionata si mai sus. Povestea nu este noua: in 2011, cand s-a incercat o alta modificare a Legii 35, editurile au ripostat in aceeasi maniera si au transmis autoritatilor mesaje de sprijin din partea unor organizatii internationale. Una dintre acestea, Federatia Editorilor Europeni, arata intr-o scrisoare ca "timbrul literar" colectat in Romania e unic in Europa si ar contraveni legislatiei europene, intrucat ar reprezenta un ajutor de stat pentru o entitate privata.

Constitutionalitatea articolului din Legea 35 care stabileste timbrele culturale a fost contestata chiar, tot in 2011, de Editura RAO. Dar Curtea Constitutionala a respins atunci exceptia de neconstitutionalitate. Doi ani mai tarziu, Mihai Mitrica de la AER relua criticile la adresa legii timbrului cultural: "Din 1994 sau 2011, ea este o lege anacronica, perpetuand un mecanism parafiscal din vremea lui I.V. Stalin, cand creatorii culturali au fost inclusi intre categoriile finantate de la bugetul statului, fara nicio legatura cu economia de piata sau performantele individuale".

Notabil ca, tot in acea perioada, USR a inceput sa cheme in instanta editurile care nu mai plateau timbrul - vezi de exemplu cazul Editurii ALL sau cel al Editurii Nemira.

In final, ce crede un scriitor unul dintre cei mai cunoscuti scriitori romani, editat de Humanitas si propus de Uniunea Scriitorilor din Romania pentru premiul Nobel pentru literatura, despre acest conflict?
  • Mircea Cartarescu si-a prezentat pozitia transanta pe Facebook: "Sa vrei sa salvezi cultura punand noi biruri pe cultura e la fel de prostesc ca incercarea de a te scoate din mocirla apucandu-te de par si tragandu-te-n sus. Noua lege a timbrului cultural e o catastrofa oricum ai privi-o: e neconstitutionala, impotriva directivelor si procedurilor europene (nu exista asa ceva nicaieri in Europa), paguboasa pentru piata cartii. Ea va duce la bani mai putini pentru edituri si alte institutii culturale, mai putine carti si spectacole, scriitori si artisti mai prost platiti. Sunt impotriva acestei legi si, avand in vedere ca aproape toti oamenii de cultura se arata impotriva ei, sper sa nu intre-n vigoare."


Citeste mai multe despre   




















Jurnal​ din Israel

FOTOGALERIE Tel Aviv: artistic si sofisticat

Tel Aviv e un oras nou pornit de la un port vechi si are un tip de sofisticare, nearoganta, care-l face definitiv interesant. Arhitectura lui, accentele moderne, tusele europene, aspiratiile americane, muzeele, casele memoriale permit calatorilor sa traiasca in el si o experienta culturala. Spiritul relaxat al orasului si umorul generatiei tinere din Tel Aviv se traduce uneori in mici capodopere in culoare pe ziduri. Unul dintre cele mai bune, amuzante si interesante tururi e cel din cartierul florentin, cunoscut ca partea boema a orasului.

4645 vizualizari

  • +8 (10 voturi)    
    Sprijin pentru USR? (Joi, 26 februarie 2015, 12:21)

    Ochii_pe_voi [utilizator]

    USR are 4700 de membri ! Stiti cate carti demne de a fi numite beletristica se publlica anual? A auzit cineva de scriitorul Dobrinescu, membru USR si deputat sustinator infocat al legii? Scriitorii primesc de la buget pensii o data si jumate mai mari ca omul de rind, si pensii de merit - cei mai buni dintre ei. Se dau subventii pentru revistele USR, multe dintre ele apar in 500 exemplare si servesc doar confreriilor locale. Aici s-a ajuns - pe penultimul loc in Europa la productia de carte, suprataxata 9 % TVA + timbru literar, de trei ori mai mult ca media europeana. Asta numeste dl N.M. sprijin pentru cultura? Conferinte, simpozioane, premii pentru clientela USR? Sa fim seriosi
  • -2 (4 voturi)    
    Inutil... (Joi, 26 februarie 2015, 12:41)

    Tati [anonim]

    Vorba unuia din cei implicati : timbrul este platit tot de catre cumparator, exact ca si un TVA. Sigur, nu probabil, actuala lege lasa porti, nu portite, pentru banii negri, atat de scumpi unor romani !
  • +4 (4 voturi)    
    USR-ul a vazut la tv cum se fac de fapt banii (Joi, 26 februarie 2015, 13:38)

    laika [anonim]

    de la borfasii grasi tarati cu catuse pe la DNA si asa le-a venit ideea: ia stai dom'le sa luam si noi, ce suntem mai prosti?

    Pe principiul simplu "ia da tu ma 2% din ce faci, banu' chita inainte, ca asa vreau eu si ma doare in c.. daca vinzi sau nu. Si ciocu' mic, ca am spate si te sparg in amenzi".

    Capitalism vedem la televizor, capitalism aplicam si noi.
  • +3 (3 voturi)    
    La ce dracu' e buna USR? (Joi, 26 februarie 2015, 13:42)

    neagoe [utilizator]

    Ce rahat! Nici macar nu e constitutionala aceasta Uniune. Scriitorii au dreptul sa se asocieze cum vor ei, dar nu pot obligati daca nu vor.

    USR este un mare rahat cu samburi de infractori...
  • +4 (4 voturi)    
    da (Joi, 26 februarie 2015, 13:47)

    baronul stanganbuch [utilizator]

    uniuni de creatori, a se citi uniuni de paraziti. Majoritatea ceausisti si smecheri, cel mai des si una si alta.
    • +1 (1 vot)    
      Vrem si taxa UAP, pe vopsea, bidinele si (Joi, 26 februarie 2015, 15:01)

      Maniu [utilizator] i-a raspuns lui baronul stanganbuch

      pensule, vopsea de par, tusuri, imprimante, orice colorat in tara asta si pe orice pix si creion. De ce nu timbru literar si pe ziare, hartie igienica...Dar daca e carte electronica ce mai poate face Vosganian? dar Uniunea Scriitorilor? Dar Uniunea Teatrala a lui Caramitru pentru el insusi nu pupa si el poala popii? RUSINE SI HUO pentru o taxa ILEGALA! Atacabila la Curtea Europeana de Justitie pentru ca ar rezulta ca statul incalca libera concurenta ajutand anumite institutii. Care stiti drept European?


Abonare la comentarii cu RSS





Buchete.ro de 12 Ani: Florarie Online cu Livrare Flori la Domiciliu in Bucuresti

ESRI

Top 5 articole cele mai ...



Hotnews
Agenţii de ştiri

Siteul Hotnews.ro foloseste cookie-uri. Cookie-urile ne ajută să imbunatatim serviciile noastre. Mai multe detalii, aici.
hosted by
powered by
developed by
mobile version
Miercuri